Reprezentarea

îmbinărilor
sudate
pe desenele tehnice

linia de indicaţie - este
o linie subţire înclinată de
aceeaşi grosime ca şi
liniile de cotă, prevăzută
cu o săgeată în vârf
orientată spre axa
mediană a cusăturii
sudate. Dacă numai una
dintre piesele sudate
este prelucrată, linia de
indicaţie va fi orientată
obligatoriu spre aceasta
linia de referinţă - constă din
două linii paralele, una este
continuă şi de aceeaşi grosime ca
şi linia de indicaţie şi este trasată în
prelungirea acesteia după o direcţie
orizontală paralelă cu baza desenului
sau cu axa cusăturii. A doua linie este
întreruptă şi indică poziţia rădăcinii
cusăturii sudate în raport cu vârful
săgeţii liniei de indicaţie. Linia de
referinţă întreruptă este omisă doar în cazurile
îmbinărilor sudate din ambele părţi cu rosturi
simetrice.
alte indicaţii, în dreptul
liniei oblice superioare –
codificarea numerică a
procedeului de sudare (SR ISO
4063-92), abaterile limită a
dimensiunilor cusăturii, clasa de
execuţie, poziţia de sudare
dacă diferă de cea orizontală
(SR ISO 6947:1994)
alte indicaţii, în dreptul
liniei oblice inferioare –
calitatea electrodului sau a
materialului adaos
simbolurile de bază – indică cu ajutorul
unor semne convenţionale forma rostului
de sudare. Simbolurile se plasează relativ
la mijlocul liniei de referinţă, deasupra
sau dedesubtul acesteia în funcţie de ce
parte este situată rădăcina îmbinării în
raport cu linia de indicaţie.
simbolurile suplimentare – sunt ataşate
simbolurilor de bază oferind informaţii
despre forma şi starea suprafeţei
cusăturii după sudare (prelucrări mecanice,
resudarea rădăcinii etc.)
BAZELE FIZICO-METALURGICE
ALE SUDĂRII MATERIALELOR
 Surse termice pentru sudare
Surse termice la sudarea prin topire

Arcul Plasma Fascicol de Radiaţia Baia de Reacţii chimice

electric termică electroni laser zgură exoterme

• să dezvolte o temperatură mult mai mare decât

temperatura de topire a materialelor care se
sudează
• să concentreze fluxul de căldură pe o suprafaţă
cât mai redusă (Concentrare fluxului de căldură pe
o suprafaţă cât mai redusă asigură o pătrundere
ridicată a cusăturii în metalul de bază şi reduce la
minimum riscul apariţiei deformaţiilor după sudare.
Zona influenţată termic este îngustă, ceea ce
asigură păstrarea proprietăţilor metalului de bază )
• să asigure o cantitate de energie suficientă în
funcţie de particularităţile îmbinărilor sudate, formă,
dimensiuni, material etc.
• să fie reglabilă şi să-şi păstreze caracteristicile pe
toată durata sudării
• să prezinte siguranţă în exploatare
• costul energiei termice produse să fie mic
Arcul electric este o descărcare electrică printr-o coloană de gaz ionizat şi
incandescent a unui flux de electroni liberi, care sunt acceleraţi de la catod (-) spre anod
(+) sub influenţa câmpului electrostatic exercitat între cei doi electrozi conectaţi la
bornele unei surse de curent

Electronii liberi care parăsesc suprafaţa incandescentă a catodului prin fenomenul de

termoemisie sunt acceleraţi spre anod şi prin coliziune cu moleculele de gaz produc
disocierea acestora şi excitarea atomilor de gaz (emit cuante luminoase) şi bombardează
suprafaţa anodului unde energia lor cinetică este absorbită şi convertită în căldură. Ciclul
se închide prin sursa de curent care menţine în echilibru fluxul necesar de electroni
pentru ca procesul să se desfăşoare stabil.
Electronii liberi care parăsesc
suprafaţa incandescentă a catodului
prin fenomenul de termoemisie sunt
acceleraţi spre anod şi prin coliziune
cu moleculele de gaz produc
disocierea acestora şi excitarea
atomilor de gaz (emit cuante
luminoase) şi bombardează suprafaţa
anodului unde energia lor cinetică este
absorbită şi convertită în căldură.
Ciclul se închide prin sursa de curent
care menţine în echilibru fluxul
necesar de electroni pentru ca
procesul să se desfăşoare stabil.

Energia minimă pe care un electron

trebuie să o deţină pentru ca să
părăsească suprafaţa metalului trebuie să
fie egală sau mai mare cu lucrul de
W
extracţie W, care este o proprietate
specifică fiecărui metal în parte. J  A T  e 2 kT (A/m2)
4mk 2 e
Prezenţa oxidului pe suprafaţa metalică A  1. 20173x10 6
reduce valoarea lucrului de extracţie, h3
electronii părăsind mai uşor suprafaţa k = constanta lui Boltzman (1.3806505 x10-23 J/K)
oxidată. e = sarcina electronului (1.60217653 x 10-19 C)
Densitatea de curent (J) a fluxului de m = masa unui electron (9.1093826 x 10-31 kg)
termoioni este descrisă de legea lui h = constanta lui Planck (6.6260693 x10-34 J·s)
Richardson-Dushmann. W = lucrul de extracţie pentru metalul respectiv (A/m2)
T = temperatura suprafeţei metalice (K)
 Cathode spot studies in the
presence of a magnetic field

DC Plasma Arc
Description: A turbulent electric arc at about
20 000 degrees Celsius, impinging on a
graphite block, in air. These arcs are used in
furnaces to melt ores and produce metal.
During its descent, the shuttle would have
reached speeds in excess of Mach 20. As it
plunged downwards, atmospheric gases pushed
out of the way by the vehicle's airframe would
have generated temperatures of about 1,600
degrees Celsius.
In physics and chemistry, a plasma is an ionized gas. “Ionized”
means that a plasma has electrons that are not bound to an atom
or molecule. This makes them highly conductive to electricity, and
makes them respond strongly to electromagnetic fields. Fire and
lightning are plasmas; so is the core of the sun, as well as 99 percent
of the matter in the universe.
În miezul stelelor temperatura ajunge la valori de 15.000.000
ºC iar în straturile superficiale temperatura scade la 6000 ºC.
Spre comparaţie, temperatura plasmei utilizate în
procesele de sudare şi conexe atinge valori cuprinse
între 10.000 şi 30.000 ºC.
Plasma termică este o stare disociată, ionizată, incandescentă şi sub presiune a
gazelor caracterizată prin temperaturi foarte înalte.
Pentru a obţine starea de plasmă, un gaz denumit plasmagen este constrâns să traverseze coloana
unui arc electric după care este strangulat sub presiune într-un orificiu de secţiune redusă,
obţinându-se astfel jetul de plasmă. Cu cât temperatura arcului este mai ridicată, presiunea gazului
mai mare şi orificiul de strangulare mai mic, se obţine un jet de plasmă cu temperatură mai ridicată.
[1] dual flow plasma cutting – lb. eng. (1962)
[2] water shield plasma cutting – lb. eng. (1965)
[3] water injection plasma cutting – lb. eng. (1968)
[4] water muffler plasma cutting – lb. eng. (1972)
[5] underwater plasma cutting – lb. eng. (1977)
[6] oxygen plasma cutting – lb. eng. (1983)
[7] oxygen injection plasma – lb. eng. (1985)
[8] deep water plasma cutting – lb. eng. (1990)
[9] high density plasma cutting – lb. eng. (1990)

Taierea cu plasma
Conventional plasma cutting
Conventional plasma arc Dual-flow plasma arc
cutting cutting
Water Injection PAC.