• Ciuperci Ascomycetes/Ordinul Erysiphales

• ciuperci parazite obligate

• boli la plante: făinare sau oidium.
• Ascele - în cleistoteciu (monoasc, poliasc)
• - spori asexuaţi: conidii;
• - spori sexuaţi: ascospori
• La Podosphaera mors-uvae (syn.Sphaerotheca
mors-uvae),
• cleistoteciul - o singură ască cu câte 8 ascospori
unicelulari.
• făinarea pe plante de Ribes nigrum, Ribes rubrum
şi Ribes grossularia.
• Făinare pe frunze, pe lăstari tineri şi pe fructe.
• Ascomycetes/Ordinul Hypocreales
• ciuperci (654 specii) - ascele în periteciu sau mai rar în
cleistoteciu.
• Corpul sporifer - asce şi parafize.

• Ordinul Hypocreales - saprofite şi specii parazite pe plante

(Kirk şi colab., 2001).

Claviceps purpurea - Cornul sau pintenul secarei

• Plante de Secale cereale (secară), Avena sativa

(ovăz), Triticum (grâu) etc.
• Scleroţii conţin principii active precum sfacelina şi ergotina,
cu importanţă medicală. Dacă se consumă făină cu scleroţi
măcinaţi, în cantitate mare, se produc intoxicaţii (ergotism).

• Claviceps purpurea - peritecii (cu asce) cărnoase şi colorate

şi conidii (Sphacelia segetum).
 Ciclul biologic la
Claviceps purpurea:
A. miceliu primar; B.
stadiul conidian
Sphacelia segetum;
C. conidii; D. conidie
germinată; E. scleroţi
în spic de secară; F.
sclerot germinat cu
strome; G. stromă cu
peritecii; H. procesul
formării ascelor cu
ascospori; I. periteciu
cu asce; J. ască cu
asospori filamentoşi;
K. miceliu în ovarul
florii infectate.
• Ascomycetes/Ordinul Helotiales
• Ciuperci cu apoteciu, sesil sau pedunculat, sub formă de
cupă sau disc.

• Apoteciu - parafize simple şi asce cilindrice cu ascospori.

• Ciuperci saprofite, parazite pe plante şi simbioze în licheni

(Kirk şi colab., 2001).

• Sclerotinia sclerotiorum (fam. Sclerotiniaceae, ord.

Helotiales) - putregai alb la plante.

• Miceliul este alb, scleroţii sunt variabili ca formă şi mărime.

• Prin germinarea scleroţilor se formează miceliu şi/sau
apotecii pedunculate care au asce cilindrice cu câte 8
ascospori unicelulari.

• Atacă plante rădăcinoase (morcov, pătrunjel, ţelină etc.),

floarea soarelui etc.
• Ascomycetes/Ordinul Pezizales

• Apotecii variate ca dimensiuni, consistenţă şi culori.

Peziza badia

• Corpul sporifer cupuliform, sesil, de culoare brună;

• Pe sol, prin păduri, de primăvara până toamna.
• Comestibilitate cu valoare alimentară mică.

Morchella esculenta (zbârciog)

• Ascocarpul - pălărie şi picior.

• În pădure, luminişuri, de primăvara până în iunie,
Comestibilă.

Tuber aestivum (trufa de vară)

• Ascocarpul - formă de tubercul; În păduri, pe soluri
calcaroase, de vara până toamna. Comestibilă şi foarte
apreciată.
 Încrengătura Basidiomycota
Cele mai evoluate ciuperci.

Au miceliul primar (haploid) de scurtă durată,

miceliul secundar (dicariotic) de lungă durată şi
miceliul terţiar.

Peretele celular al talului - din chitină şi glucan.

• Înmulţirea
- vegetativă - prin fragmente de miceliu;
- asexuată - spori asexuaţi caracteristici de tipul
conidiilor.
- sexuată se realizează prin somatogamie
(conjugare).
• Sporii sexuaţi caracteristici - bazidiosporii - pe
bazidie.

• După structura şi modul de formare, se disting două

tipuri generale de bazidii:
• holobazidii şi fragmobazidii.

• Holobazidiile (bazidiile întregi) - o singură celulă cu

patru excrescenţe (sterigme) apicale pe care se
prind bazidiosporii.

• Fragmobazidiile sunt alcătuite, în general, din mai

multe celule rezultate prin fragmentare.
Tipuri de bazidii:
a şi b. fragmobazidie
(divizată longitudinal); c.
fragmobazidie (divizată
transversal) de la
Auricularia; d. teliospor
germinat de Ustilago cu
fragmobazidie; e.
teleutospor germinat de
Puccinia graminis cu
fragmobazidie;
f. holobazidie cu
bazidiospori.
 Părţile componente ale carpozomului

• La Basidiomycota, carpozoamele au forme foarte variate.

• Structura cea mai complexă a bazidiocarpului se întâlneşte la

ciupercile din ordinul Agaricales.

• Carpozomul la Agaricales: pălărie (pileus) şi picior (stipes).

• Unele specii au carpozomul sesil (fără picior).

• Solzii de pe pălărie şi volva provin dintr-o membrană denumită

văl universal.

• Inelul şi cortina provin dintr-o membrană denumită văl

parţial. Iniţial, această membrană (vălul parţial) protejează
regiunea himenială care produce bazidii cu bazidiospori.
Părţile componente
ale unui carpozom
la Agaricales:
A. carpozom tânăr;
B. carpozom tânăr,
secţionat
longitudinal; C.
carpozom matur: a.
volvă; b. picior
(stipes); c. inel; d.
cortină; e. solzi; f.
pălărie.
 Clasificarea bazidiomicetelor
• Modul de formare a bazidiilor şi bazidiosporilor,
Forma exterioară a corpurilor de fructificare
(carpozoamelor, bazidiocarpilor),
• Caracterele regiunii himeniale,

• Caracteristicile ciclului biologic şi ale sporilor de

rezistenţă etc.
• Încrengătura Basidiomycota cuprinde 4 clase, 33
ordine, cu 29914 specii.

• Dintre aceste clase, numai Basidiomycetes,

Uredinomycetes şi Ustilaginomycetes cuprind
specii cosmopolite (Kirk şi colab., 2001).
 Clasa Basidiomycetes

• Cuprinde 16 ordine, cu 20391 de specii (Kirk şi colab., 2001),

care au carpozoame de forme şi mărimi diferite, prevăzute
cu o regiune himenială denumită himeniu.

Ordinul Polyporales
• Ciuperci cu carpozoame de consistenţă diferită (lemnoasă,
suberoasă, rareori cărnoasă) şi foarte variate ca formă şi
mărime.

• Regiunea himenială - netedă, zbârcită, ţepoasă, tubulară sau

sub formă de lame dispuse radiar.

• Fomes fomentarius - Iască, văcălie, copita calului etc.

• Nu este comestibilă.
• Piptoporus betulinus - Iasca mesteacănului. Nu este
comestibilă.
• Ganoderma lucidum – linguriţa zânei; medicinală.
 Ordinul Cantharellales

• Ciuperci cu carpozom din pălărie şi picior, formă

de trompetă etc.

• Regiunea himenială - lame sau ţepi etc.

Cantharellus cibarius
Bureţi gălbiori, gălbiori, gălbinete

Craterellus cornucopioides
Trâmbiţa piticilor

Hydnum repandum
Burete ţepos, burete spinos
 Ordinul Russulales
Ciuperci (1709 specii) ectomicorizante, saprofite sau
parazite pe arbori, epigee sau parţial hipogee şi
cosmopolite.
• Carpozoamele - regiunea himenială sub formă de
lame, ţepi, tuburi etc. (Kirk şi colab., 2001).
Russula
• comestibile, necomestibile şi otrăvitoare;
micorizante.

Lactarius
• latex; micorizante
• comestibile, necomestibile şi otrăvitoare.
 Ordinul Boletales
Ciuperci (1025 specii) micorizante, saprofite sau
parazite, epigee sau hipogee şi cosmopolite.
• Carpozoamele - variate ca formă (pălărie şi picior,
stomac, sferă) şi consistenţă
• Regiunea himenială - lame, tuburi etc. (Kirk şi
colab., 2001).
Boletus edulis
Hrib, mănătarcă, pitoancă, pita pădurii
• Boletus edulis - carpozomul cărnos, cu pălărie şi
picior.
• Creşte pe sol, în păduri de foioase şi de conifere.
Se întâlneşte de primăvara până toamna, este
comestibilă şi are valoare alimentară foarte mare.
 Serpula lacrymans
• Buretele de casă, ciuperca de pivniţă

Specia Serpula lacrymans (fam.

Coniophoraceae, ord. Boletales) - carpozom
întins pe substrat.

Lemnul atacat crapă longitudinal şi transversal în

bucăţi mici.