ACCIDENTUL

VASCULAR CEREBRAL
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

Definitie
Sindromul neurologic caracterizat de instalarea rapidă
sau treptată a unui deficit neurologic corespunzător unui
teritoriu vascular, cu durată de cel puțin 24 de ore
• Ischemic sau hemoragic
• Atacul ischemic tranzitor este caracterizat de prezența
unui deficit neurologic care remite în cel mult 24 de
ore de la instalare
Etiologie

• 85% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt de tip

ischemic, restul de 15% fiind reprezentate de hemoragiile
intracerebrale primare
• Termeni echivalenti :
• - ICTUS ISCHEMIC
• - APOPLEXIE
• - STROKE
• - ATAC CEREBRAL (brain attack) prin extrapolarea „atacului
de cord”
• - INFARCT CEREBRAL
• - RAMOLISMENT CEREBRAL
Epidemiologie
• reprezintă a treia cauză de deces la nivel mondial după
boala coronariană și toate tipurile de cancer
• cauzează cea mai importantă dizabilitate pe termen
lung la nivel mondial
• la un an după un eveniment vascular aproximativ 30%
dintre pacienți sunt decedați, în timp ce 40% dintre
supraviețuitori necesită asistență permanentă din partea
unei alte persoane
• pacienții care suferă un atac ischemic tranzitor sau sunt
supraviețuitori ai unui accident vascular cerebral prezintă
un risc crescut de a dezvolta în viitor un eveniment
cardiovascular
Factorii de risc
1. Vîrsta
- riscul de stroke se dublează cu fiecare decadă peste 55 ani
2. Sexul
- bărbaţii au o frecvenţă mai mare de AVCi decît femeile, pînă la
vîrsta de 75 de ani

3. Ereditatea
- dislipoproteinemii ereditare → ateroscleroză accelerată
- cardiomiopatii ereditare
- tulburări de conducere cardiacă ereditare
- deficienţe de proteina C şi S
- deficienţa de antitrombina III
Factorii de risc
4. Hipertensiunea arterială
- produce microangiopatie fibrinoidă, lipohialinoză, arterioscleroză
- creşte riscul de stroke de 3 – 4 ori

5. Diabetul zaharat
- creşte riscul de stroke de 2 – 4 ori
6. Hipercolesterolemia şi obezitatea
- factori de risc aterogeni

7. Fumatul
- creşte riscul de stroke de 2 – 3 ori la fumători vs. nefumători

8. Consumul de alcool
- consumul de alcool exagerat creşte riscul de stroke
Factorii de risc
9. Contraceptivele orale (cele care conţin mai multe de 50 μg etinil- estradiol)
• Hormonii sexuali feminini administraţi:
- pentru contracepţie
- ca terapie înlocuitoare postmenopauză
- estrogeni la femeile histerectomizate

10. Lehuzia
- este factor de risc în primele 6 săptămîni după naştere
Cauzele AVC ischemic
• Ateroscleroza este cea mai frecventă
cauză a accidentului vascular cerebral
ischemic
• Plăcile de aterom se formează în urma
unui răspuns inflamator prin depunerea
graduală a unor component lipidice în
peretele arterial
• pot crește în dimensiuni și obstrua
lumenul vasului cauzând o stenoza
semnificativă
• în interiorul plăcilor ateromatoase se
pot forma trombi, de la acest nivel
putînd emboliza material
aterotrombotic conducând la
obstrucția arterelor cerebrale
Ateroscleroza
Arterioscleroza
• Arterioscleroza – boala
vaselor de calibru mici
- constă dintr-o
degenerescenţă hialină şi
fibrinoidă a mediei
- asociată cu o creştere a
fibrelor elastice şi a
colagenului şi de o calcificare
a pereţilor vasculari.
• Afectarea vaselor mici de la nivel cerebral reprezintă a
treia cea mai frecventă cauză a accidentului vascular
cerebral ischemic
• caracterizată de modificari la nivelul peretelui vascular
care se îngroașă și își pierde din elasticitate, în general
secundar diabetului , hipertensiunii arteriale sau fumatului
• cel mai frecventă întălnită la vârstnici
• Embolia de origine cardiacă
este a doua cauză a accidentului
vascular cerebral ischemic
• Unul sau mai mulți emboli pot
pleca în circulația sistemică de la
nivelul cordului, cel mai adesea
secundar unei tulburări de ritm
(fibrilație atrială) sau afectării
miocardice (post infarct miocardic
acut)
• 20% dintre accidentele vasculare
cerebrale ischemice sunt de
cauză embolică
Embolia de origine cardiacă
Fiziologie
Creierul
- reprezintă 2% din greutatea corpului
- Deşi creierul nu reprezintă decât 2-3% din masa
corporală, el primeşte 15-20% din debitul sanguin total
şi metabolizează 20-25% din oxigenul inspirat.
- în mitocondrii este folosit peste 90% din oxigenul cerebral
pentru a genera ATP, adică pentru producerea de energie.
Fiziologie
• Datorită absenţei rezervei locale de oxigen şi a unei cantităţi
semnificative de glucoză – metaboliszmul cerebral depinde in
totalitate de aportul continuu al acestor substanţe prin sânge şi, prin
urmare, este foarte susceptibil la ischemie.
• Neuronul poate supravieţui fără oxigen maximum 5 min, după care
leziunile de la nivelul neuronului devin ireversibile - datorită
rezervelor energetice minime.
• Această vulnerabilitate ischemică este parţial compensată prin
volumul important al debitului sanguin cerebral
Debitul sanghin cerebral (DSC) normal:
o 50-55ml/100g/min
o 25ml/100g/min pentru substanţa albă
o 70-90ml/100g/min pentru substanţa cenuşie
Fiziopatologia AVC ischemic
• Nivelul critic pentru instalarea
ischemiei este perfuzia
cerebrală sub 18ml/100g/min
• În momentul reducerii perfuziei
cerebrale, activitatea electrică a
neuronilor afectați încetează,
datorită lipsei de substrat
energetic pentru funcționarea
pompei Na/K
• ischemia se poate produce și
prin hipotensiune arterială
prelungită sau severă
Ischemia – Penumbra ischemica

Ischemia focală cerebrala

este alcătuită dintr-un miez
dens de ţesut ischemic,
unde debitul sanguin
cerebral scade dramatic,
producând moarte
neuronală (miez
de infarct).

Acest miez este

înconjurat de o arie de
semi-perfuzie, numită
penumbră ischemică.
Ischemia – Penumbra ischemica

• În această zonă debitul sanguin este redus, dar se menţine la un nivel

suficient pentru a putea permite conservarea metabolismului
energetic.
• Dacă debitul sanguin scade progresiv în această zonă, aria de
necroză se extinde gradat în locul penumbrei, până la distrugerea
completă a acesteia.
Ischemia – Penumbra ischemica

• Trebuie ştiut, că - miezul de necroză cerebrală nu poate

fi recuperat prin nici o formă de tratament, însă - zona de
penumbră ischemică poate fi salvată.

• Există noţiunea de fereastră terapeutică: primele 3 ore

- maxim 6 ore - post infarct - perioadă în care se poate
acţiona terapeutic specific prin tromboliză.
Cauzele AVC hemoragic
• Hipertensiunea arteriala
• Anevrisme cerebrale
• Malformații arterio-venoase
• Angiopatie amiloidă cerebrală
• Boala vaselor mici
• Anticoagulante
• Afecțiuni hematologice (hemofilie, trombocitopenie)
• Tumori intracerebrale
• Alcoolism
• Consumul de cocaină sau alte droguri
Fiziopatologia AVC hemoragic
• Vasele mici penetrante, care
irigă ganglionii bazali,
capsula internă, talamusul,
cerebelul și trunchiul cerebral
sunt cele mai afectate de
hipertensiunea arterială
• Tensiunea arterială crescută
pentru perioade lungi de timp
determină modificări
degenerative la nivelul
acestor vase, care se pot
rupe și cauza hemoragie în
interiorul țesutului cerebral
Hemoragiile hipertensive
Vascularizatia cerebrala

Volumul: 25-30% din volumul

creierului
Lungime: 650 km
Suprafata: 12 mp
Anastomoze
Polgonul lui Willis
Anastomoze

• Permeabilitatea anastomozelor - este variabilă de la un

individ la altul
• ea permite menţinerea unui debit sanguin adecvat şi
după ocluzia parţială sau completă a unuia sau mai
multor vase.
• 40-45% din populaţie prezintă o anomalie a sistemului
arterial şi al anastomozelor acestora.
Artere cerebrale
• Artera cerebrală anterioară-ACA
• Artera cerebrală medie( sylviană)-ACM
• Artera cerebrală posterioară-ACP
Teritorii de irigatie

ACA
• Porţiunea superioară a
feţei externe a emisferelor
cerebrale.
• Faţa internă a emisferei
• Lobul orbitar de pe - faţa
inferioară a lobului frontal.
Teritorii de irigatie
ACM
• Faţa externă a
emisferei cerebrale
(cu excepţia lobului
occipital)
• Zone restante pe
faţa inferioară a
lobilor frontal,
temporal şi occipital

• Ramuri profunde :
- putameno-capsulo-
caudate
- palidare externe
Teritorii de irigatie

ACP
• Lobul occipital
• Parţial lobul
temporal.

Ramuri profunde:
- hipotalamus posterior
- talamusul posterior
- mezencefalul
- puntea
Semne și simptome
• Tabloul clinic al accidentului vascular cerebral depinde de
localizarea și extinderea zonei afectate: nu vor exista doi
pacienți care să prezinte simptome identice.
Teritoriul arterei carotide interne
• Hemiplegie contralaterală (implicând fața, membrul superior și
membrul inferior în egală măsură)
• Tulburare de sensibilitate în teritoriul hemiplegiei
• Afazie (dacă este implicat emisferul dominant)
• Apraxie, agnozie și hemineglijență (dacă este implicat emisferul
nedominant)
• Hemianopsie homonimă laterala
Teritoriul arterei cerebrale medii
• Hemiplegie contralaterală
(predominant facio-brahială)
• Tulburare de sensibilitate în
teritoriul hemiplegiei
• Afazie (globală în cazul implicării
emisferului dominant)
• Hemineglijență (în cazul
implicării emisferului nedominant)
• Hemianopsie homonimă
laterala
Teritoriul arterei cerebrale medii
Teritoriul arterei cerebrale medii
Teritoriul arterei cerebrale medii
Teritoriul arterei cerebrale medii
Teritoriul arterei cerebrale anterioare
• Hemiplegie contralaterală
(predominant crurală)
• Tulburări de mers
• Tulburare de sensibilitate
în teritoriul hemiplegiei
• Abulie
• Aplatizare afectivă, lipsa
spontaneității, dezinteres
față de mediul înconjurător
• Deficit cognitiv
• Incontinență urinară
Teritoriul vertebro-bazilar
• Vertij
• Nistagmus, Diplopie
• Disfagie, Dizartrie, Disfonie
• Ataxie
Teritoriul arterei cerebrale posterioare
Teritoriul superficial

• Hemianopsie homonimă
• Deficit de memorie
• Tulburări de vedere (cecitate corticală,
vedere tubulară, halucinații vizuale)
Teritoriul profund

• Tulburări de sensibilitate, durere, tremor

intențional și hemipareză contralaterală
(dacă este implicat talamusul)
• Paralizie de oculomotor și hemiplegie
contralaterală (dacă este implicat pedunculul
cerebral)
• Nistagmus, inegalitate pupilară (dacă este
afectat trunchiul cerebral)
Teritoriul arterei cerebeloase antero-
inferioare

• Vertij
• Greață, vărsături
• Nistagmus
• Ataxie
Teritoriul arterei cerebeloase postero-
inferioare
• Vertij
• Greață, vărsături
• Nistagmus orizontal
• Disfagie, dizartrie
• Ataxie
PROBLEME DE DIAGNOSTIC ÎN AVC
Diagnosticul care trebuie stabilit - în faţa unui pacient bănuit de AVC
ischemic .
1. Dacă este un AVC - şi nu o disfuncţie neurologică
bruscă, datorată unui mecanism de altă natură : lipotimie,
sincopă, vertij de origine periferică, migrenă, epilepsie, tulburare
toxic-metabolică, etc.

2. Dacă AVC este de natură hemoragică sau ischemică

3. Etiologia AVC, dacă ischemia este prin arteriopatie

(aterosclerotică sau alte condiţii patologice) sau prin
embolie cardiacă.
- Istoricul bolii şi examinarea clinică pot fi extrem de
sugestive pentru una din aceste condiţii : AIT, infarct
aterosclerotic, lacună, embolie cardiacă, hemoragie
cerebrală hipertensivă sau HSA.
PROBLEME DE DIAGNOSTIC ÎN AVC

- în majoritatea cazurilor - ateroscleroza, HTA sau o

cardiopatie - se impun ca o etiologie probabilă.

- dar şi căutarea unor etiologii mai rare - trebuie

efectuată atunci când un AVC survine într-un context
medical neobișnuit, cum ar fi cazul unui pacient de 45
ani, normotensiv şi aflat la prima manifestare clinică,
fără evidenţe de boală cardiacă.
Diagnostic
• Evaluarea clinică imediată și tratamentul în urgență sunt
elemente esențiale pentru a îmbunătăți prognosticul
pacientului.
• Pacienții suspectați că ar avea un accident vascular
cerebral trebuie evaluați cât mai repede posibil de un
medic neurolog pentru a putea stabili cel mai bun plan
de tratament pentru pacientul respectiv
• Se vor efectua o serie de teste diagnostice pentru a
facilita stabilirea diagnosticului cert și a strategiei
terapeutice
Tomografia computerizată - CT
• Toți pacienții care prezintă simptomatologie care ar putea
fi atribuită unui accident vascular cerebral ischemic
trebuie tomografiați în primele 24 de ore de instalarea
simptomatologiei
• Tomografia computerizată reprezintă cea mai bună
metodă de a evidenția hemoragia intracerebrală
• Ischemia poate fi evidențiată după aproximativ 24 de ore
de la producere (dacă nu există modificări ale examinării
nu înseamnă că pacientul nu a suferit un accident
vascular cerebral ischemic!)
Tomografia computerizată - CT
Examen angio CT cerebral
Rezonanța magnetică - RMN
• poate evidenția infarctele care nu sunt vizibile la
examinarea computer tomografică, leziuni mici, mai ales
cu localizare la nivelul trunchiului cerebral
Rezonanța magnetică - RMN
Consultul cardiologic complet

• ECG - pentru depistarea tulburărilor de ritm, a

leziunilor ischemice cardiace.
• Eco cord transtoracic şi/sau transesofagian :
decelează valvulopatiile cardiace, tulburările de
cinetică, endocarditele, pericarditele, malformaţiile
cardiace, existenţa trombilor intramurali
• Eco Doppler cervical şi transcranian: se evidenţiază
plăcile ateromatoase, tulburările hemodinamice, se
poate calcula gradul de stenoză, se evaluează riscul
emboligen al plăcilor aterosclerotice, se evidenţiază
unele displazii arteriale congenitale, disecţiile
vasculare. TCD poate detecta semnale embolice
cerebrale ː HITS(high intensity transient signals) care
ne ajuta la monitorizarea emboliilor dupa initierea
tratamentului anticoagulant si evaluarea riscului
emboligen a leziunii ateromatoase.
Eco Doppler cervical
Atacul ischemic cerebral tranzitor
• AIT este responsabil de un deficit neurologic focal, cu
instalare bruscă şi complet reversibilă într-o perioadă de
mai puţin de 24 ore - de obicei durează 10-15 minute.

• Este produs de un proces vascular atero-trombo-embolic

sau de o embolie cardiacă.

• AIT nu lasa leziuni cerebrale !!!

• Un atac cerebral care lasa leziuni cerebrale nu poate fi
considerat un AIT !!!
• Riscul de a dezvolta un infarct cerebral este de aprox.
30% în următorii 5 ani de la debutul unui AIT.
Atacul ichemic cerebral tranzitor
Atacul ischemic cerebral tranzitor
• Identificarea timpurie și diagnosticul
accidentului ischemic tranzitor sunt Scorul ABCD2
vitale pentru reducerea riscului unui
Vârsta≥60 ani 1
accident vascular cerebral ulterior
• Riscul de a dezvolta un accident TAS>140mmHg sau TAD≥90mmHg 1

vascular cerebral dupa un atac

Scăderea forței mus. unilateral 2
ischemic tranzitor se evaluează
folosind un sistem de evaluare Tulburări de vorbire 1

precum scorul ABCD2 Durată ≥60 minute 2

• Pacienții cu un scor ABCD2≥4 Durată între 10 și 59 minute 1

Diabet 1
trebuie evaluați și investigați în
primele 24 de ore de la apariția
simptomelor
Managementul medical
• Scopul tratamentului medical al pacienților care au suferit
un accident vascular cerebral ischemic sau un accident
ischemic tranzitor este de a crește rata de supraviețuire,
de a preveni un alt eveniment vascular grav și de a
preveni complicațiile
• Pacienții cu accident vascular cerebral necesită, pe lângă
managementul simptomelor neurologice și monitorizarea
funcției cardice (tensiune arterială, frecvență cardiacă) și
respiratorii, reechilibrare hidroelectrolitică și acido-bazică
Managementul medical
1. Prevenţia primară
2. Tratamentul specific
3. Tratamentul general
4. Prevenţia şi managementul complicaţiilor
5. Prevenţia secundară
6. Recuperarea medicală
Profilaxia primara
Scopul prevenţiei primare este de a reduce riscul de AVC
la persoanele asimptomatice care prezintă factori de
risc.
Strategii:
• managementul factorilor de risc
•o terapia antitrombotică։
-ƒinhibitori ai funcţiei plachetare
- anticoagulante
ƒ
•endarterectomia
•angioplastia carotidiană şi stenturile
Profilaxia primara
Managementul factorilor de risc vascular
Tensiunea arterială ar trebui verificată regulat.
Se recomandă ca hipertensiunea arterială să fie
tratată prin modificarea stilului de viaţă şi terapie
medicamentoasă individualizată având ca ţintă niveluri
de 120/80 mmHg.
Glicemia trebuie verificată cu regularitate. Se
recomandă ca diabetul să fie tratat prin modificarea stilului de
viaţă şi terapie medicamentoasă individualizată. La pacienţii
diabetici, tensiunea arterială ridicată trebuie intensiv tratată
având ca ţintă niveluri sub 130/80 mmHg.
Colesterolul sanguin trebuie verificat cu
regularitate. Se recomandă tratarea hipercolesterolemiei (LDL >
150 mg/dl [3,9 mmol/l]) prin modificarea stilului de viaţă şi o
statină.
Profilaxia primara
• Se recomandă descurajarea consumului cronic de alcool
în cantităţi mari.
• Se recomandă activitatea fizică regulată. Stil de viaţă
sănătos cu cel puţin 30 min exerciţii fizice x 3/săptămână.
Activitatea fizică are efecte indirecte asupra riscului de
accident vascular, prin modificarea HTA ,
hipercolesterolemiei şi a diabetului.

• Se recomandă o dietă cu conţinut scăzut de sare şi

grăsimi saturate, proteine animale şi bogată în fructe,
legume şi fibre( dietă mediteraniană ).

• Se recomandă scăderea ponderală pentru persoanele

cu index de masă corporală ridicat.
Profilaxia primara
Fumatul
Se recomandă descurajarea fumatului.
Vom apela la ։
-plasturi cu nicotină
-gumă de mestecat cu nicotină
-terapie de grup.
Abstinenţă de 12 luni →reducerea riscului la jumătate
Abstinenţă de 5 ani →risc uşor mai mare decât cel al
nefumătorilor.
Profilaxia primara

Endarterectomia carotidiană
Beneficiul operaţiei creşte cand gradul de stenoză, între 70 şi 95%
Studiile de chirurgie pentru stenoza carotidiană asimptomatică au
concluzionat că, deşi chirurgia reduce incidenţa AVC , beneficiul absolut
este mic (aproximativ 1% pe an) , în timp ce rata de AVC sau deces
perioperator este 3%.
Profilaxia primara

Angioplastia carotidiană şi stenting-ul

Tromboliza
• Efectuarea trombolizei folosind alteplaza este tratamentul
recomandat pentru accidentul vascular cerebral ischemic
acut pentru pacienții care întrunesc condițiile de
administrare, în primele 3 ore de la debutul
simptomatologiei
• Tromboliza se efectuează doar în centre specializate, cu
personal specializat în efectuarea trombolizei, acces în
urgență la explorări imagistice și secție neurochirurgie.
• In 2019 in Romania au fost aprobate 43 de centre de
tromboliza (10 existand anterior)
Profilaxia secundară
• Pacienții care au suferit un accident vascular cerebral
prezintă un risc de 30-40% de a dezvolta un alt accident
vascular cerebral în primii 5 ani de la eveniment
Tratament antiagregant plachetar
- Se inițiază imediat după stabilirea diagnosticului
Tratament anticoagulant
- în cazul pacienților cu fibrilație atrială se va temporiza
datorită riscului de transformare hemoragică
Managementul hipertensiunii arteriale
- În faza acută
• sub 220/120mmHg în AVC ischemic
• Sub 185/110mmHg în AVC hemoragic
- După depășirea fazei acute se va menține TA sub
140/85mmHg
Schimbarea stilului de viață
- Renunțarea la fumat
- Reducerea consumului de alcool
- Exercițiile fizice
- Alimentația echilibrată
Managementul chirurgical
• Endarterectomia carotidiană
- Procedură prin care se îndepărtează plăcile ateromatoase
stenozante
- Indicată pacienților cu stenoză simptomatică de 70-99%
• Craniectomia decompresivă
- Se efectuează de urgență în cazul infarctului cerebral
malign, în care apare edem cerebral masiv cu risc vital
major
• Tratamentul chirurgical al hemoragiei intracerebrale
- Nu există dovezi ale beneficiilor tratamentului chirurgical
cu evacuarea hematomului intracerebral în fază acută
NURSINGUL PACIENȚILOR CU AVC
• Îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral se face
de către o echipă multidisciplinară care să elaboreze un
plan de management individualizat, care să identifice și
să evalueze necesitățile pacientului și ale familiei sale pe
parcursul întregii evoluții a bolii
• Asistentele medicale sunt o parte importantă a echipei
multidisciplinare de îngrijire a paciențior cu această
afecțiune
• Rolul asistentei medicale este unul esențial, ea
reprezentând legătura dintre toți membrii echipei (medic,
kinetoterapeut, logoped, asistent social) și pacient
• Un alt rol esențial al asistentei medicale îl reprezintă
suportul psiho-emoțional acordat pacientului și familiei
acestuia pe toată evoluția bolii
Monitorizarea pacientului
• Monitorizarea permanentă a pacientului este vitală pentru
reducerea riscului de deces și dizabilitate
• Majoritatea deceselor post accident vascular cerebral
ischemic se produc prin complicațiile bolii
• Prin monitorizare continuă a pacientului în primele 24-72
de ore de la debutul bolii se pot identifica și trata de
urgență complicațiile amenințătoare de viață
• Tensiunea arterială
- În faza acută a accidentului vascular cerebral, autoreglarea
fluxului sanguin de la nivel cerebral este afectată, astfel încât
perfuzia zonei ischemiate este în totală dependență de
tensiunea arterială sistemică
- scăderea valorilor tensionale sub 185/110 mmHg se va face
doar în cazul pacienților care suferă o complicație hipertensivă
(edem cerebral sau hemoragie cerebral) sau în cazul
pacienților candidați la tromboliză
• Parametrii respiratori
- Hipoxia va accentua distrucția tisulară de la nivelul zonei
ischemiate, drept urmare este necesară menținerea saturației
în oxigen la valori mai mari de 95%
• Glicemia
- Hiperglicemia poate determina accentuarea distrucției
neuronale de la nivelul zonei în care s-a produs ischemia
înrăutățind astfel prognosticul bolii
Reabilitarea pacientului cu AVC
• Mobilizarea precoce
- Prin poziționarea corectă se pot evita complicațiile
apărute prin imobilizare: erupții cutanate și leziuni de
decubit, spasticitate, infecții urinare, infecții respiratorii,
tromboză venoasă profundă
- Ridicarea în șezut și ortostatism cu susținere în primele
24 de ore și reeducarea mersului în primele 24-72 ore
• Disfagia, managementul nutrițional și hidratarea

- Disfagia apare la 65-90% dintre pacienți

- Evaluarea corectă a deglutiției poate preveni apariția
complicațiilor precum pneumonia de aspirație și
malnutriția
- Asistenta medicală va asigura alimentația
corespunzătoare a pacientului, dacă este nevoie prin
metode aternative de alimentare, și se va asigura că
forma de administrare a produselor farmaceutice este
adecvată pentru pacient
• Managementul funcției urinare

- Aproximativ 50 % dintre pacienții cu accident vascular

cerebral moderat sau sever prezintă incontinență urinară
și fecală în primele zile
- Persistența tulburărilor sfincteriene la externare poate
reprezenta o problemă pentru pacient și cei care îl
îngrijesc, cu necesitatea pastrarii unei sonde urinare pe
termen indelungat.
- Mobilizarea precoce a pacientului și deplasarea la toaletă
din momentul în care pacientul este considerat stabil pot
facilita redobândirea controlului sfincterian
• Dificultățile de comunicare
- O treime din pacienții care au suferit un accident vascular
cerebral vor prezenta un anumit grad de afazie sau disfazie
- Este necesară stabilirea unei modalități de comunicare
eficientă, individualizată pentru a putea înțelege necesitățile
fiecărui pacient
- În cazul pacienților cu tulburări de vorbire, este esențială
colaborarea cu un specialist logoped, care deține cunoștințele
și instrumentele necesare unei recuperări a limbajului
• Deficitele cognitive, perceptuale și senzoriale
- Deficitele cognitive și perceptuale ale unui pacient cu accident
vascular cerebral se referă la hemineglijență, tulburări de
memorie și de atenție, dispraxii, funcționare executivă
deficitară
- Cu toate că nu există o metodă standard de abordare a acestor
probleme, ele trebuie luate în considerare de către asistentele
medicale în îngrijirea pacientului
• Neglijența
- Un accident vascular cerebral care afectează emisferul
drept (lobul parietal) poate afecta capacitatea pacientului
de a percepe mediul înconjurător și provoacă dificultăți în
conștientizarea deficitul prezent și ”neglijarea”membrelor
stângi
- Reeducarea pacienților în utilizarea părții afectate a
corpului folosind stimuli verbali, vizuali și tactili reprezintă
modalitatea de abordare a unei astfel de probleme
• Memoria
- Pacientul pierde din capacitatea de a asimila noi informații
și de a le reproduce ulterior, este afectată memoria
prospectivă (de exemplu capacitatea de a-și aminti că
trebuie să facă ceva în viitor)
- Metoda de abordare cea mai indicată în cazul acestor
pacienți o reprezintă exploatarea abilităților rămase și
folosirea unor strategii compensatorii de memorare
(jurnale, agende etc.)
• Atenția
- Planificarea ședințelor de terapie pentru a minimiza
solicitarea pacientului și evitarea elementelor de fundal
care pot distrage atenția sunt recomandate pentru un
proces de reabilitare cât mai eficient
• Praxia
- Apraxia sau dispraxia afectează capacitatea pacientului
de a-și organiza acțiunile necesare îndeplinirii unei
anumite sarcini
• Funcționarea executivă
- Afectarea lobului frontal influențează capacitatea unei
persoane de a planifica activități sau de a rezolva
probleme și de a-și controla interacțiunile sociale
- încorporarea unui program de reabilitare a funcționării
executive în programul lor recuperator
• Tulburările de vedere
- Tulburările de vedere de tip diplopie sau vedere neclară
pot fi corectate cu ajutorul lentilelor de tip prismă
- În cazul unei hemianopsii se va utiliza strategia amplasării
obiectelor pe partea afectată
• Durerea și oboseala
- Managementul eficient al durerii este esențial pentru o
desfășurare cât mai bună a procesului de recuperare
- Tratamentul durerii neuropate se va face cu
anticonvulsivante sau antidepresive triciclice
- Asistenta medicală trebuie să identifice corect cauza
fatigabilității și să adapteze planul recuperator astfel încât
să conserve energia pacientului
• Asistenta medicală are un rol esențial în evaluarea stării
emoționale a pacientului și a momentului optim de a iniția
programul de recuperare fizică pentru a obține rezultate cât
mai bune
• Asistenta medicală este cea care trebuie să acorde suportul
psiho-emoțional pe toată durata evoluției bolii, să identifice și
să satisfacă nevoile pacientului și să modifice planul
recuperator în conformitate cu dorințele și necesitățile fiecăruia
dintre ei
• Asistenta medicală împreună cu întreaga echipă de îngrijire
trebuie să reamintească pacientului că procesul de recuperare
este unul complex, care continuă și dincolo de spital
• Informarea pacientului și a familiei acestuia pe tot parcursul
evoluției bolii ajută la o mai bună înțelegere a bolii și
consecințelor acesteia și la reducerea stresului emoțional
Asistența pacientului terminal
• Cu toate că progresele făcute în privința tratamentului
accidentului vascular cerebral acut sunt impresionante și
au redus numărul de decese din această cauză, rămâne
un procent de 20% dintre pacienți care decedează în
prima lună după producerea evenimentului vascular
• Majoritatea acestor decese se produc pe parcursul
spitalizării în secții de acuți sau de recuperare, motiv
pentru care îngrijirile paleative ale pacientului terminal pot
fi trecute cu vederea într-o oarecare măsură
• De aceea, este necesară încorporarea principiilor de
îngrijire paleativă în strategia de îngrijire a pacientului cu
accident vascular cerebral ischemic