Realizat: Beșliu Aliona, gr.

C2M2
 Cum pe timpuri se determina volumul?
Începutul geometriei a fost pus încă din antichitate de către egipteni și babilonieni,
chinezi și indieni la rezolvarea unor probleme pur practice: calcularea volumului hambarelor și
a altor structuri sub formă de cuburi, prisme și cilindre, prin înmulțirea suprafeței bazei cu
înălțimea. Cu toate acestea, Orientul antic cunoștea doar reguli care au fost găsite empiric,
care au fost utilizate pentru a găsi volumele și aria corpurilor. De-a lungul timpului, când s-au
acumulat un număr mare de fapte geometrice, apare necesitatea de a clarifica dependența
unor elemente față de altele, de a stabili conexiuni și dovezi logice. Treptat, în jurul secolelor
VI - V î.e.n. s-a creat știința Geometria.
 Cei ce s-au preocupat
de teoria volumurilor
Printre remarcabilii savanți greci din secolele V-IV î.e.n, care
au dezvoltat teoria volumelor, au fost Democrit din Abdera și
Eudoxus din Cnidus.
Euclid nu folosește termenul „volum”. Pentru el, termenul
„cub”, de exemplu, înseamnă și volumul cubului.
În lucrările cu caracter aplicativ ale lui Heron din Alexandria
există reguli pentru calcularea volumului unui cub, prismă,
paralelipiped și alte figuri spațiale.
 Volumul piramidei

Potrivit lui Arhimede, încă din secolul al V-

lea î.e.n. Democrit din Abdera a descoperit că
volumul piramidei este egal cu o treime din
volumul prismei cu aceeași bază și aceeași
înălțime. O dovadă completă a acestei teoreme
a fost dată de Eudoxus din Cnidus în secolul al
IV-lea î.e.n.
 În documentele antice, există reguli pentru determinarea
volumului trunchiului de piramidă, dar nu există reguli pentru
calcularea volumului unei piramide complete. În papirusul din
Moscova există o problema № M14 numită „Acțiuni cu trunchiul
de piramidă”, care stabilește calculul corect al volumului unui
trunchi de piramidă.
În tabletele babiloniene de asemenea nu se găsește regula de
determinare a volumului piramidei, dar există multe exemple în care
se calculează volumul unui trunchi de piramidă.
 În Egiptul antic, mormintele faraonilor erau sub formă de
piramide. În mileniul III î.Hr. egiptenii au construit piramidele în
trepte făcute din blocuri de piatră; mai târziu, piramidele
egiptene au dobândit o formă geometrică regulată, de exemplu,
piramida Cheops, a cărei înălțime atinge aproape 147 m.
 Proprietățile volumului corpurilor geometrice

1. Volumul corpului este un număr nenegativ;

2. Dacă un corp geometric este compus din corpuri geometrice care nu au
puncte interne comune, atunci volumul acestui corp este egal cu suma
volumelor corpurilor componente;
3. Volumul unui cub a cărui margine este egală cu o unitate de lungime este
egală cu unu;
4. Corpurile geometrice egale au volume egale.
5. Corolar: Dacă corpul are un volum V1 și este conținut într-un corp care are
un volum V2, atunci V1 <V2
Formulele de aflare a volumului corpurilor geometrice
 Tipuri de probleme:
1. Probleme de determinare a volumului corpurilor geometrice;
2. Probleme de determinare a elementelor corpurilor geometrice cunoscând
volumul;
3. Probleme de maxim și minim;
4. Probleme de determinare a volumului corpurilor de rotație determinat de
funcții date.
H J

C
 H
F
L

A
B
 D

Din ∆𝐃𝐁𝐅 dreptunghic avem: 𝑫𝑭 = 𝑩𝑭 ∙ 𝒕𝒈𝟔𝟎°

𝒂 𝟑
𝑫𝑭 = ∙ 𝟑=𝒂
𝟑
A B
E C
 Problema 𝟏𝟓, 𝒑𝒂𝒈. 𝟐𝟓𝟖
Aria totală a unui con este egală cu 𝑆. Generatoarea conului formează cu planul
bazei un unghi de măsura 𝛼. Să se afle volumul conului.

B Rezolvare:
𝐴𝑡 = 𝜋𝑅 𝑅 + 𝐺 1
𝑅
1) Fie 𝐴𝐶 = 𝑅. Din ∆𝐴𝐵𝐶 avem: 𝐵𝐶 = 𝐺 = 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝑅 1
2) Înlocuind în 1 obținem: 𝑆 = 𝜋𝑅 𝑅 + 𝑐𝑜𝑠𝛼 ⇔ 𝑆 = 𝜋𝑅 2 1 + 𝑐𝑜𝑠𝛼 ⟹
𝑆𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑆𝑐𝑜𝑠𝛼
𝑅2 = 𝜋(𝑐𝑜𝑠𝛼+1) , 𝑅 = ;
𝜋(𝑐𝑜𝑠𝛼+1)
𝑆𝑐𝑜𝑠𝛼
𝑅 𝜋(𝑐𝑜𝑠𝛼+1)
3) Fie 𝐵𝐴 = ℎ. Din ∆𝐴𝐵𝐶 avem: ℎ = 𝐺𝑠𝑖𝑛𝛼, ℎ = 𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑠𝑖𝑛𝛼 = ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝑐𝑜𝑠𝛼
1
4) 𝑉𝑐𝑜𝑛 = 3 𝜋𝑅2 ℎ (2)
𝑆𝑐𝑜𝑠𝛼
1 𝑆𝑐𝑜𝑠𝛼 𝜋(𝑐𝑜𝑠𝛼+1) 𝑆𝑠𝑖𝑛𝛼 𝑆𝑐𝑜𝑠𝛼
Înlocuind în (2) obținem: 𝑉𝑐𝑜𝑛 = 3 𝜋 𝜋(𝑐𝑜𝑠𝛼+1) ∙ ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼 = =
𝑐𝑜𝑠𝛼 3(𝑐𝑜𝑠𝛼+1) 𝜋(𝑐𝑜𝑠𝛼+1)
𝑆𝑠𝑖𝑛𝛼 𝑆𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑆𝑠𝑖𝑛𝛼 𝑆𝑐𝑜𝑠𝛼
= = 𝛼 (u.c)
𝛼
3∙2𝑐𝑜𝑠 2 ∙ 2𝜋𝑐𝑜𝑠 2
𝛼 6 2𝜋𝑐𝑜𝑠 3 2
2 2
𝑺𝒔𝒊𝒏𝜶 𝑺𝒄𝒐𝒔𝜶
Răspuns: 𝑽𝒄𝒐𝒏 = 𝜶 (u.c)
𝟔 𝟐𝝅𝒄𝒐𝒔𝟑 𝟐
Problema 𝟏𝟏, 𝒑𝒂𝒈 𝟐𝟎𝟔
Să se afle înălțimea unui con circular drept de volum minim, circumscris unei sfere de raza 𝑅.

H
 6) Determinăm 𝐷(𝑉 / ) și punctele critice:

- +

0 ↘ 3R ↗

𝑥𝑚𝑖𝑛 = 3𝑅 ⟹ 𝐵𝐴 = 3𝑅 + 𝑅 = 4𝑅
Răspuns: 𝒉 = 𝟒𝑹
 Problema 𝟏𝟓, 𝒑𝒂𝒈. 𝟐𝟓𝟖
Să se determine de câtă vopsea este nevoie pentru a vopsi un rezervor de formă cilindrică cu
diametru 2𝑚, fără capac, volumul căruia este egal cu volumul corpului de rotație determinat de
funcțiile 𝑓 𝑥 = 2𝑥 − 𝑥 2 , și 𝑔 𝑥 = −𝑥 + 2 știind că 1𝑢. 𝑙. = 2𝑚, iar pentru a vopsi 8𝑚2 din
suprafață este nevoie de 1𝑘𝑔 de vopsea.
Rezolvare:
Determinăm limitele de integrare:
𝑓 𝑥 = 𝑔 𝑥 ⇔ 2𝑥 − 𝑥 2 = −𝑥 + 2 ⇔ 𝑥 2 − 3𝑥 + 2 = 0
Conform relațiilor lui Viete avem:
𝑥 + 𝑥2 = 3 𝑥 =1
൝ 1 ⇔ቊ 1
𝑥1 ∙ 𝑥2 = 2 𝑥2 = 2
2) Determinăm volumul corpului de rotație determinat de funcțiile 𝑓 și 𝑔:
𝑏
𝑉𝑐𝑜𝑟𝑝 = 𝜋 න 𝑓 𝑥 − 𝑔(𝑥) 2 𝑑𝑥
𝑎
𝑏
3) 𝑉𝑐𝑜𝑟𝑝 = 𝜋 ‫( 𝑎׬‬2𝑥 − 𝑥 2 ) − (−𝑥 + 2) 2 𝑑𝑥 =
𝑏 𝑏
𝜋 ‫( 𝑎׬‬−𝑥 2 + 3𝑥 − 2)2 𝑑𝑥 = 𝜋 ‫ 𝑥( 𝑎׬‬4 +9𝑥 2 + 4 − 6𝑥 3 + 4𝑥 2 − 12𝑥)𝑑𝑥 =
𝑏
1 3 13 3 2 32 104
𝜋 න (𝑥 4 −6𝑥 3 + 13𝑥 2 − 12𝑥 + 4)𝑑𝑥 = 𝜋 𝑥 5 − 𝑥 4 + 𝑥 − 6𝑥 2 + 4𝑥 ቤ = 𝜋 ቆ − 24 + − 24 + 8 −
𝑎 5 2 3 1 5 3
1 3 13 31 91 3 𝜋
-ቀ5 − 2 + − 6 + 4ቁ = 𝜋 ቀ 5 − 38 + + ቁ = u. c
3 3 2 3
𝜋 𝜋 8𝜋 3
4) 1𝑢. 𝑙. = 2 𝑚, 1𝑢. 𝑐 = 8𝑚3 ⟹ 𝑢. 𝑐. = ∙ 8 = 𝑚
3 3 3
2
 8𝜋
𝑑 8𝜋 3 8
5) 𝑉𝑐𝑜𝑟𝑝 = 𝑉𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑟 = 𝜋𝑅2 𝐻, 𝑅 = , 𝑅 = 1𝑚, 𝑑𝑒𝑐𝑖 𝜋 ∙ 1 ∙ 𝐻 = 𝑚 ⟹𝐻= 3 = 𝑚
2 3 𝜋 3
6) 𝐴𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑟 = 𝜋𝑅 𝑅 + 2𝐻
8 19𝜋
𝐴𝑟𝑒𝑧𝑒𝑟𝑣𝑜𝑟 = 𝜋 ∙ 1 1 + 2 ∙ = ≈ 19,896 𝑚2
3 3
7) Știind că pentru a vopsi 8 𝑚2 din suprafață este nevoie de 1𝑘𝑔 de vopsea determinăm de
câtă vopseaeste nevoie pentru a vopsi rezervorul:
1 1
1𝑚2 = 𝑘𝑔, deci pentru rezervor e nevoie de: 19,896 ∙ = 2,48 𝑙 de vopsea.
8 8
Răspuns: 𝟐, 𝟒𝟖 𝒍