Istoric

 Cele mai timpurii referințe la testarea animalele sunt

atestate în manuscrisele greci din sec. II- IV Î.e.n.
 Aristotel și Erasistratus sunt printre primii care au
făcut experimente pe animale vii.
 Galen (fizician din Roma sec.II) a practicat disecția pe
porci și capre (Father of vivisection).
 Avenzoar a introdus practicarea metodelor
chirurgicale pe animale înainte de aplicarea pe
pacienți.
 1880- Louis Pasteur a demonstrat teoria germenilor
introducînd agentul antraxului la oaie, în același an
Robert Koch a infectat șoarecii și porcușorii de guineea
cu antrax și tuberculoză.
 1922-insulina a fost izolată de la cîini și fiind o
revoluție în tratamentul diabetului.
 3.11.1957- Laica ,primul animal care a fost trimis în
cosmos.
 1996- primul mamifer clonat de la o celulă adultă – oita
Dolly.
 Sec.XX - testări toxicologice pe animale.
 Actualitatea
 În UE vertebratele constituie 93% din animalele
folosite în cercetări. În 2011 au fost făcute experimente
pe 11,5 milioane de animale.
 În 2001 în USA au fost folosiți 80 milioane de șoareci
pentru testări, iar în 2014 numărul lor a crescut la 100
milioane.
 În 2015 s-au efectuat 85 vaccinuri contra HIV/SIDA pe
cimpanzei, însă eșuînd la testarea umană.
 95% de animale folosite în experimente nu
sunt protejate de Societatea de Protecție a
Animalelor.
 Statele Unite și Gabon sunt unicele state ce
permit experimentele pe cimpanzei.
 În 2010, in Minnesota, s-au folosit pentru
testări 2703 pisici, New Jersey -6077 cîini,
Massachusetts – 7458 primate.
 Aspecte bioetice
În trecut, oamenii de ştiinţă erau prea puţin preocupaţi de
considerentele etice în raporturile cu animalele. În schimb,
opinia publică a evoluat constant, de la manifestări de
îngrijorare faţă de suferinţa adeseori inutilă a unui număr
mare de animale folosite în experimente, până la intoleranţă
faţă de experimentele pe animalele superioare. În acest
context, după anul 2000, s-a cristalizat în cadrul bioeticii o
subramură - bioetica animală, care se referă la relaţia
omului cu lumea animală şi la responsabilitatea morală în
procesul de creştere şi de folosire a animalelor.
Pentru înlăturarea poziţiilor extremiste şi aşezarea pe baze
noi, ştiinţifice şi etice, a dezideratelor cu privire la
experimentarea pe animale, la Congresul Internaţional de
Standardare Biologică ( San Antonio, Texas, 1979) s-a
convenit acceptarea conceptului celor 3R, formulat iniţial
de Russel şi Burch, în 1959 şi dezvoltat ulterior sub egida
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a altor organisme
internaţionale.
 Reduction
Evitarea sau eliminarea experimentelor, care au o utilitate
îndoielnică pentru binele oamenilor şi progresul
cunoaşterii, reducerea numărului de animale implicate în
experimentele justificate, până la limita care permite
asigurarea statistică.
 Replacement
“Înlocuire” cu înţelesul de înlocuire a metodelor de testare
pe animale, cu alte metode fizico-chimice sau biologice, în
toate situaţiile când astfel de metode satisfac cerinţele
impuse, acestea putând avea şi avantajul preciziei sau al
eliminării variabilităţii biologice; în experimentele în care
animalele nu pot fi, deocamdată, înlocuite cu alte teste
fizico-chimice, serologice, imuno-enzimatice sau pe culturi
de celule se recomandă înlocuirea animalelor superioare, în
special a primatelor, a câinilor şi a pisicilor cu vertebrate
inferioare sau, dacă se poate, cu nevertebrate.
 Refinement
“Îmbunătăţire” în sensul perfecţionării metodelor biologice
folosite, al umanizării tehnicilor, pentru diminuarea sau
eliminarea suferinţei, atât în beneficiul condiţiilor psiho-
somatice de experimentare, cât mai ales în scopul promovării
unei atitudini umane faţă de fiinţele pe care se
experimentează.

Aplicarea principiilor celor 3R trebuie să se facă concomitent, la

fiecare experiment, ele fiind inseparabile în practica
experimentală.
 Standarde europene în
experimentele pe animale
Sub coordonarea Consiliului Europei, a fost adoptată
Convenţia Europeană pentru Protecţia Animalelor
Vertebrate Utilizate pentru Experimente şi Diferite Scopuri
Ştiinţifice (1986). Conform prevederilor Convenţiei, ţările
semnatare se angajează să treacă la elaborarea unei
legislaţii naţionale. În toate ţările UE sunt obligatorii,
prevederile unor directive care reglementează în detaliu
condiţiile de utilizare a animalelor în scop experimental.
Decizia Comisiei UE (90/67/EEC) din 9 februarie 1990
prevede constituirea unui comitet consultativ (Advisory
Committee) privind protecţia animalelor utilizate în scopuri
experimentale sau alte scopuri ştiinţifice; fiecare stat
membru trebuie să fie reprezentat în comitetul consultativ de
doi membri ai autorităţii naţionale responsabile cu
implementarea şi urmărirea legislaţiei specifice. Alte
directive, mai recente, vizează limitarea folosirii animalelor
vertebrate pentru testarea produselor cosmetice.
 Statelor membre sunt obligate de a înfiinţa comisii
naţionale pentru etica şi bunăstarea animalelor.
 Experimentarea pe animale este permisă doar pentru
instituţiile autorizate, care dispun de facilităţi
indispensabile şi prezintă un personal cu licenţă nominală,
emisă de autoritatea veterinară naţională sau regională.
 Solicitanţii trebuie să posede cunoştinţe relevante din
domeniul biologiei şi al medicinii veterinare.
În Franţa, Germania, Marea Britanie sunt comitete etice
regionale cu privire la experimentarea pe animale. Acestea
evaluează desfăşurarea protocoalelor experimentale în
concordanţă cu principiile de bioetică, constituind astfel o
garanţie suplimentară pentru întreaga societate, cu privire la
faptul că viaţa animalelor este respectată, iar animalele
folosite doar pentru scopuri ştiinţifice bine întemeiate.
În UE, există Platforma Europeană de Consens privind
Metodele Alternative (European Consensus Platform for
Alternatives - ECOPA), care are rolul de a coordona
activităţile de supraveghere a aplicării principiilor celor
3R şi de aplicare a metodelor alternative propuse de
Centrul European pentru Validarea Metodelor Alternative
(European Centre for the Validation of Alternative
Methods – ECVAM). Ambele organisme funcţionează sub
egida Comisiei Europene (Joint Research Centre).
 Pro Contra
Testările pe animale au contribuit la Experimentele pe animale sunt crude și
elaborarea tratamentelor inumane.
medicamentoase.
Nu este o altă alternativă adecvată pentru a Sunt metode ce pot înlocui animalele
face testări pe un sistem viu. (ex.testarea in vitro, cutii petri)

Animalele sunt asemănătoare cu omul( ex. Diferențele anatomice,celulare,metabolice

ADN cimpanzeului 99 % cu al omului, iar fac animalele modele sărace pentru
șoarecele 98 % ). cercetări în comparație cu omul.

Unele animale au beneficii în urma Unele chimicate sunt dăunatoare

testărilor( ex.animalele bolnave de rabie). animalelor , dar benefice omului.

Unele confesii religioase afirmă că omul Alte confesii religioase afirmă că omul
trebuie să domine asupra animalelor. trebuie să fie milostiv cu animalele.
 Morfina are efect de calmare a oamenilor, dar nu și a
pisicilor.
 Cortizonii cauzează anomalii la puii de șoareci, dar nu și
la oameni.
 Penicilina poate să omoare porcușorii de guineea și
hamsterii.
 Adrenalina, insulina și unele antibiotice benefice pentru
oameni, toxice pentru animale.
 Produsele pentru păr, săpunurile se picură în ochii
iepurelui pentru a vedea iritația, dar ochii acestora sunt
diferiți față de a oamenilor.
 Aspirina este otrăvitoare pentru pisici.
Treptat, s-a acceptat ideea că anumite experimente pe
animale pot fi suprimate, fără consecinţe asupra sănătăţii
omului. Există un număr mare de teste serologice, imuno-
enzimatice sau de cito-patogenitate pe culturi de celule, de
mare specificitate şi exactitate, care pot înlocui cu succes
animalele în anumite proceduri de identificare a
microbilor şi a toxinelor în cadrul laboratoarelor de
diagnostic.
Unele teste de toxicitate globală se pot efectua pe
protozoare, în locul şoarecilor şi a şobolanilor de laborator.
Chiar şi unele experimente pe animalele domestice pot fi
înlocuite cu experimente pe specii inferioare sau cu
bioreactoare sofisticate.

În ultimele decenii s-a dovedit şi acceptat că ocrotirea

animalelor este în strânsă legătură şi cu respectul faţă de
om şi demnitatea umană. Atitudinea omului faţă de
animale şi a institutelor de cercetări a început să fie
considerată ca un marker relevant al nivelului de civilizaţie
şi de conştiinţă pentru un individ, dar şi pentru un popor.
 Concluzii
 Animalele, fiinţe cu sensibilitate dureroasă, pot deveni
victime ale suferinţei inutile. Atitudinea omului faţă de
animale reprezintă un marker relevant al ţinutei etice şi al
nivelului de civilizaţie.

 Utilizarea animalelor în experimente ştiinţifice şi de altă

natură trebuie să se facă în acord cu principiile celor 3R şi
cu normele acceptate pe plan internaţional.