Sunteți pe pagina 1din 44

CURS 2

IATROGENIILE MEDICAMENTOASE

Definitie
Modalitati de manifestare
Clasificarea gravitatii accidentelor medicamentoase
PATOLOGIA IATROGENĂ. GENERALITATI
 Una din provocările majore cu care se confruntă astăzi profesia medicală
este reprezentată de patologia iatrogenă.

 Definitie: orice manifestare patologica in urma unui act medical vizând


diagnosticul, profilaxia sau terapia, act care, chiar în absenţa erorii sau a
neglijenţei, poate agrava starea pacientului sau chiar poate ucide.

 Este o problemă majoră de sănătate publică.


 Dimensiunea epidemiologică a este deosebit de importanta:
 4% in USA (conf. HMPS - Harvard Medical Practice Study 1991)
 A treia cauză de morbimortalitate în SUA !
 Conform HMPS 1991:
 14% - deces
 2,6% - handicap definitiv
 25-50% dintre r. adverse s-ar datora unei imprudente → sistem de
prevenire a acestora.
 6,28% in Franta (conf. studiului APNET)
 16,6% in Australia (conf. Quality Australian Health Care Study 1995)
 cca 1/3 din patologia iatrogena este de natura alergica - cca 10-20%
din spitalizari (Lazarou et al-1998, Demoly et al-2000, Pouvanne et al-
1999
 Locul III in tarile dezvoltate; paradoxal – nu apare in clasificarile OMS privind
cauzele de boala (fiind raportata si codificata manifestarea respectiva, fara a se
mentiona etiologia)

 Costul patologiei iatrogene este impresionant.

 Aspecte etice

 Conştiinţa profesionala a fiecărui medic

 Capacitatea de a o diagnostica

 Conştiinciozitate şi curaj de a o raporta

 Instrucţia în domeniu este neglijabilă


sau conjuncturală
 Raportul Starfield 2000:
 in SUA cca. 100.000 ef. adverse med. mortale
anual cu un cost de cca 12 miliarde de dolari,
consecinta strict a iatrogeniei prin actiune.

 Impactul med. asupra fiecarui pacient constituie o


problema permanenta a practicii medicale.

 Pt. aceeasi afectiune, administrarea aceluiasi


medicament, in conditii similare de posologie, poate
determina raspunsuri diferite, de la raspunsuri benefice
(dar variind ca intensitate de la pacient la pacient) la
efecte nule sau chiar la efecte adverse.

 Aceasta reactivitate diferita dincolo de particularitati ale


terenului (varsta, sex, stare fiziologica - sarcina,
alaptare, menopauza) sau stare functionala a
aparatelor este explicabila azi prin dif. de echipament
enzimatic, proteine de transport si sistem de receptori,
diferente particulare fiecarui individ si determinate
genetic.
 Profilul farmacogenetic personal al fiecarui individ
 Ghiduri de prescriere a medicatiei in functie de genotip,
asocierea de droguri putand fi de asemenea modulata de influenta
genotipului asupra interferentelor medicamentoase.
 Crearea de noi medicamente specifice pacientilor cu genotipuri
particulare → farmacogenomica → SNP fingerprint = studiul
polimorfismului mononucleotidic (single nucleotid polymorphysm)
Patogenia efectelor adverse
 Mec. fdin.diferite de mec. terapeutic principal (efecte colaterale sau de tip
A, previzibile, legate de doza, dar variabile de la un pacient la altul)
 ex. ef. bronhodilatatoare ale betablocantelor
 Ef. neasteptate, nelegate de un ef. fdin. stabilit care survin la un numar
mic de pacienti si in mod imprevizibil (efecte de tip B) instalate fie prin
mec. alergice, fie prin predispozitie enzimatica constitutionala
 ex. deficitul de G-6-PDH eritrocitara sau dobandita (prin inductie
enzimatica) - nefropatia fenacetinica

 Complianta necorespunzatoare (45%)


 Erori de posologie si mod de administrare (42%)
 Folosirea de medicamente inadecvate (22%)
 Intarzierea nejustificata a tratamentului (14%) riscul ef.
 Interactiuni medicamentoase (8%) adverse
 Lipsa de competenta din partea personalului medical (5%)
Masuri de prevenire a iatrogeniilor
 Creşterea aderenţei terapeutice a pacienţilor.
 Educatie terapeutica a pacientului si a anturajului = cheia compliantei
terapeutice, a garantarii eficientei strategiei terapeutice si a evitarii
patologiei iatrogene.
 O formatie medicala si educatie medicala continua.
 Informarea pacientului asupra beneficiilor şi riscurilor conduitei propuse.
 Informarea asupra eventualelor alternative pentru ca acesta să ia decizii în
funcţie de propria scală de valori este o condiţie sine qua non a medicinii
moderne.
 Redactarea de protocoale de lucru standardizate (pas cu pas) mai ales in
urgente.
 Supravegherea pacientului in timpul actului terapeutic si ulterior acestuia.
 Sensibilizarea medicilor printr-o instructie sistematica in domeniul patologiei
iatrogene.
 Conştientizarea de către corpul medical a ponderii iatrogeniei.
 Capacitatea de a recunoaşte caracterul iatrogen al unei manifestări.
 Analizarea mecanismului de producere a accidentelor iatrogene şi luarea de
măsuri preventive.
Reactii adverse induse de medicamente
 Estro-progestative (anticonceptionale)
 Ag. antibacterieni: ampicilina, cotrimoxazol, izoniazida, nitrofurantoina
 Deprimante centrale: clorpromazina, diazepam, pentazocina
 AINS: fenilbutazona, indometacina
 Statistica r. adverse:
 Diuretice: 20,7-59,2%
 Neuropsihotrope: 6,5-17,4%
 AINS si glucocorticoizi: 7,5-17,4%
 Antibiotice: 0,1-22,4%
 Anticoagulante: 8,7%
Clasificarea R.A.
OMS in fctie. de afectarea:  Frecventa R.A.
 Piele:14-43,5%  Frecvente: > 10%
 Tub digestiv: 7,9-29,1%  Ocazionale: 1-10%
 SNC: 8,6-26%  Rare: <1%
 Sange: 8,7-30,9%  F. rare: <0,1%
 ORL  Cazuri izolate

 Ochi
 Gust si miros  Dupa mecanism:
 De tip toxic (+ ef. mutagene,
 Ficat si vezica biliara
dismorfogene, cancerigene)
 Metabolism si glande endocrine
 De tip idiosincrazic
 Inima si circulatie (intoleranta)
 Calea respiratorie  De tip alergic
 Tract urogenital  Dependenta
 Colagen (colagenze) medicamentoasa
 Electroliti
1. R.A. de tip toxic

 Apar la doze terapeutice obisnuite


 Doza-dependente: doza mare → ↑ riscul
 Factori favorizanti:
 Reactivitatea individuala
 Stari patologice: insuf. hepatica, insuf. renala, insuf. cardiaca
 S.M. cu indice terapeutic mic: digitalice, antibiotice aminoglicozidice
 Variatiile de biodisponibilitate a formelor farm.: digoxina, fenitoina
(oral).
 Calea de adm. nepotrivita
 Schema de dozare: digitalicele
 Interactiuni med.: sinergism sau potentare: tranchilizantele,
neurolepticele
2. Reactii adverse idiosincrazice
(de intoleranta)
 Apar la doze mici, dar numai la anumite persoane, care prezinta o sensibilitate
crescuta la anumite substante, sensibilitate determinata genetic.
 Sunt independente de doza.
 R. neobisnuite:
 Diferite calitativ de ef. produse in mod normal
 Det. de doze normal inofensive

 deficitul genetic - ca o intoxicatie cu medicamente, desi s-au administrat doze


mici
 Ex. suxametoniul, un relaxant muscular utilizat in anesteziologie, este
metabolizat de pseudocolinesteraza, iar deficitul in aceasta enzima impiedica
metabolizarea medicamentului si pot aparea in cursul anesteziei generale
fenomene toxice grave, inclusiv paralizia musculaturii respiratorii cu apnee
toxica
 Izoniazida, hidralazina – deficit de acetiltransferaza.
 Debrizocina, sparteina, nortriptilina, metoprolol, β-blocante,
metilfenobarbital – deficit de citocrom P 450.
 Intoleranta la alcool – persoanele orientale (30-50%) – deficit de alcool-
dehidrogenaza
 defecte enzimatice – r. a. complet neobisnuite.
 deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza, enzima implicata in mentinerea formei
hematiei - anemii hemolitice
Tipuri de r. alergice
1. R. anafilactice sau de tip I: r. imediata; cuplarea antigen-IgE
 Manifestari clinice: soc anafilactic (penicilinele), urticaria, edem
angioneurotic, rinita seroasa, astm bronsic (penicilina, aspirina)
2. R. alergice de tip citotoxic sau de tip II:
 Se formeaza anticorpi IgG si IgM
 Anemii hemolitice imune, trombocitopenii: chinina, chinidina,
sulfamide
 Granulocitopenie: aminofenazona, tioamide antiriroidiene
 LED: sulfasalazina, beta-blocante, chinidina
 Sindrom miastenic: penicilamina
3. R. alergice prin complexe imune sau de tip III
 se formeaza complexe intre antigen-anticorpi (IgM, IgM)
 Boala serului, urticaria, edem Quincke, vascularitele: penicilinele,
sulfamidele, nitrofurantoina
4. Alergia mediata celular de tip IV
 r. intarziata
 Dermatita de contact: antibiotice de uz local (neomicina,
framicetina, gentamicina); fotoalergia cutanata de natura
medicamentoasa

 Profilaxia alergiei medicamentoase:


 ! la folosirea S.M. cu risc mare (sulfamide, peniciline)
 ! la aplicarea S.M. pe piele si mucoase
 ! la med. alergene si la subst. inrudite chimic (! alergie incrucisata)
 Recunoasterea starilor patologice medicamentoase
 Oprirea imediata a med. care au declansat alergia sau a comp.
inruditi ch. sau fdin.
 Desensibilizarea specifica pt med. indispensabile bolnavului la care
acesta este sensibilizat.
Reactii adverse alergice
 sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune.

 Cca. 5% din populatia generala prezinta r. adverse medicamentoase la


unul sau mai multe medicamente.

 10% din r. adverse sunt r. alergice


 Se produc la doze f. mici de medicament, daca persoana a fost sensibilizata
in prealabil la medicamentul respectiv.
 Mecanism imun antigen - anticorp.
 Persoane susceptibile - persoane atopice.
 Nu toate med. sunt la fel de alergizante.
 Alergia se poate dezvolta dupa oricare cale de administrare, dar cea mai
sensibilizanta este calea cutaneo-mucoasa
 Riscul alergiei ↑: calea s.c. > i.m.> i.v.> p.o.
 Evitarea aplicarii cutanate a penicilinelor, sulfamidelor si antihistaminicelor.
Med. care produc frecvent r.alergice
 Penicilinele
 Cefalosporinele de generatia I-II
 Tetraciclinele, vancomicina
 Cloramfenicolul
 Ciprofloxacina
 Sulfonamidele (antimicrobiene, sulfasalazina, hipoglicemiante, tiazide)
 Aspirina si AINS
 Anestezicele generale si locale,
 Miorelaxantele, anticonvulsivantele
 Insulina
 ACTH
 Vaccinurile pe baza de ou, extractele alergenice, antiserurile heterologe
 Streptochinaza
 Substantele de contrast iodate
 Opiaceele
 Dextranul
STARI PATOLOGICE PRODUSE DE MED.

Stari patologice in domeniul cardiovascular


STARE PATOLOGICA MEDICAMENTE CU RISC

Insuficienta cardiaca
-Deprimarea miocardului - chinina, procainamida, beta-blocante, verapamil

-Lezarea miocardului - daunorubicina, doxorubicina, emetina


-Retentie hidrosalina - glucocorticoizi, aldosteron, carbenoxolon, fnilbutazona
Aritmii ectopice - digitalice, chinidina, encainida, flecainida, amiodarona,
amine simpatomimetice, levodopa, antidepresive triciclice,
litiu, neuroleptice fenotiazinice, emetina, daunorubicina,
doxorubicina, lincomicina
Bradicardie, bloc AV - Blocante beta-adrenergice, verapamil, digitalice

hTA severa, colaps - guanetidina, prazosin, chinidina, procainamida, fenitoina,


propanolol, clorpromazina, antidepresive ciclice, levodopa

HTA - amine simpatomimetice vasoconstrictoare, ergotamina,


vasopresina, anorexigene, estrogeni, contraceptive orale,
aldosteron, carbenoxolona, glucocorticoizi.
Vasoconstrictie periferica - ergotamina, dopamina, blocante beta-adrenergice
Stari patologice ale sangelui

STARE MEDICAMENTE CU RISC


PATOLOGICA
Aplazie cloramfenicol, peniciline, streptomicina, sulfamide, fenitoina, acid
medulara acetilsalicilic, fenacetina, aminofenazona, fenilbutazona, oxifenbutazona,
acetazolamida, tolbutamida, clorpropamida, tioamide antitiroidiene
Agranulocitoza ag. alchilanti, antimetaboliti citotoxici, cloramfenicol, peniciline,
streptomicina, sulfamide, fenitoina, acid acetilsalicilic, aminofenazona,
metamizol, fenilbutazona, aur, fenindiona, acetazolamida, acid etacrinic,
carbutamida, clorpropamida, tolbutamida, mepacrina, chinina, barbiturice,
Anemie melfalan, cloramfenicol, tetracicline, peniciline, streptomicina, sulfamide,
aplastica fenitoina, trimetadiona, acid acetilsalicilic, aminofenazona, fenilbutazona,
aur, acetazolamida, tolbutamida
Anemie metotrexat, trimetoprim, pirimetamina, triamteren, cicloserina, izoniazida,
magaloblastica fenitoina, primidona, barbiturice, alcool, mestranol, contraceptive orale,
colchicina, neomicina, metformin
Anemie plumb, izoniazida, pirazinamida, cicloserina, cloramfenicol, alcool,
hipocroma anticoagulante, acid acetilsalicilic
Anemie Penicilina, cefalotina, rifampicina, izoniazida, sulfamide, clorpromazina,
hemolitica levodopa, metildopa, chinina, chinidina
Trombocitopenie Ag. alchilanti, cloramfenicol, peniciline, streptomicina, rifampicina,

Disfunctie Acid acetilsalicilic, AINS, sulfinpirazona, acid valproic, neuroleptice


plachetara fenotiazinice, carbenicilina, ticarcilina, benzilpenicilina, latamoxaf
Stari patologice renale
STARE MEDICAMENTE CU RISC
PATOLOGICA
Nefropatie tubulara Antibiotice aminogliozidice, cefalosporine, rifampicina, amfotericina B,
cisplatina, litiu, paracetamol
Nefropatie AINS, metoxifluran, sulfamide, unele peniciline, rifampicina, cefalotina,
interstitiala acuta prod. iodati de contrast
Nefropatie Penicilamina, trimetadiona, probececid, saruri de aur, saruri de
glomerulara cronica mercur, litiu, perclorat
Nefropatie Fenacetina, acid acetilsalicilic, fenazona
interstitiala cronica
si necroza papilara
Insuf. renala acuta antiHTA, diuretice, captopril, enalapril, opioide

Cristalurii Sulfamide, ampicilina, primidona, mercaptopurina

Diabet insipid Litiu, vitamine D, metoxifluran, dextropropoxifen


nefrogen
Retentie de lichide Corticosteroizi, carbenoxolona, steroizi androgeni si anabolizanti,
(edeme) estrogeni, fenilbutazona, indometacina, clonidina
Hiperkalimie Spironolactona, triamteren, amilorid, captopril, enalapril

Hipokaliemie Corticosteroizi, diuretice, carbenoxolona, amfotericina B, gentamicina,


tetraciclina
Stari patologice gastrointestinale
STARE MEDICAMENTE CU RISC
PATOLOGICA

Greata si voma Tetracicline, eritromicina, citotoxice anticanceroase, opioide, levodopa,


bromocriptina, aminofilina, digitalice, estrogeni, sulfat feros

Gastrita hiperacida, Glucocorticoizi, aspirina, fenilbutazona, AINS


ulceratii, ulcer gastric
sau duodenal

Diaree, enterita, colita Purgative iriante, antibiotice - peniciline, tetracicline, cloramfenicol,


lincomicina, clindamicina-, rezerpina, metildopa, guanetidina, digitalice

Constipatie Opioide, codeina, atropina, anticolinergice, antiacide (carbonat de calciu,


hidroxid de aluminiu), vinblastina, vincristina

Malabsorbtie Colestiramina, purgative, colchicina, fluorouracil, fenobarbital,


primidona, fenitoina, metformina, buformina
Stari patologice hepatice
STARE MEDICAMENTE CU RISC
PATOLOGICA
Hepatita acuta paracetamol, fenacetina, fenilbutazona, AINS, acid valproic, IMAO,
metildopa, sulfamide, izoniazida, pirazinamida, etionamida, rifampicina,
eritromicina, troleandomicina, mercaptopurina
Hepatita cronica halotan, clorpromazina, metildopa, oxifenisatina, azatioprina,
activa metotrexat
Steatoza hepatica tetracicline

Ciroza metotrexat, vitamina A (supradozare cronica)

Icter colestatic steroizi anabolizanti, metiltestosteron, contraceptive orale,


clorpromazina, eritromicina, trolendomicina
Litiaza biliara estrogeni, contraceptive hormonale orale

Tumori hepatice estrogeni, contraceptive hormonale orale, steroizi androgeni si


anabolizanti
Stari patologice ale ap. respirator
STARE MEDICAMENTE CU RISC
PATOLOGICA

Astm bronsic acid acetilsalicilic, AINS, peniciline, cefalosporine, eritromicina,


streptomicina, neomicina, tetracicline, griseofulvina, sulfamide, ioduri,
fier, dextran, beta-blocante (propranolol), parasimpatomimetice, IMAO
Pneumonie bleomicina, clorambucil, ciclofasfamida, melfalan, metotrexat,
interstitiala, alveolita, azatioprina, nitrofurantoina, sulfasalazina, metisergida, amiodarona,
fibroza pulmonara acebutolol, fenofibrat, saruri de aur, penicilamina
Eozinofilie pulmonara izoniazida, sulfonamide, nitrofuratoina, peniciline,
streptomicina,metotrexat, acid acetilsalicilic, carbamazepina, fenofibrat

Limfadenopatie nitrofurantoina, fenilbutazona, fenitoina

LED cu determinari izoniazida, sulfonamide, griseofulvina, peniciline, streptomicina,


pulmonare tetracicline, hidralazine procainamida, metildopa, chinidina, metisergida,
fenitoina, carbamazepina, fenotiazine, fenilbutazona
Poliarterita sistemica penicilina, tetracicline, griseofulvina, busulfan, hidralazina, chinidina,
cu determinari fenilbutazona, compusi de aur, fenotiazine, ioduri, tioamide antitiroidiene
pulmonare
Endocrinopatii medicamentoase
 In conditii de supradozare; reversibile.
 Glucocorticoizii: sindrom Cushingoid
 Insulina si antidiabeticele orale: r. hipoglicemiante
 Hormonii tiroidieni: hipertiroidism
 Diazoxidul: hiperglicemie
 Cafeina, teofilina, beta-adrenergicele: hiperglicemie
 Amfetaminele, disopiramida, perhexilina, tiabendazolul,
pentamidina: hipoglicemie
 Beta-blocantele (neselective: propranolol): hipoglicemie
 Hormoni steroizi sexuali: tulburari de menstruatie
 Neurolepticele fenotiazinice: tulburari de menstruatie, impotenta
sexuala
 Antidepresivele, antiHTA simpatolitice, cimetidina: disfunctii
sexuale
Stari patologice psihice si neurologice
induse de med.

 Barbiturice: stare confuzionala


 Antiparkinsonienele anticolinergice, antidepresive triciclice,
antipsihotice: perturbari ale memoriei si atentiei, dezorientare,
anxietate, halucinatii
 Neuroleptice fenotiazinice (rezerpina, haloperidol): sindrom depresiv
 Levodopa: halucinatii
 Amfetaminele: depresie, schizofrenie, paranoia
 Glucocorticoizii: dispozitie maniacala
 Contraceptive hormonale orale: depresie
Stari patologice oftalmice, ORL si ale
cavitatii orale produse de med.
STARE PATOLOGICA MEDICAMENTE CU RISC

Cresterea presiunii Glucocorticozi, anticolinergice, antidepresive triciclice


intraoculare
Depozite corneene Clorpromazina, tioridazina, fenotiazine, clorochina si
derivati
Miopie Fenotiazine

Opacitati ale Glucocorticoizi, clorpromazina, tioridazina


cristalinului
Cataracta Glucocorticoizi, miotice

Retinopatie pigmentara Glucocorticoizi, clorpromazina, tioridazina

Nevrita optica Fenotiazine, cloramfenicol, digitalice


Ototoxicitatea unor antibiotice
aminoglicozidice
ANTIBIOTIC FRECVENTA R. TOXICITATEA TOXICITATEA
OTOTOXICE VESTIBULARA AUDITIVA

Streptomicina 1% +++ + (adulti)


++ (copii)
Kanamicina 1% ++ +++

Gentamicina 2% +++ +

Tobramicina 1% ++ ++

Amikacina 3% ++ +++

Neomicina Interzisa pt. uz ++ ++++


sistemic!
Stari patologice ale muschilor,
articulatiilor, oaselor si tes. conjunctiv
produse de med.

 Mialgii, crampe musculare, miopatie acuta


 Glucocoticoizii, carbenoxolona, corticotrofina: crampe musculare
 Diuretice: dureri musculare
 Amine simpatomimetice beta2-adrenergice: tremor al extremitatilor
 Antiepileptice (fenobarbital, fenitoina): osteomalacie, rahitism
Reactii cutanate produse de med.
R. CUTANATA MEDICAMENTE CU RISC
PATOLOGICA
Acnee Glucocorticoizi, steroizi androgeni, anabolizanti, contraceptive
hormonale orale, litiu, bromuri, fenobarbital, fenitoina, etc.
Alopecie Citotoxice (ciclofosfamida), compusi de aur, heparina,contraceptive
hormonale orale, retinol (supradozare)
Eritem polimorf, Peniciline, sulfamide, barbiturice, fenitoina, fenilbutazona, sulindac
sindrom
Eczeme Antibiotice, sulfamide, procaina, antihistaminice, lanolina,
conservanti si vehicule
Fotosensibilizare Sulfamide antibacteriene, sulfamide antidiabetice, tiazide,
tetracicline, griseofulvina, fenotiazine, clordiazepoxid, acid nalidixic,
contraceptive hormonale orale, antiseptice, psoraleni
Lupus eritematos Hidralazine, sulfamide, procainamida, fenitoina, izoniazida,
nitrofurantoina
Pigmentare Progestative, contraceptive hormonale orale, corticotrofina, fier,
cutanata carbamida,fier, compusi de aur, clorpromazina, amiodarona
Urticarie, prurit, Peniciline, rifampicina, antibiotice, sulfamide, acid acetilsalicilic,
edem angioneurotic morfina, barbiturice, codeina, captopril, enalapril
Intoxicatii acute medicamentoase la om
 Substante incriminate:
 Asociatii medicamentoase
 Tranchilizante benzodiazepinice
 Barbiturice
 Antidepresive
 Neuroleptice fenotizinice

 Tratamentul intoxicatiilor:
 Provocarea vomei (exc. S. caustice, excitante SNC, comatosi)
 Spalaturi gastrice (exc. S. caustice, excitante SNC)
 Purgative
 Spalaturi cu apa (toxicitate cutanata, oculara)
 Diuretice: manitol
 Alcalinizarea urinii: fenobarbital, salicilati, s acide.
 Acidifierea urinii: amfetamina, imipramina, s. bazice.
 Epurarea extrarenala (dializa): in insuf. renala
 Sustinerea fctiilor vitale: respiratie, circulatie
 Antidoturi specifice
Antidoturi
SUBSTANTA TOXICA ANTIDOT

Barbiturice, Bemegrida (ahypnon), fiole de 50mg – i.v. lent 50mg


anestezice generale initial →200mg
Pimaclona (kariona) fiole de 15mg si 50mg - (i.m./i.v.)
50-100mg
Benzodiazepine Flumazenil fiole 0,5 mg, 1 mg – i.v. 0,2 mg
Toxice convulsivante Fenobarbital fiole 200mg – i.m. 50-200mg
Diazepam fiole 10mg – i.m./i.v. 2-20mg
Blocante beta- Atropina, izoprenalina
adrenergice
Opiacee, codeina Nalorfina, naloxona
Paracetamol Acetilcisteina, metionina

Atropina si Pilocarpina
parasimpatolitice
Toxice organofosforice Atropina, obidoxima (toxogonin)
Fenotiazine, Trihexifenidil
butirofenone,
metoclopramida
Dependenta - intoxicatie cronica
 Dependenta psihica
 Toleranta
 Dependenta fizica
 Psihotoxicitatea

 Med. cu potential de dependenta:


 morfina
 heroina & opiode
 amfetamine
 cocaina
 alcoolul
 barbituricele & hipnoticele, tranchilizantele
 lisergida (LSD)
 canabinoidele
 nicotina
 cafeina
CONCLUZII
 Medicamentele, desi sunt utilizate pentru profilaxia, tratamentul sau
diagnosticul bolilor sunt in general produse cu risc pentru sanatate.
 Se apreciaza raportul intre risc si beneficiu.
 Recomandarea si supravegherea de catre medicul terapeut.
 Combaterea reclamei exagerate a medicamentelor.
 Combaterea abuzului de medicamente (automedicatia).
 Atentie la segmentul vârstnic al populaţiei expus excesiv polimedicaţiei
(recomandate de specialişti de diverse specialităţi) şi efectelor
interferenţelor medicamentoase în condiţiile deficienţelor funcţionale
consecutive afecţiunii de bază sau comorbidităţilor.
 În plus, la această grupă de vârstă se întâlnesc cele mai frecvente
abateri de la prescripţia medicală (prin incapacitate de
autoadministrare corectă sau/şi complianţă redusă) ca şi tendinţa
accentuată spre automedicaţie.
Bibliografie
1. Cristea A.N., Farmacie clinica vol I, Editura Medicala.
2. Patologia iatrogenă, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Ia[i – 2007 – vol. 111, nr. 41. Middleton
E. si colab. Allergy, principles and practice, 5th ed., Mosby Year Book, 1998.
3. Agenda Medicala 2009
4. Memomed 2009
5. Patterson R. si colab. Allergenic diseases diagnostic and management, 5th ed., Lippincott
Raven, Philadelphia, New York, 2002.
6. Holgate S.T., Church M.K. Allergy, Mosby Wolfe, 1995. 4. Mygind N., Dahl R., Pedersen S. si
colab. Essential Allergy, 2nd ed., Blackwell Science, 1996.
7. Arlet P., Pathologies iatrogenes, Paris, Masson, 1998;
8. Astarastoae V., Stoica O., Genetica versus Bioetica, Iasi, Polirom, 2002;
9. Brennan T.A. et al., Incidence of Adverse Events and Negligence in Hospitalised Patients:
Result of the Harvard Medical Practice Study I, N Engl J Med, 324: 370-376, 1991;
10. Gutiu I.A., Farmacogenomica, cea mai noua ramura a geneticii medicale, Farmacia, 49:2, 53-
66, 2001;
11. Imbs J.L., Pouyanne P., Haramburu F. et al., Iatrogénie médicamenteuse: estimation de sa
prévalence dans les hôpitaux publics français, Therapie, 54: 21-7, 1999;
12. Lazarou J., Pomeranz B.H., Corey P.N., Incidence of Adverse Drug Reactions in Hospitalized
Patients. A Meta-Analysis of Prospective Studies, JAMA, 279: 1200-5, 1998;
13. Leape L., Unnecessary Surgery, Annual Rev., Public Health, 13:363-383, 1992;
14. Stoica O., Astarastoae V., Probleme etice in terapeutica, capitol in Ungureanu G., Covic M.,
Terapeutica medicala, editia a II-a, Iasi, Polirom, 2000;
15. Stoica O., Braha E., Ungureanu G., Terapeutica medicamentoasa la inceputul erei genomice, Rev
Med Chir, 107:2, 2002;
16. Ungureanu G., Stoica O., Bioetica de la eforturile de autodefinire la implementarea in practica,
Rev Rom Bioetica, 1:2, 2002;
17. Ungureanu G., Stoica O., Patologia iatrogena – dificultatile abordarii: delimitarea domeniului si
evaluarea dimensiunii epidemiologice, Rev Rom Bioetica, 4:3, 39-44, 2006;
18. Ungureanu G., Stoica O., Alexa I., Ardeleanu S., Iatrogenia medicamentoasa: dificultatile
preventiei si dilemele bioetice, Rev Rom Bioetica, 4:4, 2006;
19. Resurse Internet
www.bioethics.gov/
www.nuffieldbioethics.org/
www.thenewatlantis.com/archive/8/bowman.htm
www.islamonline.net/English/ Science/2005/04/article01.shtml
www.bioethics.net/journal/
www.masterbioethics.org/
www.bioethics.iastate.edu/
www.americancatholic.org/messenger/Jan2003/feature1.asp
www.med.umich.edu/bioethics/
www.bioethics.jp/waseda2002/
www.hopkinsmedicine.org/bioethics/Academics/Fogarty/
“Speranta este cel mai bun medicament” Al. Dumas

„Hrana pe care o mănânci să-ţi fie medicament.” Hipocrate