Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale

Lucrare practică

Disciplina: Geografia
Tema: “Germania”.

A realizat
Stegarescu Mădălina
Ignat Valeria
Profesor de geografie:
Polucci Tatiana

-Chișinău 2019-
 COMPONENȚA TERITORIULUI ȘI POZIȚIA ECONOMICO -
GEOGRAFICĂ
Conform Constituției, Germania este o federație de landuri (regiuni) istorice (Saxonia, Turingia, Bavaria, Brandenburg etc.)
Germania are o poziție economico-geografică favorabilă față de căile de comunicație terestre, maritime, fluviale și
aeriene. Pe teritotoriul ei trec linii ferate, automagistrale ce leagă toate regiunile geografice ale Europei între ele. Astfel,
Germania se află la intersecția celor mai importante căi terestre de comunicație care sunt pe larg folosite în menținerea
legăturilor econimice cu țările europene.
 Germania are ieșire directă la Marea Nordului și la Marea Baltică prin care trec căi maritime comerciale de
însemnătate mondială și prin care ea întreține legături strânse cu statele de pe alte continente. Prin intermediul
Canalului Rhin – Main – Dunărea Germania are ieșire la Marea Neagră și Marea Mediterană, obținând astfel
acces spre bazinele mondiale petroliere din Africa de Nord și Orientul Apropiat.
O importanță mare are vecinătatea Germaniei cu țările înalt dezvolatate, care fac parte din Uniunea Europeană.
 CONDIȚIILE ȘI RESURSELE NATURALE
Relieful Germaniei este prezentat în 4 trepte, care coboară de la sud spre nord: Câmpia Germaniei de Nord,
Munții hercinici ai Germaniei de Mijloc, Podișul Bavariei și Munții Alpi.
 Relieful nu reprezintă dificultăți serioase pentru valorificarea economică, construcțiile sunt posibile aproape pe
întreg teritoriul țării, căile de transport pot trece oriunde, chiar și în Munții Alpi sunt multe pasuri.
Subsolul Germaniei este bogat în unele resurse minerale, dar majoritatea se află în cantități neînsemnate. Una
dintre marile bogății subpământene ale Germaniei sunt sărurile de potasiu, care sunt concentrate îndeosebi în Saxonia
Inferioară.
Germania dispune de cantități foarte mari de materiale de construcție.
Rezervele proprii de resurse minerale nu acoperă
cerințele enorme ale industriei Germaniei decât cu cărbune
și săruri, restul materiilor prime țara este nevoită să le
importe.
 Clima Germaniei este temperată de
tranziție între maritimă și continentală.
Resursele acvatice sunt limitate,
comparativ cu consumul lor foarte mare
în industrie, agricultură, gospodăria
comunală și în alte domenii.
Germania dispune de resurse
funciare mari, predomină solurile
brune de pădure – în centrul și în sudul
țării, și cele podzolice – pe Câmpia
Germaniei de Nord.
Resursele biologice sunt restrânse.
Pădurile ocupă circa
28 % din teritoriul țării și sunt aproape
toate plantate de om. O importanță
deosebită pentru agricultură o au
pășunile și fânețea, ce reprezintă circa
19,8 % din suprafața țării, creând
condiții optime pentru creșterea
animalelor.
 POPULAȚIA
Germania este o țară mononațională. Printre minorități predomină turci, sârbi, sloveni, itralieno, greci, polonezi, austrieci.
Germania se referă la tipul modern de spor natural, având un deficit natural anual de 0,2 %.
Speranța de viață la naștere a populației în Germania este mare: la bărbați – 78 ani, la femei – 83 de ani.
Germania face parte din grupa țărilor cu cel mai înalt nivel de urbanizare – 86 %.
 CARACTERIZAREA GENERALĂ A ECONOMIEI

În structura economiei Germaniei rolul de bază aparține industriei, care determină nivelul și ritmurile de dezvolatare a
țării. De asemenea, o mare importanță în economia Germaniei o are comerțul exterior și sfera serviciilor.
Economia se caracterizează printr-un grad sporit de concentrare a producției industriale și agricole în întreprinderi mari,
precum și printr-un înalt nivel de monopolizare.
Economia Republicii Federale a Germaniei, formată în partea de vest a țării, a înregistrat un ritm înalt de dezvoltare
datorită următorilor factori: investițiile mari de capital propriu, precum și american, prezența resurselor umane, exploatarea
resurselor umane de muncă străine ieftine, crearea “Pietei Comune”.
După reunificare economia Germaniei s-a integrat.
Germania este cea mai dezvoltată țară din Europa, fiind considerată locomotiva Europei.
 INDUSTRIA
Economia Germaniei se află în primă fază postindustrială, peste 3/2 din P.I.B. Fiind realizat în sectorul serviciilor.
Energetica este una dintre ramurile industriale de bază. Ea se sprijină atât pe resursele de combustibili proprii, cât și pe
cele importante.
În prezent, petrolului și gazelor naturale le revin circa 60 % din balanța energetică.
Germania se înscrie printre cei mai mari producători de cărbune din lume. Cărbunele era folosit în calitate de
combustibil la centralele termoelectrice, care sunt situate în bazinele carbonifere.
Aproape tot petrolul și o bună parte din gazele naturale utilizate în energetică provin din import.
 SIDERURGIA
La producția de oțel și laminate Germania ocupă locul întâi printre țările dezvoltate din Europa.
Siderurgia se bazează pe materiile prime importante.
Industria metalelor neferoase se bazează aproape integral pe materiile prime importante. Cele mai importante și mai
dezvoltate subramuri ale metalurgiei neferoaselor sunt producția aluminiului și cea a cuprului.
 Industria constructoare de mașini este cea mai însemnată ramură a industriei Germaniei – unul dintre statele cu cel
mai înalt nivel de dezvoltare al acestui sector industrial.
Germania ocupă locul patru în lume la producția de autovehicule .
 INDUSTRIA CHIMICĂ
Industria chimică a atins un nivel înalt de dezvoltare.
Cea mai importantă regiune a industriei chimice este Ruhr – Rhin, unde ca materii prime servesc cărbunii,
deșeurile industriei metalurgice și petrolul adus prin conducte.
Pe plan mondial Germania se evidențiază la producția de îngrășăminte chimice, fibre și fire sintetice, cauciuc
sintetic, detergenți, peliculă și reactii pentru industria cinematografică și pentru fotografiat.
 Industria ușoară și cea alimentară

Industria ușoară și cea alimentară ocupă un loc de seamă în economia țării.

Se evidențiază în special industria textilă și cea a confecțiilor, care se bazează pe materia primă chimică locală.
Industria de pielărie și încălțăminte este dezvoltată în Saxonia și Turingia.
Dintre ramurile industriei alimentare se remarcă cele ale produselor lactate, cărnii, berii și vinului.
 AGRICULTURA
Agricultura Germaniei se
evidențiază prin nivelul înalt
de mecanizare, chimizare,
selecție și producție de
marfă.
Cea mai mare parte a
terenurilor agricole se află în
proprietatea gospodarilor
mici fermiere și a marilor
companii, care practică pe
larg munca salariaților.
Predomină fermele cu
suprafața mică ( în medie 15-
20 ha), însă înzestrate cu cea
mai modernă tehnică
agricolă.
Creșterea animalelor.
În regiunile cu
climă maritimă și
cele de trecere de la
clima maritimă la
cea continentală
direcția principală
de specializare a
zootehniei este
creșterea bovinelor
pentru lapte, lapte
și carne, în restul
regiunilor – creșterea
porcinelor. În toate
regiunile Germaniei
creșterea animalelor
se îmbină cu cultura
plantelor.
 Cultura plantelor
Cultura plantelor în Germania este înalt productivă, datorită folosirii pe scară largă a științei și
tehnicei. Germania deține unul din primele locuri în lume după recolta la hectar de grâu, sfeclă de zahăr,
cartofi etc. Germania se evidențiază în Europa ca cel mai mare exportator de carne, cartofi, furaje.
 Transporturile
În regiunile înalt
industrializate
majoritatea căilor
ferate sunt
electrificate.
Transportul autorutier
este bine înzestrat cu
mijloace moderne,
având cel mai mare
parc de autovehicule și
cele mai moderne
autostrăzi din Europa.
 Relațiile economice externe

O mare importanță are exportul

de mărfuri și de capital german
în țările din America Latină,
Asia și Africa și importul din ele
a diferitor tipuri de materii prime
și combustibili, al produselor
agricole tropicale.