BUGET ȘI TREZORERIE

PUBLICĂ
NOȚIUNI GENERALE

CURSUL VIII
Prof. univ. dr. Mihai Aristotel Ungureanu
 DEFINIREA BUGETULUI

 În sens larg, bugetul este expresia

financiară a programului de acțiune a
statului pe perioadă de un an, fiind inițiat
ca proiect de lege de către Ministerul
Finanțelor Publice, pregătit și avizat de
către Guvern și aprobat de Parlament.
 În literatura de specialitate definirea bugetului
ca și categorie fundamentală a științei finanțelor
poate avea următoarele abordări:

1. Sub aspect juridic, bugetul:

reprezintă un act prin care se prevăd și se aprobă prin
lege veniturile și cheltuielile anuale ale statului.

2. Sub aspect economic, bugetul:

exprimă relațiile economice în formă bănească, care apar
în procesul repartiției PIB, în concordanță cu obiectivele
de politică economică, socială și financiară ale fiecărei
perioade. Aceste relații se manifestă în dublu sens: pe de
o parte, ca relații prin intermediul cărora se mobilizează
resursele bănești la dispoziția statului, și pe de altă
parte, ca relații prin care se repartizează aceste resurse.
3. Din punct de vedere tehnic, bugetul:
la abordarea din punct de vedere tehnic se au în vedere
procedurile (procesele) de pregătire și elaborare a
bugetului, precum și metodele de previzionare și
evaluare a diferitelor categorii de venituri și cheltuieli
cuprinse în buget.

4. Din punct de vedere politic, bugetul:

este considerat ca expresie a opțiunilor Guvernului în
ansamblul domeniilor în care acesta are competențe și
anume: economic, social, educativ, cultural, militar, etc.
Opțiunile sunt relevate prin evoluția și repartiția
veniturilor și cheltuielilor și sunt determinate de o serie
de factori ce țin de doctrinele partidelor politice, de
atitudinea opoziției, de forța revendicativă a grupurilor
de presiune, de ponderea constrângerilor economice si
politice internaționale, de influența trecutului.
 DEFINIRE BUGET GENERAL
CONSOLIDAT

 Ansamblul bugetelor, componente ale

sistemului bugetar, agregate și consolidate
pentru a forma un întreg. Bugetul general
consolidat, deși nu este un buget de sine-
stătător, în elaborare, aprobare, executare
și raportare, este suma bugetelor din
cadrul sistemului bugetar românesc.
Bugetul general consolidat-sinteză:

BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT

BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL Bugetul de stat

(BS)
Bugetul fondurilor speciale
Bugetul
Bugetul Trezorerie statului asigurărilor
Bugetul instituțiilor publice autonome sociale de stat
(BASS)
Bugetul insituțiilor publice finanțate
integral/parțial din BS,BASS,BL,BFS
Bugetele locale
Bugetul instituțiilor publice finanțate (BL)
integral din venituri proprii
Bugetul creditelor externe
rambursabile
Bugetul fondurilor externe
nerambursabile
 Principiile bugetare (1)
1. universalitatea bugetului, toate veniturile și
cheltuielile figurează în buget în scopul reflectării
integrale a operațiunilor, fără omisiuni, disimulări,
compensări sau contractări. Această regulă se bazează pe
necesitatea înscrierii în buget a veniturilor și cheltuielilor
statului în sume brute sau totale.
2. unitatea bugetului presupune ca veniturile și
cheltuielile publice, exprimate în sume totale, să fie
înscrise într-un singur document.
3. neafectarea veniturilor bugetare presupune ca
ansamblul veniturilor publice să acopere ansamblul
cheltuielilor publice, deci nu este admis, potrivit acestui
principiu ca un anume venit să fie destinat unei anume
cheltuieli.
 Principiile bugetare (2)
4. anualitatea bugetului, din punct de vedere istoric este
primul principiu aplicat în practica bugetară. Acest
principiu presupune ca veniturile și cheltuielile să fie
aprobate pe o perioadă de un an, perioadă care corespunde
(în România) exercițiului bugetar.
5. echilibrul bugetar se referă la faptul că bugetul trebuie
să fie echilibrat adică veniturile publice să acopere integral
cheltuielile publice.
6. specializarea bugetară reprezintă principiul potrivit
căruia veniturile bugetare trebuie să fie înscrise în buget și
aprobate de parlament pe surse de proveniență, iar
creditele bugetare pe categorii de cheltuieli.
7. realitatea bugetului reprezintă principiul potrivit căruia
veniturile și cheltuielile înscrise în buget trebuie să fie
stabilite pe baze reale, adică să corespundă situației
economico-financiare prevăzute pentru anul bugetar.
 Principiile bugetare (3)
8. publicitatea bugetului, în România, sistemul bugetar
este deschis și transparent, acestea realizându-se prin:
 dezbatere publică a proiectelor de buget, cu prilejul
aprobării acestora;
 dezbatere publică a conturilor generale anuale de
execuție a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora;
 publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
actelor normative de aprobare a bugetelor și conturilor
anuale de execuție a acestora;
 mijloace de informare în masă.
9. unitatea monetară.
 Etapele procesului bugetar

 1.Elaborarea proiectului de buget

 2. Aprobarea bugetului
 3. Execuţia bugetului
 4. Încheierea execuţiei bugetului
 5. Controlul execuţiei bugetului
 6. Aprobarea execuţiei bugetului
 Definire trezoreria statului

Trezoreria statului din ţara noastră a fost înfiinţată

în anul 1992 având ca temei legal HG 78/1992 ca
instituţie financiară de interes public.
Trezoreria statului este definită în DEX ca fiind: „
oficiu al unui stat unde se păstrează si se administrează
tezaurul public„.
Trezoreria statului este definită ca un sistem unitar
și integrat prin care statul asigură efectuarea
operațiunilor de încasări și plăți privind fondurile
publice, inclusiv cele privind datoria publică, și a altor
operațiuni ale statului, în condițiile de siguranță și în
conformitate cu dispozițiile în vigoare.
 Rolul trezoreriei
 Rolul Trezoreriei este determinat în primul rând de
atribuțiile ei care se referă la: asigurarea execuției
bugetului public național privind încasarea veniturilor și
efectuarea plăților dispuse de ordonatori în limita
creditelor acordate; casier al sectorului public prin care
se asigură încasarea veniturilor, efectuarea plăților și
păstrarea disponibilităților, asigurarea evidenței
contabile privind execuția de casă pentru toate
operațiunile de încasări și plăți; asigurarea controlului
fiscal asupra încasării veniturilor și a celui financiar
preventiv asupra efectuării plăților. Întreaga execuție
bugetară se realizează prin trezorerii, volumul
operațiunilor ajungând la sume importante ce pun în
evidență rolul trezoreriei
 Funcții clasice
Funcția de casier public implică două
aspecte:
1. Execuția de casă a operațiunilor de
încasări și plăți efectuate de stat
2. Asigurarea existenței de disponiblități
suficiente pentru a face față
angajamentelor statului.
Funcția de bancher al statului

Rolul de bancher al Trezoreriei are două forme. În

primul rând, Trezoreria acționează ca o bancă de
depozit, ca o bancă de afaceri, care furnizează
capitaluri unor întreprinderi pentru a le asigura
dezvoltarea. În al doilea rând, acționează ca o bancă
de emisiune și în acest fel intervine în domeniul
circulației monetare.
 Funcții moderne ale trezoreriei
statului
1. Administrator al banului public, în sensul de gardian al
echilibrului bugetar și casier al statului;
2. Intermediar financiar în sensul că împrumută pentru a
acoperi diversele deficite și acordă împrumuturi din
disponibilitățile sale;
3. Mandatar al puterii publice întrucât exercită numeroase
misiuni de autoritate, specifice statului (veghează cu BNR )
4. Agent al intervenției financiare publice în economie
(exemplu: subvenționarea totală/parțială a unor activități
economice);
5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca
raporturi de egalitate între nevoile și capacitățile de
finanțare.
 Organizarea trezoreriei la
nivel central si teritorial
1. La nivel central:
Este organizată în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei
Statului şi a Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul
Finanţelor Public
2. La nivel teritorial:
 direcțiile de trezorerie din cadrul celor 8 direcții
regionale ale finanțelor publice
 serviciile /birourile/compartimentele din cadrul AJFP,
Administrațiilor financiare, municipale, orășenești și
rurale