MARCEL PÂRVU

BOTANICĂ SISTEMATICĂ I

Editura Gloria

Cluj-Napoca,
2003
BOTANICĂ SISTEMATICĂ GENERALĂ

- Definiţia, obiectul şi legătura

botanicii sistematice cu alte ştiinţe;
- Scurt istoric al dezvoltării botani-
cii sistematice;
- Sisteme de clasificare a lumii vii;
- Unităţi taxonomice;
- Apariţia şi evoluţia vieţii.
BOTANICĂ SISTEMATICĂ SPECIALĂ

- Unităţi taxonomice:
- Domeniul: Archaea, Bacteria
(Eubacteria), Eukarya

- regnul(ri): Monera, Protista, Fungi,

Plantae, Animalia

- încrengătura (-phyta); Cyanophyta

(Cyanobacteria)
• BOTANICĂ SISTEMATICĂ GENERALĂ
• Botanica (gr. botané = plantă, iarbă),

• Sistematica - diversitatea organismelor şi al

raporturilor de înrudire dintre ele;

• Botanica sistematică - descrierea şi clasificarea

plantelor;

• Clasificarea plantelor (taxonomia*): orânduirea

lor, pe bază de înrudire şi evoluţie, într-un sistem
de clasificare (Ghişa, 1964).
• *taxonomie (gr. taxis= ordine, rânduială; nomos=
lege)
 Scurt istoric al dezvoltării botanicii
sistematice
• În IV-lea î.e.n., Theophrastos, 500 de specii de
plante;
• Plinius (secolul I e.n.): 1000 de specii de plante,
grupate după criterii utilitare;
• Botanica sistematică: ştiinţă independentă în
Evul Mediu/primele universităţi şi grădini
botanice/botanica medicală;
• În epoca modernă (sec. XVII-XIX)- unităţi de
clasificare;
• Primul sistem (artificial) de clasificare a plantelor
a fost elaborat/ C. Linné,1735/ peste 10 000 de
specii de plante/varietatea, specia, genul, ordinul
şi clasa/nomenclatura binominală/Systema
Naturae, 1735
 Epoca modernă
• Epoca modernă:
• bacteriologia, algologia, micologia, briologia etc.;

• Elaborarea unor sisteme de clasificare

filogenetică a organismelor;

• Specialişti:
• T. Săvulescu, E. Nyárády, A. Borza, Ş. Péterfi, A.
Ionescu, V. Bontea, C. Moruzi, N. Boşcaiu, G.
Zarnea, I. Pop, I. Hodişan, M. Toma, D. Mititelu etc.
• Sisteme de clasificare a lumii vii:

• empirice /scopul utilitar/plante medicinale,

plante alimentare etc.

• artificiale/caracterele morfologice,
• C. Linné, în anul 1735,
• filogenetice/concepţia evoluţionistă/

• divizarea fundamentală a lumii vii (Tab. 1)

este în procariote şi eucariote (Raven şi
colab., 1992),
Caractere distinctive ale celulelor procariote (P) şi
eucariote (E) (după Virella G., 1997)
P E
Mărimea celulei: 1 - 10 m 10 – 100 m
Peretele celular: peptidoglican chitină sau celuloză
(când prezintă)
Organite celulare : absente prezente
(înconjurate de membrane)

Fixează azot atmosferic: unele specii nu

Ribozomi: 70 S 80 S în citoplasmă
şi 70 S în mitocondrii şi plastide

Membrana nucleară: absentă prezentă

Numărul de cromozomi: 1 1
Forma ADN: circulară lineară

Structura cromozomului: ADN dc ADN dc asociat cu histone

Diviziunea celulară: fisiune binară mitoză şi meioză
• Clasificarea organismelor

• În cinci regnuri (Margulis, 2000), pe baza a

cel puţin trei criterii majore:
• tipul de celulă – procariotă sau eucariotă;
• nivelul de organizare – unicelulare (solitare
sau coloniale) ori pluricelulare;
• tipul de nutriţie (Prescott şi colab., 1996).

• Bacteria (Monera sau Procaryotae),

Protista, Fungi, Animalia şi Plantae

• Thallophytae şi Cormophytae,
• Clasificarea organismelor

• Sistemele actuale de clasificare: limite,

• - nu delimitează precis locul virusurilor în lumea vie.

• Virusurile, bacteriile, algele şi ciupercile nu trebuie

considerate plante, ele sunt incluse aici ca o
tradiţie,

• Virusologia, bacteriologia, algologia şi micologia

sunt domenii de sine stătătoare, deşi sunt "umbrite"
de botanică (Raven şi colab., 1992).
• Unităţi taxonomice
• În sistemele de clasificare - diverse unităţi
(categorii) taxonomice,

• Orice unitate de clasificare - taxon.

• Unitatea fundamentală în sistematică - specia.

• taxoni supraspecifici (genul, familia, clasa ş.a.)
• taxoni intraspecifici (subspecia, varietatea,
biotipul)

• denumirea speciilor/ sistemul binominal/numele

generic, numele specific/Chlorella vulgaris,
Abies alba
Unităţi taxonomice
folosite în Botanica sistematică(după Sitte şi colab., 1998)

Domeniul: Archaea, Bacteria, Eukarya

- Regnul: Monera, Protista, Fungi, Plantae, Animalia

- - Încrengătura (-phyta); Cyanophyta

• Clasa :Liliatae,Chlorophyceae

• Ordinul: Agaricales, Volvocales, Pinales etc.

• Familia: Asteraceae
• Genul: Chlorella, Spirogyra
• Specia: Chlorella vulgaris
• Apariţia şi evoluţia vieţii
• Evenimente evolutive în lumea vie:
• formarea procariotelor, evoluţia eucariotelor, fecundaţia şi
meioza, alternanţa de generaţii şi adaptarea la mediul
terestru (Scagel şi colab., 1984);

• Planeta Pământ datează de aproximativ 4,5 miliarde de

ani;
• Primele organisme din Oceanul Primar/procariotele
anaerobe şi heterotrofe/molecule organice/datează de
3,5 miliarde de ani;
• Pentru cel puţin 2 miliarde de ani, bacteriile au fost
singurele forme de viaţă pe Pământ (Lüttge şi colab., 1992);

• Eucariote unicelulare (de 1,5 miliarde ani) şi eucariote

pluricelulare (cu 700 milioane de ani în urmă).
• Eucariotele unicelulare din procarite prin teoria
endosimbiozei.
 Originea
celulei
eucariote/
endosimbioze
succesive/

cloroplast/ din
procariot
fotosintetic,
mitocondrii/,
structura şi forma
materialului genetic