UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
Disciplina:Testare psihologică 1
Psihodiagnoza personalităţii-Chestionarele

T12. Indicatorul tipologic Myers–Briggs privind stilurile

cognitiv- apreciative-MBTI

Lect. univ. dr.

Gheorghe Perţea
 Cuprins

1.Descrierea conceptului şi scalelor MBTI forma G

2.Grila de corecţie(itemii incluşi în fiecare scală şi

ponderea lor); modul de stabilire a tipurilor

3.Alte documente pentru utilizarea MBTI în evaluarea

psihologică(chestionarul forma G, un etalon în note T )
1.Descrierea conceptului şi scalelor MBTI forma G

Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-

Briggs, MBTI) este un chestionar de evaluare a
personalitaţii, creat de Katherine Briggs si Isabel Myers,
mama si fiică, care au plecat în cercetarile lor de la teoria
jungiana a tipurilor psihologice.
Conform acestei teorii, eul se raporteaza la mediul
înconjurator şi îl cunoaşte prin intermediul a patru funcţii
posibile dintre care doua sunt raţionale, funcţia logică(T) si
funcţia valorică sau afectivă(F), si două iraţionale,
respectiv funcţia senzorială(S) si funcţia intuiţiei(N).
Teoria tipurilor porneşte de la datele empirice care indică o
predispoziţie a indivizilor spre a prefera o anumită atitudine
şi o anumită funcţie de cunoaştere, care, prin exersare
conduce la un sentiment de "competenţă personală iar
întărirea succesului se generalizează şi pentru alte zone de
activitate care se rezolvă prin implicarea aceloraşi abilităţi.
(Minulescu, 2003)
 1.Descrierea conceptului şi scalelor MBTI forma G

Tipologia jungiană descrie reacţii şi preferinţe curente, aspecte

forte si aspecte limitative pentru 8 tipuri principale în funcţie
de orientarea şi funcţia dominantă la nivelul eului conştient:
introvert senzorial(IS), extravert senzorial(ES), introvert
intuitiv(IN), extravert intuitiv(EN), introvert logic(IT), extravert
logic(ET), introvert afectiv(IF), extravert afectiv(EF). Sunt, de
asemenea descrise si 16 tipuri secundare, în situaţia când
preferinţei dominate i se adaugă funcţia secundară.
Rezultatele MBTI surprind diferenţe valoroase între indivizii
normali; chestionarul se adresează personalităţii normale şi
nu este conceput ca un test clinic.
Indicatorul tipologic Myers- Briggs a fost publicat în 1962. Testul
este larg folosit atât în cercetare cât si în psihologia aplicată.
1.Descrierea conceptului şi scalelor MBTI forma G
Forma G este forma standard a MBTI, iar forma F este
recomandată pentru consiliere sau cercetare.
Teoria tipurilor -preferarea unei anumite funcţii în faţa
celorlalte.
Utilizarea continuă şi constantă a funcţiei preferate constituie
un stimul şi motivator puternic pentru a avea încredere şi a
se ataşa respectivului mod de a privi lumea.
În timp ce are loc dezvoltarea unei funcţii preferate, există o
relativă neglijare a polului opus acelei preferinţe.
Pentru fiecare tip, doua dintre cele patru funcţii ale lui Jung
sunt mai interesante si deci este mai posibil să fie
dezvoltate si folosite în mod conştient.
Celelalte funcţii mai puţin preferate sunt considerate mai puţin
adecvate si sunt de cele mai multe ori neglijate.
De obicei, în tinereţe este dezvoltată prima funcţie (cea
"dominantă") şi, complementar ei, o a doua ("auxiliara").
În timpul vieţii de adult indivizii capată mai mult sau mai
puţin control si asupra celorlalte doua funcţii mai puţin
preferate.
1.Descrierea conceptului şi scalelor MBTI forma G

Folosirea optimă a celor patru funcţii nu trebuie şi nu se

poate obţine prin egalizare, ci prin dezvoltarea selectivă a
fiecăreia în parte.
Dezvoltarea coerentă în planul dezvoltării capacităţii eului de a
le utiliza conştient ar necesita, în concluzie: perfecţionarea
în procesul favorit, dominant; dezvoltarea adecvată, dar nu
egală, a procesului auxiliar; admiterea eventuală a
proceselor mai puţin dezvoltate pentru folosirea lor
conştientă si utilă, în serviciul procesului dominant, chiar
dacă aceasta ar necesita ca procesul dominant şi cel
auxiliar să "predea" temporar controlul conştientului, precum
şi capacitatea de a folosi fiecare funcţie pentru sarcinile la
care se pretează cel mai bine.
 1.Descrierea conceptului şi scalelor MBTI forma G
1.2. Descrierea scalelor MBTI
Cele patru scale măsurate de MBTI sunt:
EI: preferinţa pentru focalizarea atenţiei: Extravertire -
Introvertire
SN: preferinţa pentru culegerea(constituirea) informaţiei din
mediu: Senzorialitatea -Intuiţia
TF: preferinţa pentru luarea deciziilor: Gândirea logică -
Afectivitatea
JP: preferinţa pentru orientarea faţă de lumea exterioară:
Judecata - Percepţia
 1.2. Descrierea scalelor MBTI

Scala E-I: descrie modul cum este orientată energia la

dispoziţia eului Extravert(E)
Cei care preferă extraversia tind sa-şi fixeze atenţia către lumea
exterioară si catre mediul exterior. Extravertii sunt stimulati de
ceea ce se întâmpla în lumea din jurul lor si tind sa-si
focalizeze energia catre mediu.
Ei prefera sa comunice prin viu grai si nu prin scris. Simt nevoia
sa experimenteze lumea pentru a o întelege si de aceea tind
spre actiune.
 1.2. Descrierea scalelor MBTI

Introvert(I)
Introverţii sunt stimulaţi si incitaţi de ceea ce se întâmplă în
lumea lor interioară şi aceasta este zona către care tind
sa-şi direcţioneze energia.
Introverţii sunt mai interesaţi si mai în largul lor atunci când
munca sau activitatea desfăşurată le cere ca o mare
parte din timp să stea singuri.
Ei prefera să înţeleagă lumea înainte de a o experimenta
şi, astfel, înainte de a acţiona, adesea meditează la ce
au de făcut.
 1.2. Descrierea scalelor MBTI
Scala S-N: descrie modul cum este percepută(constituită)
informaţia
Senzorial(S)
Simţurile (vizual si auditiv în principal) îi spun acestui tip uman
despre ceea ce exista "acolo", ori se întâmpla efectiv. Chiar
si imaginile mentale nu sunt vagi, metaforice, ci pline de
putere de evocare, vizuale, colorate, grăitoare. Tipurile
senzitive tind sa accepte si sa lucreze cu ceea ce este dat
"aici si acum", fiind astfel realişti si practici. Excelează în
situaţiile în care este necesară rememorarea si mânuirea
unui mare număr de fapte sau date concrete.
Intuitiv(N)
Cealaltă cale de a afla este intuiţia, care îţi dezvăluie înţelesul,
realitaţile si posibilităţile ce se află dincolo de informaţia
transmisă de simţuri. Intuiţia cercetează ansamblul şi caută
să descopere ceea ce este esenţial. Dacă preferi intuiţia,
devii expert în descoperirea de noi posibilităţi şi căi de a
face lucrurile. Tipul intuitiv apreciază imaginaţia si inspiraţia.
 1.2. Descrierea scalelor MBTI
Scala T-F indică felul cum iei decizii.
Scala T-F este singura scala care se cotează diferenţiat în
funcţie de sexul subiectului. Logic, raţional sau afectiv,
sentimental, personal.
Odată dobândită informaţia printr-una din căile perceptive, ea
trebuie folosită.
Tipurile "T" folosesc gândirea ca metoda conclusivă, prezicând
consecinţele logice ale unei alegeri specifice sau ale unui act
particular.
Când foloseşti gândirea decizi în mod obiectiv, pe baza cauzei
şi efectului, iei decizia analizând si cântărind dovezile,
inclusiv realităţile neplăcute.
Oamenii ce prefera gândirea caută un standard obiectiv al
adevărului.
Ei excelează adesea în analiza situaţiilor de criză, ori care cer
adaptabilitate marită, dar nu în cazurile în care se manifestă
situaţii ambigue.
 1.2. Descrierea scalelor MBTI
Afectiv(F)

Tipurile "F" folosesc afectivitatea ca metodă conclusivă.

În acest fel, tipurile "F" iau în consideraţie ceea ce este
important pentru ei si pentru cei din jur, fară să pretindă că
acest lucru este şi logic.
Aceşti oameni preferă să devină empatici, favorabili şi plini
de tact în deciziile lor.
Este important de înţeles ca termenul "afectivitate" se
foloseşte în acest context cu sensul de "decizii luate pe
bază de valori" şi nu se referă la sentimente sau emoţii în
sine.
 1.2. Descrierea scalelor MBTI
Scala J-P implică răspunsul la problema modului cum
abordezi raţional sau iraţional datele de informaţie asupra
realităţii interioare sau exterioare? Raţional (tradus uneori
ca ”judicativ”)
Aceasta scala descrie stilul de viaţă pe care îl adopţi în
confruntarea cu lumea exterioară si modalităţile prin care
te orientezi în relaţie cu ea.
Dihotomia descrisă aici se bazează pe două din scalele
anterioare: în relaţionarea cu mediul fie preferi o atitudine
bazată pe evaluare conştientă şi pe concluzii proprii
(indiferent dacă ele sunt raţional-logice ori afectiv-valorice),
fie preferi o atitudine non-raţională bazată pe percepţie
(senzorială sau intuitivă).
Cei care prefera o atitudine raţională tind sa traiască în
mod ordonat, planificat, sa-si regleze şi controleze viaţa. Ei
preferă să păstreze "frânele" situaţiei, preferă să ia decizii.
Sunt organizaţi si structuraţi şi vor ca lucrurile să-şi urmeze
calea planificată, să fie bine stabilite
 1.2. Descrierea scalelor MBTI
Perceptiv(P)
Cei care preferă procesul perceptiv (fie prin senzorialitate, fie
prin intuiţie) preferă sa trăiască într-un mod flexibil şi
spontan.
Preferă să-şi trăiască viaţa, mai degrabă decât să o
înţeleagă sau controleze, rămân deschişi experienţei,
bucurându-se de ea şi având încredere în abilitatea lor de
a se adapta momentului.
 2.1.Itemii şi ponderea lor în cadrul scalelor

A NR.
B ITEMI
SCALA C Punct
NR. ITEM ŞI PONDERE
RĂSPUNS D aj
maxi
m
A 3(2),7(1),10(2),19(2),23(1),26(1),31(1) 18
EXRAVERSIE 66(1),68(1),72(1),79(1),86(1),90(1).
E
B 13(2),16(2),37(2),40(1),75(2) 26
A 13(1),16(1),37(1),40(1),75(1) 19
B 3(2),7(2),10(2),19(2),23(1),31(2),55(1)
INTROVERSIE
66(1),72(1),77(2),79(2),86(1),90(2) 28
I
C 81(2)
 2.1.Itemii şi ponderea lor în cadrul
scalelor(grila de cotare)

A NR.
SCALA B ITEMI
NR. ITEM ŞI PONDERE
RĂSPUNS C Punctaj
D maxim
A 2(2),9(2),11(1),25(1),29(2),33(2),44(1) 24
48(2),50(2),52(1),58(1),61(2),67(1),
SENZORIAL 69(1),71(1),91(2)
S
B 5(1),18(2),22(1),42(1),46(2),80(1), 34
83(1),85(1)
A 5(2),18(1),42(2),65(2),83(2) 16
INTUITIV B 2(2),9(2),11(2),25(1),29(1),33(1),44(1)
N 58(2),61(1),63(2),71(1) 25
 2.1.Itemii şi ponderea lor în cadrul scalelor
A NR.
SCALA B ITEMI
NR. ITEM ŞI PONDERE
RĂSPUNS C Punctaj
D maxim
A 30(2),32(2),34(1),36(1),41(1),43(2), 20
LOGIC 45(2),60(2),89(1)
T B 6(1),15(2),21(2),28(2),38(1),47(2),
49(2),51(2),54(1),56(1),92(2) 32
A 6(1),15(1),21(2),28(1),38(1),56(1), 15
AFECTIV 73(1),87(1),94(1)
F B 30(2),32(2),34(2),36(2),41(1),43(1) 20
 2.1.Itemii şi ponderea lor în cadrul scalelor
A NR.
SCALA B ITEMI
NR. ITEM ŞI PONDERE
RĂSPUNS C Punctaj
D maxim
A 1(2),4(2),12(2),14(1),20(1),24(1),27(2) 20
35(2),39(2),57(1),59(1),62(2),84(2),
JUDICATIV 95(1)
J
B 8(1),53(1),74(1),78(1),82(1) 28
C 17(1)
 2.1.Itemii şi ponderea lor în cadrul scalelor
A
NR.
SCALA B ITEMI
C NR. ITEM ŞI PONDERE
RĂSPUNS Punctaj
D maxim

A 8(1),17(1),53(2),64(1),74(1),76(2), 24
78(1),82(1)
B 1(2),4(1),12(2),14(1),20(2),24(1),27(
PERCEPTIV 2)35(2),39(2),57(1),61(1),84(1),88(1
P ),
C 93(1) 32
14(1),93(1).
 2.2.1. Cum se stabileşte tipul de personalitate (MBTI)

1. Se scorează punctajul cu ajutorul a 8 grile de corecţie

aplicate pe formularul de răspuns completat de subiect; se
înscrie pe formularul de răspuns în dreptul literelor
E,S,T,J,I,N,F,P – cota brută (CB) (a se observa în grila de
corecţie faptul că un răspuns semnificativ la fiecare item al
scalei este ponderat cu 1 sau cu 2 puncte);
2. Apoi se face scăderea cotei brute mai mici din cota brută
mai mare la factorii pereche (E-I, S-N, T-F, J-P)ceea ce
permite stabilirea factorului dominant din cadrul fiecărei
perechi de factori polari, deci stabilirea literelor care
înscriu tipul de personalitate  cele 4 litere ale factorilor
dominanţi.
 2.2.1. Cum se stabileşte tipul de personalitate
(MBTI)

3. Pentru determinarea intensităţii factorilor tipologici

rezultaţi prin efectuarea diferenţei dintre cota brută mai
mare şi cota brută mai mică, se aplică o operaţie de
transformare, propusă de autorii chestionarului MBTI,
astfel:
1. 2(CB mare – CB mică) -1 = când factorii dominanţi
sunt: ESTJ;
2. 2(CB mare – CB mică)+1= când factorii dominanţi
sunt: INFP
 2.2.2. Cum se stabileşte tipul de personalitate (MBTI)
Pentru exemplificare prezentăm în continuare
următoarea situaţie a cotelor brute rezultate pentru fiecare
factor polar din factorii pereche(literele pereche):
1. E19 I 6 E 25
2. S10 N 17 N 15
3. T25 F 7 T 35
4. J11 P 11 P1
S-a procedat astfel:
1. 19-6=13; 2(13)-1=25
2. 10-17=-7; 2(7)+1=15
3. 25-7=18; 2(18)-1=35
4. 11-11=0;2(0)+1=1
Când diferenţa de scoruri brute este 0 atunci se aplică formula
nr.2 aplicată factorilor I,N,F,P.
2.2.3. Interpretarea unui tip de personalitate
MBTI

– După stabilirea tipului de personalitate MBTI ( unul

din cele 16 tipuri posibile, alcătuit din 4 factori,
desemnaţi de cele 4 litere) se poate descrie profilul prin
prisma ierarhiei funcţiilor de constituire a informaţiei şi
de luare a deciziei ( a se vedea ierarhia funcţiilor -
funcţia, dominantă, funcţia auxiliară şi funcţiile
secundare).
– În modalitatea clasică de scorare un factor este
conturat dacă are 19 puncte cel puţin; peste 25 puncte
începe să fie bine conturat.
2.2.3. Interpretarea unui tip de personalitate
MBTI
– Pentru a reda mai precis gradul de dezvoltare a unui
factor în comparaţie cu gradul de dezvoltare a acelui
factor într-un eşantion de populaţie se transformă
cotele brute în note standard T şi se reportează astfel
subiectul analizat la un etalon local de populaţie
(vezi Etalon MBTI).
– Tipul de personalitate MBTI poate fi analizat din
punctul de vedere al punctelor forte, puncte slabe
şi capcane pentru fiecare tip, din punct de vedere al
compatibilităţii cu diferite activităţi profesionale
sau din punct de vedere al stilului de conducere.
– Unele cercetări stabilesc moduri diferite de a
reacţiona la stres în funcţie de tipul de
personalitate MBTI
 Bibliografie
1. MINULESCU, Mihaela, (1996), Chestionarele de
personalitate în evaluarea psihologică, GARELL
PUBLISHING HOUSE, Bucureşti
2. MINULESCU,Mihaela,(2007), PSIHODIAGNOZA
MODERNĂ,Chestionarele de personalitate,Ed.Fundaţiei
România de mâine,Ediţia a IV-a, Bucureşti
3. PERŢEA, Gheorghe, (2003), Psihologia militară aplicată,
Ed. Academia de Înalte Studii Militare, Bucureşti
4. TIEGER,Paul D.,BARRON-TIEGER, Barbara,(1995),
Descoperirea propriei personalităţi,Teora