FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE

TEMA: Războaiele și conflictele locale.

Concepte și definiții

Pl. 52
Dumitru BEȘLIU
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE

Planul prezentării:
1. Introducere
2. Tipologia războaielor
3. Tipurile de războaie:
4.Conflictele locale
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE

Introducere
Războiul este un conflict militar sau nu, scurt sau de
durată, între două sau mai multe grupuri, categorii sociale
sau state, el este realizat în scopul atingerii unor interese
financiare, etnice, teritoriale, economice şi politice.
Dacă să ne referim la termenul de război, războiul este
un fenomen politico-militar care reprezintă forma cea mai
violentă de manifestare a relaţiilor conflictuale existente la
un moment dat între grupări mari de oameni (popoare,
naţiuni, state, coaliţii de state, comunităţi sociale, etnice,
religioase) organizate din punct de vedere militar, care
folosesc lupta armată pentru atingerea scopurilor urmărite,
ceea ce conferă acestui fenomen un puternic caracter
distructiv
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE

2. Tipologia războaielor

I. aria de extindere

locale regionale internaţionale globale

micro, macro, mega

II. forma de lupta III. durata desfăşurării

paşnice violente de lunga durata de scurta durata

IV. sferele de interes

politice economice religioase culturale teritoriale, etc.

 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
Tipologia războaielor : constructiv şi distructiv

Constructiv
Caracteristici
• Poate fi menţinut la un nivel controlabil
• Permite soluţionarea la momentul oportun
• Se poate ajunge la o soluţie acceptată de
părţile implicate
• Comunicarea este una de încredere
• Fiecare parte manifestă deschidere faţă de
intenţiile şi interesele celeilalte părţi
Distructiv
• Războiul este scăpat de sub control,
ca urmare a nesoluţionării acestuia
• Părţile nu reuşesc să treacă peste
animozităţi şi să identifice o soluţia
mutual avantajoasă
• Comunicarea dintre părţi devine
susceptibilă şi incompletă
• Disponibilitatea fiecărei părţi de a lua
în calcul interesele celeilalte părţi este
mică
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
Tipologia războaielor : constructiv şi distructiv

Mijloace pentru obţinerea unor avantaje faţă de competitori

• Competiţie deschisă, marcată de • Acţiuni în forţă, informaţie trunchiată

colaborarea dintre părţi
Evoluţie

• Evoluţia războiului nu influenţează • Cu cât războiul avansează, cu atât

disponibilitatea de a coopera a părţilor accentele violente devin tot mai prezente,
iar soluţiile mai puţin probabile

Efecte
• Sporeşte creativitatea organizaţională şi • Obiectivele sunt compromise
individuală • Costurile războiului conduc la
• Distribuţia resurselor este una echitabilă pierderea unor importante resurse
materiale
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de războaie
Războiul de independenţă
Noţiunea de război de independenţă sau război de neatârnare este
folosită pentru desemnarea unui război desfăşurat
pe teritoriul unei ţări, sau pe fostul teritoriu al unei ţări ocupate de
către un alt stat, care se doreşte a fi suverană prin adoptarea
unei declaraţii de independenţă. Orice război de independenţă este
declanşat odată ce statul, care a deţinut anterior teritoriul, trimite
trupe militare pentru a înfrânge mişcările locale rebele, respectiv
pentru a clarifica prin toate mijloacele şi a demonstra suveranitatea sa
asupra acelui teritoriu. Dacă, după toate ostilităţile care au loc,
mişcarea naţională de refuzare a suveranităţii statului iniţial suveran
reuşeşte prin obţinerea unei victorii militare finale, respectiv printr-un
tratat care consfinţeşte independenţa, atunci războiul respectiv poate
fi numit, retroactiv de multe ori, război de independenţă.
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de războaie
Războiul asimetric
Un război asimetric este acel război în care există un dezechilibru
substanţial între inamici, sau care folosesc strategii şi tactici total
diferite.
Pentru a compensa
dezechilibrul mijloacelor
tradiţionale de război, partea mai
slabă a războiului asimetric
recurge la mijloace
neconvenţionale:război de
gherilă, rezistenţă pasivă, acte de
terorism, război psihologic,
sprijin pentru grupurile şi
mişcările anti-guvernamentale.
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de războaie
Războiul economic
Războiul economic este un termen al politicii economice utilizat ca parte a operaţiunilor militare în timpul războiului.
Scopul războiului economic este de a captura resursele economice strategice, astfel încât forţele militare şi cele informaţionale să
funcţioneze la o eficienţă deplină şi/sau să priveze forţele inamice de aceste resurse, încât acestea să nu poată lupta în mod corespunzător.
Conceptul de război economic este cel aplicabil adesea la conflictele dintre state (dar şi pe tim pe pace), mai ales în vremuri de război
total, care implică nu numai forţele armate, ci şi presupune mobilizarea întregii economii a naţiunii faţă de efortul de război. Într-un astfel
de caz, sunt cauzate direct pagube economiei inamicului, mai ales la capacitatea acestuia de a lupta un timp îndelungat.
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de războaie
Exemple Războiul economic
- între China şi Uniunea Europeană: După ce Bruxelles-ul a decis să taxeze provizoriu panourile solare chinezeşti, Beijingul a venit cu o reacţie similară ce
vizează vinurile din UE.
- între China şi Japonia: Marile companii nipone şi-au închis pe 17 septembrie 2012 fabricile din China şi au cerut expaţilor japonezi să nu îşi părăsească locuinţele, din
cauza protestelor violente privind disputa teritorială care ameninţă să afecteze semnificativ legăturile comerciale dintre cele mai mari economii asiatice.
- între Rusia şi Republica Moldova: Importul vinului moldovenesc în Rusia a fost din nou blocat (după ce a mai fost blocat în 2006), informaţie prezentată, pe 10
septembrie 2013, printr-un comunicat oficial pe site-ul Serviciului sanitar rus „Rospotrebnadzor”., ca "rezultat" la intenţia Republicii Moldova de a semna Acordul de Asociere
la Uniunea Europeană în noiembrie 2013 la Summitul de la Vilnius.
- între Rusia şi Ucraina: Război vamal, după ce Ucraina şi reiterat faptul de a semna Acordul de Asociere la Uniunea Europeană în noimbrie 2013 la Summitul de la Vilnius.
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de războaie
Războiul naval
Războiul naval reprezintă lupta pe mare sau pe oceane, lacuri sau
chiar râuri lărgite. Luptele se pot desfăşura la suprafaţă (corăbii, nave) sau chiar în
mediul subacvatic (submarine). În luptele navale sunt utilizate şi unităţile de transport
naval.
Conform legilor şi obiceiurilor de război naval, operaţiunile navale pot fi
efectuate numai de către forţele navale ale statelor aflate în conflict, şi numai în teatrul de
război naval, care include:
- Mare deschisă
- Apele teritoriale şi interioare ale statelor aflate în conflict,
- Spaţiul aerian de deasupra lor.
În timpul războiului naval pot fi supuse capturării nu numai nave comerciale a
inamicului şi navele comerciale ale statelor neutre în caz de încălcare a blocadei,
transport de contrabandă de război sau de prestare de servicii în folosul ţării beligerante.
Drept internaţional reglementează în detaliu aspectele legate de regimul juridic
al navelor comerciale în timpul războiului naval.
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de războaie

Războiul preventiv este un termen nou apărut in

domeniul relaţiilor internaţionale, “războiul preventiv” se refera la
utilizarea forţei militare pentru a elimina o posibila ameninţare.
Atacul preventiv este frecvent utilizat mai ales după cel de-al Doilea
Război Mondial ca modalitate de combatere a terorismului şi a
atacurilor cu arme nucleare.
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de războaie
Războiul informaţional
Războiul informaţional sau mediatic este nou apărut în marele cadru al războaielor
informaţionale (războiul psihologic, războiul imagologic, războiul de comandă – control şi cel
electronic, războiul web), aceasta datorită atingerii unui grad de globalizare al mijloacelor de
comunicare în masă.
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de războaie
Războiul informaţional
Principalele trăsături ale războiului informaţional se desprind din natura sa deosebit de
complexă:
- Dificultatea precizării adversarilor;
- Absenţa unor frontiere de natură geografică şi/sau temporale;
- Multitudinea de ţinte;
- Lipsa unor metode rapide de remediere a consecinţelor pe care le generează;
- Utilizarea unei tehnologii relativ simple, ieftine şi larg răspândite;
- Dificultatea stabilirii unor responsabilităţi clare şi precise privind managementul
domeniului;
- Costurile relativ scăzute ale derulării operaţiilor informaţionale în raport cu rezultatele
ce se pot obţine;
- Posibilităţile sporite de manipulare;
- Ştergerea deosebirilor dintre nivelurile de comandă.
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de războaie
Războiul informaţional
În concluzie, războiul informaţional poate fi privit sub şapte aspecte sau, altfel spus, în funcţie de
strategiile de atac-apărare construite şi de armele informaţionale utilizate, comportă şapte dimensiuni diferite:
- Războiul de comandă şi control. Este forma exclusiv militară a războiului informaţional şi are
menirea să anihileze comanda şi sistemele de comandă şi control ale unui adversar prin integrarea operaţiilor
psihologice, a securităţii operaţiilor, a inducerii în eroare, a războiului electronic şi a distrugerii fizice;
- Războiul bazat pe informaţii. Este intelligence-ul clasic şi constă în proiectarea, protecţia şi
anihilarea sistemelor care conţin suficiente cunoştinţe pentru a domina un spaţiu de conflict;
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de războaie
- Războiul electronic. Utilizează tehnologie electronică şi tehnici specifice pentru dominaţia spaţiului
electromagnetic;
- Războiul psihologic. Utilizează informaţia pentru a modifica atitudinile şi opţiunile amicilor,
neutrilor şi adversarilor;
- Războiul hacker-ilor. Constă în atacuri pasive şi active cu software malign asupra sistemelor
informatice;
- Războiul în sfera informaţiilor economice. Urmăreşte blocarea sau canalizarea informaţiilor în
scopul obţinerii supremaţiei economice;
- Războiul în spaţiul realităţii virtuale.4.Conflictele
Este în prezent un punct de acumulare al scenariilor futuriste,
locale
al cercetării funadmentale şi tehnologice.
FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE
3. Tipurile de conflicte
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE

4.Conflicte militare, părți externe implicate Siria

Părţi implicate: proguvernamentali - Armata şi rezistenţa
siriană, care cuprinde mai multe grupări: al-Muqawamah al-Suriyah,
al-Lijan al-Sha’biyah, Hezbollah (luptători pro-Assad din Liban),
Shabiha, Armata pentru Apărare Naţională (miliţia);
rebeli - foarte multe uniuni şi grupări care s-au format de-a lungul
conflictului, printre care: Armata Siriană Liberă, Frontul
Revoluţionarilor Sirieni, Frontul Islamic de Eliberare Siriană,
Armata Islamului (formată din 50 de grupuri jihadiste armate),
Frontul Islamic, Statul Islamic în Irak şi Levant.
Părţi externe implicate:
Iran sprijină armata siriană cu ajutoare logistice şi operative. Rusia
trimite armament şi efective militare armatei siriene. Coreea de
Nord ar fi trimis în repetate rânduri armament şi piese balistice
armatei siriene, fără să existe însă confirmări.
Statele Unite, Turcia, Qatar, Arabia Saudită şi ţări europene oferă
rebelilor sirieni ajutor logistic şi operativ.
 FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE

UCRAINA

Războiul din estul Ucrainei este un conflict armat în

desfăşurare în regiunea Donbas a Ucrainei (Doneţk şi
Lugansk). După revoluţia din februarie 2014 şi
mişcarea Euromaidan, care s-au încheiat cu înlăturarea
de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, şi după
anexarea Crimeei de către Rusia, proruşii şi grupările
antiguvernamentale au început demonstraţii în estul
ţării. Demonstraţiile au escaladat într-un conflict armat
între forţele separatiste ale autoproclamatelor
Republici Populare Doneţk şi Lugansk şi guvernul
ucrainean.

Interesele Rusiei: Rusia trimite în Ucraina personal

militar şi artilerie sub forma de convoi umanitar. Rusia
doreşte menţinerea Ucrainei în sfera sa de influenţă
mai ales pentru a preveni aderarea Ucrainei la NATO
FUNDAMENTE ALE ŞTIINŢEI MILITARE