Distrugerea stratului de

ozon şi efectul de seră

 Realizare
 Prof.Bodriheic Denisa Emilia
 Sc.Gen. ,,Enea Grapini,,
 Şanţ, Bistriţa.năsăud
 Bibliografie:www.radiaţiisolare.com
 www.apmbm.ro
 Ozonul este format dintr-o moleculă ce
conţine trei atomi de oxigen.
 Are culoarea albastră şi un miros puternic.
 Oxigenul, pe care îl respirăm are numai
doi atomi, este incolor şi inodor.
 Din cele 10 mil. de molecule din aer,
aproximativ 2 mil. sunt de oxigen şi numai
3 sunt de ozon.
 Formarea ozonului

Molecula de ozon este formata prin

fotoliza moleculelor de oxigen (O2) sub
actiunea radiatiilor UV si recombinarea
atomilor de oxigen rezultati, cu
moleculele de oxigen existente in
atmosfera.
 În ultimii ani, cantitatea de ozon distrusă, a
fost mai mare decât cea refăcută.
 Există numeroase substanţe care contribuie
la deteriorarea stratului de ozon, cele mai
nocive sunt C.F.C.-urile (cloro-fluoro-
carburile) şi halonii (care conţin brom).
 Erupţiile vulcanice puternice, au un efect
indirect asupra stratului de ozon, din cauza
cantităţii mari şi eterogene de aerosoli care
pătrund în stratosferă şi conduc la creşterea
eficienţei clorului în distrugerea atomilor de
ozon
Distribuţia ozonului în atmosferă
 Ozonul are un rol important în protejarea
suprafeţei terestre contra efectelor negative ale
radiaţiilor ultraviolete (UV) emise de Soare şi a
început să fie deteriorat din cauza unor activităţi
industriale însoţite de emisii de gaze.
 Ozonul are o concentraţie ridicată în Stratosferă
(al doilea strat al atmosferei), aici are o
concentraţie ridicată a moleculelor de ozon, la
altitudini cuprinse între 15 şi 25 km.
 C.F.C.-urile sunt folosite la fabricarea frigiderelor,
spray-urilor, spumei care sting incendiile,
instalaţilor de aer condiţionat sau ca solvent de
curăţire în fabricile de circuite electronice.
 Acestea nu sunt uşor degradabile, persistând în
atmosferă 20 şi 150 de ani, putând fi transportate
uşor de vânt în stratosferă.
Procesul de distrugere a ozonului
Din ce în ce mai puţin ozon
 Primele ,,găuri,, în stratul de ozon au fost
identificate deasupra teritoriilor arctice şi
antarctice
 Aproximativ 3 % din stratul de ozon
protector de ozon al Terrei s-a redus în
ultimele trei deceniii şi deasupra Canadei şi
SUA
 Deasupra Antarcticii stratul de ozon s-a redus
cu 50-60%
Gaura din stratul de ozon
De ce e rău fără ozon ?
 Studiile efectuate de specialişti au demonstrat că
expunerea prea îndelungată la radiaţii UV scade
imunitatea organismului la subsranţele care pătrund
în corp prin piele şi produce o serie de afecţiuni ale
ochilor, în special cataracta, deteriorarea corneei şi a
retinei.
 Este afectată şi creşterea plantelor terestre şi a
culturilor agricole, precum şi viaţa acvatică.
 În ultimii 40 de ani s-a constatat o creştere a
frecvenţei bolilor maligne ale pielii (cancer), rata de
creştere fiind în prezent de 10 ori mai mare decât în
1950, cele mai afectate sunt persoanele care trăiesc
la latitudini ridicate în cele două emisfere.
Protecţia stratului de ozon
 La nivel mondial există o serie de protocoale
pt. Protecţia stratului de ozon prin reducerea
emisiilor de substanţe periculoase, cum ar fi:
 Convenţia de la Viena
 Protocolul de la Montreal,

datorită acestui protocol, sunt

furnizate anual date statistice
privind producţia, importul şi
exportul de substanţe care
deteriorează stratul de ozon.
 Cauzele care stau la baza incalzirii globale:
 • În mod normal există o încălzire naturală a globului care permite
dezvoltarea armonioasă a vieţii pe pamânt
• Ceea ce duce la apariţia problemelor legate de încălzire sunt
excesele de gaze din atmosferă generate de activitatea umana,
responsabile de dezechilibrul atmosferic
• Aceste gaze sunt:
 - Dioxidul de carbon (cca 59%) - generat de arderea
combustibililor fosili (carbune, petrol), de gazele de eşapament
incomplet arse, tăierea în masa a padurilor, etc
- Metanul (cca 18%) - produs de vieţuitoare, de procesele de
ardere a lemnului, a vegetaţiei, a combustibililor fosili, etc
- Protoxidul de azot (cca 6%) - rezultat în urma transformării
microbiene a azotului din sol, din arderea combustibililor fosili,
dejectii animaliere, etc
- Ozonul de suprafaţă sau ozon troposferic (cca 12%) - este
reprezentat de moleculele de ozon din atmosferă care intră în
reacţie cu poluanţi ca metan, dioxid de carbon şi oxizi de azot
care provin în special din gazele de eşapament
- Fluor-hidrocarburi partial halogenate, hidrocarburo
perfluorurate, hexafluorura de sulf - sunt compusi sintetici de
asemenea responsabili de producerea efectului de sera
- Vaporii de apa - au un rol important în procesul încalzirii globale
prin cantitea insemnata din atmosfera
 Consecinţe ale încălzirii globale:
 • Efectul de seră a dus la creşterea temperaturii
medii anuale pe glob de la 140 C în anul 1880, la
150 C în anul 1980, iar previziunile pentru anul
2050 sunt de minimum 170C pâna la maxim
200C.
• Încalzirea atmosferei duce la topirea gheţarilor şi
creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor cu
9-88 cm pâna la sfârsitul acestui secol, la
inundaţii şi schimbări în structura ecosistemelor.
• încălzirea globală crează modificari meteo-
hidrologice (inundaţii, cataclisme, secetă, alternări
meteorologice anormale,etc) cât şi o creştere a
frecvenţei şi puterii evenimentelor meteorologice
extreme.