Relaţii

filogenetice
ale
organismelor
procariote şi
eucariote
BOTANICĂ SISTEMATICĂ SPECIALĂ
• Bacteria şi Archaea
• Monera (Bacteria) - organismele procariote/bacterii sau
Schizophyta (gr. bactirion = bastonaş; skizein = a
despica; phyton = plantă)/ (categorii)

• Morfologia bacteriilor:
• forme fundamentale: sferică (coc), cocobacil,
bastonaş drept (bacil), bastonaş curbat (vibrion),
bastonaş spiralat (spiril) şi filament ramificat.
Bacteriile sferice pot fi solitare sau grupate în
diplococi, streptococi sau stafilococi,

• Forme intermediare:
• Modificarea formei sub influenţa unor factori interni sau
externi (hrană, lumină, temperatură).
Morfologia
bacteriilor
A. coci: a. coci (cu şi
fără flagel); b.
stafilococi; c.
diplococi; streptococ;
B. cocobacili; C.
bacili;
D. vibrion; E. spiril*;
F. filamente
ramificate (cu şi fără
endospori);
G. filamente**; (*tip
Treponema; ** tip
Beggiatoa).
 Structura celulei bacteriene
• Structuri: obligatorii (nucleoid, citoplasmă,
membrană citoplasmatică, perete celular etc.) şi
facultative (plasmide, capsulă, cili).
• Nucleoidul/Cromozomul bacterian/o singură
moleculă circulară de ADN dc.
• Bacteriile sunt haploide/diploidia apare prin transfer
genetic.

• Citoplasma – cu organite celulare specifice celulei

procariote.
• Membrana citoplasmatică- din proteine şi lipide.
• Peretele celular - Gram-pozitive /peptidoglican,
proteine, acizi teichoici, acizi teichuronici şi
polizaharide (Zarnea, 1983)
 Structura celulei bacteriene
- perete celular/nucleoid/citoplasmă/membrană plasmatică/capsulă
(teacă) gelatinoasă/flagel/plasmid (g) /mezozom (h)/pili (i)-
 Structura celulei bacteriene
• Bacteriile Gram-negative/perete celular între
membrana citoplasmatică (internă) şi o altă
membrană externă - în spaţiu periplasmic (Crăciun
şi colab., 1999).

• Perete celular - din peptidoglican, lipoproteine,

lipopolizaharide şi fosfolipide.

• Rigiditatea peretelui celular bacterian - conferită de

peptidoglican (mureină).

• Plasmide/ADN extranuclear/în citoplasmă/gene ale

patogenităţii bacteriilor.
• Capsula - structură polizaharidică extraparietală
• Cilii - organite filamentoase/locomoţia
bacteriilor/substanţe proteice numite flageline.

• Numărul şi dispoziţia cililor - caracter taxonomic:

atrihe – fără cili; monotrihe – cu un cil; amfitrihe –
cu câte un cil la fiecare pol; lofotrihe – cu un smoc
de cili la un capăt; amfilofotrihe – cu câte un smoc
de cili la ambele capete; peritrihe – cu cili de jur
împrejurul celulei.

• Pilii - apendici filamentoş/mai scurţi şi mai subţiri

decât flagelii/ la polii celulei/în adeziunea celulară/în
schimbul de material genetic între bacterii (Raven
şi colab., 1992).
 Nutriţia bacteriilor
• Heterotrofe – saprofite/C,N,S, P în natură,
fermentaţie (lactică, acetică, alcoolică etc.)
• Heterotrofe parazite (facultativ saprofite, parazite
obligate etc.)
• Autotrofe – Fotosintetizante (fotosinteză
anoxigenică, fotosinteză oxigenică)
• Autotrofe – Chemosintetizante (sulfobacterii,
nitritbacterii, ferobacteriile, bacterii metanogene
etc.)
Bacterii nitrificatoare – oxidează compuşi ai
azotului (nitriţi, nitraţi etc.) - Nitrobacter şi
Nitrococcus etc.,
• Cerinţe diferite faţă de aer (aerobe, anaerobe etc.);
 Înmulţirea bacteriilor:
fisiune binară,
endospori,
variabilitatea genetică a
bacteriilor,
conjugare,
transformare, mutaţii,
bacteriofagi etc.
 Clasificarea bacteriilor
http://www.bacterio.net/-classification.html

- caractere morfologice, fiziologice şi mai ales biochimice

(enzime, toxine, proteine, acizi nucleici);
- 30 de încrengături în domeniul Bacteria şi 5 încrengături
în Archaea (Garrity et al., 2007; http://www.bacterio.net/-
classification.html).
Domeniul Archaea
• Formă:sferică, bastonaş, spiralată, filamentoasă etc.;izolate
sau în colonii;
• Nutriţia:organotrofe, iar altele autotrofe (bacteriile
metanogene, bacterii termofile extreme etc.)
• Mediul de viaţă: mediile acvatice (ape foarte calde, până la
100 C; ape reci, ape hipersaline etc.) sau terestre extreme,
sistemul digestiv al animalelor etc.
 Domeniul Archaea

• Grupe:

• Arhebacterii metanogene
• - zăcăminte de metan;
• - în medii anaerobe (rumenul şi tractul
intestinal al animalelor, ape dulcicole şi marine,
mlaştini, izvoare termale etc.), bogate în
substanţe organice (Prescott şi colab., 1996),
Methanobacterium,Methanococcus

• Arhebacterii halofile extreme – ape foarte

sărate, Halobacterium şi Halococcus
 Domeniul Bacteria
• Bacteria: 30 de încrengături, precum: Cyanobacteria, Chlorobi,
Proteobacteria, Firmicutes, Actinobacteria, Spirochaetes, Chlamidiae,
etc. (Garrity et al., 2007) (http://www.bacterio.net/-classification.html)
• Încrengătura Clasa Ordinul Familia Genul

1. Firmicutes Bacilli Bacillales Bacillaceae Bacillus

• Staphylococcaceae Staphyloccocus

• Lactobacillales Lactobacillaceae Lactobacillus

• Streptococcaceae Streptococcus

2. Tenericutes Mollicutes Mycoplasmatales Mycoplasmataceae Mycoplasma

3. Proteobacteria Alphaproteobacteria Rhizobiales Rhizobiaceae Agrobacterium

• Rhizobium

• Gammaproteobacteria Thiotrichales Thiotrichaceae Beggiatoa

• Lysobacterales Lysobacteraceae Xanthomonas

• Pseudomonadales Pseudomonadaceae Pseudomonas

• Enterobacteriales Enterobacteriaceae Escherichia

• Erwinia
4. Actinobacteria Actinobacteria Actinomycetales Mycobacteriaceae Mycobacterium
Streptomycetaceae Streptomyces
 Domeniul Bacteria – încr. Firmicutes
• Staphylococcus – coci, nutriţie diferită
• (Firmicutes/Bacilli/Bacillales/ Staphylococcaceae)

• Staphylococcus aureus - infecţii ale rănilor, pneumonie

la om etc.

• Bacillus – bastonaşe care formează endospori

• (Firmicutes/Bacilli/Bacillales/ Bacillaceae)

• Bacillus anthracis – antraxul, animalele de fermă şi

oamenii/ endospori

• Bacillus subtilis – putrezirea fânului

• Clostridium tetani – tetanos

• (Firmicutes/Clostridia/Clostridiales/Clostridiaceae)
 Domeniul Bacteria – încr. Firmicutes
Lactobacillus - bastonaşe, nesporogene;
Lactobacillus – specii indispensabile, în industria
alimentară, fabricarea berii, vinului, sucurilor,
brânzeturilor, iaurtului (L. casei şi L. bulgaricus etc.)
şi cârnaţilor (Prescott şi colab., 1996).
• Streptococcus – coci
• Micoplasme
(Incr. Tenericutes, Mollicutes, Mycoplasmatales,
Mycoplasmataceae Mycoplasma)

• Nu au perete celular
• Produc boli grave (micoplasmoze) la om, plante şi animale
 Bacterii filamentoase

Încr. Actinobacteria, cl. Actinobacteria,

ord. Actinomycetales, Mycobacteriaceae
(Mycobacterium) şi Streptomycetaceae
(Streptomyces)

• Streptomyces griseus – streptomicină;

• Mycobacterium bovis - tuberculoza la animale;

• Mycobacterium tuberculosis - tuberculoza la om;

• Mycobacterium leprae – lepra.

 Bacterii parazite şi simbionte
din Încr. Proteobacteria

• Pseudomonas syringae – parazită pe plante

• Pseudomonas syringae pv. lachrymans

• P. flourescens - degradează lipidele şi proteinele din

laptele congelat, carne, ouă, se dezvoltă la 4°C.

• Xanthomonas campestris
• Xanthomonas campestris pv. pruni

• Rhizobium leguminosarum (Bacillus radicicola)

• Agrobacterium tumefaciens
 Rhizobium leguminosarum:
a. rădăcină cu nodozităţi; b. nodozitate; c. nodozitate secţionată;
d. celulă parenchimatică cu bacterii; e. forme bacteriene; f.
forme de bacterii modificate (involuate).
 Încr. Proteobacteria
Escherichia coli - organismul de experienţă pentru
majoritatea microbiologilor, în colonul uman şi al altor
organisme homeoterme;Unele tulpini cauzează gastroenterite
şi infecţii ale tractului urinar (Prescott şi colab., 1996),

Erwinia carotovora

Bacterii sulfuroase necolorate –

Beggiatoa alba – oxidează H2S la S,

Thiobacillus (încr. Proteobacteria, ord.

Hydrogenophilales) - oxidează sulful elementar la
sulfat (folosit de plante pentru sinteza proteică).
• Bacteriile fotosintetice : anoxigenice şi oxigenice.
• Procariotele fotosintetice oxigenice:

• Cyanobacteria şi Prochlorophyta (proclorofitele) (gr.

pro= înainte; chloros verde, -phyton = plantă).
• La acestea, fotosinteza este un proces aerob, în
care apa este donatorul de hidrogen şi în care se
eliberează oxigen molecular.
• Fotosinteza este identică cu fotosinteza
eucariotelor.

• La Prochlorophyta: clorofile a şi b; strămoşi

posibili ai clorofitelor;
• Prochloron (unicelulară, sferică), simbioză; ape
marine; P. didemni; Prochlorothrix (filamentoasă, în
ape dulci): P. hollandicola
 Procariote fotosintetice anoxigenice:

• Conţin bacterioclorofile (a, c, d sau e)

• bacteriile purpurii şi bacteriile verzi

• nu pot folosi apa ca sursă de electroni, în procesul

de fotosinteză, ci molecule reduse (H2S, S, H2,
substanţe organice).

• nu produc oxigen în procesul de fotosinteză,

• majoritatea formează granule de sulf
• în ape dulci, sărate etc.

• - Chlorobium şi Chloroflexus (bacterii verzi);

• - Rhodospirillum şi Thiospirillum (bacterii purpurii)