PIAȚA MONETARĂ (I)

MASA MONETARĂ
Masa monetară reprezintă suma de bani naționali care circulă pe piață sub două forme:
- numerar (monede și bancnote)
- bani scripturali (bilete de bancă, cecuri etc.)

!!!!! Aproximativ 3/4 - 9/10 din masa monetară circulă sub forma banilor scripturali.
Masa monetară (M) se calculează ca raport între volumul valoric al bunurilor și serviciilor economice care circulă pe
piață (P x T) și viteza de rotașie a banilor (V); P – nivelul prețurilor, T - cantitatea de bunuri și servicii tranzacționate (cu
alte cuvinte, dacă aceste bunuri și servicii nu sunt supuse procesului de vânzare-cumpărare ele nu intră în calculul
masei monetare).

Astfel: M = P x T
V

Viteza de rotație a banilor reprezintă numărul mediu de tranzacții (operațiuni de vânzare cumpărare) și plăți mijlocit de
o unitate monetară într-o perioadă determinată de timp.
Exemplu: Agentul X deține o sumă folosită pentru a achiziționa de la Y o anumită marfă. Cu suma primită, Y plătește
administrației locale impozite; la rându-i, administrația folosește suma pentru plata salariaților bugetari. Cu sumele
primite, aceștia achiziționază, la rândul lor, mărfuri de la agentul Z care folosește moneda obținută pentru a cumpăra
de la agentul X anumite materii prime. Rezultă că în intervlul de timp lut în calcul, viteza de rotație a monedei a fost:
X -> Y -> Administrații -> Salariați bugetari -> Z -> X.
IMPORTANT:
În baza formulei mai sus menționate (formula masei monetare) putem înțelege cum funcționează
economia unei țări.
Să explicăm:
Pentru ca o economie să funcționeze în parametri normali trebuie să existe un echilibru între masa
monetară (cantitatea de bani naționali care circulă pe piață) și valoarea cantității de bunuri și servicii
care circulă pe piață (evident, aceasta din urmă raportată la viteza de circulație a banilor). Cu alte
cuvinte, nu e normal să existe prea puțini bani pe piață, adică volumul lor să nu acopere valoarea
tuturor bunurilor care pot fi cumpărate într-un anumit moment, dar, atenție (!), nu este bine nici să
existe prea mulți bani pe piață. În acest din urmă caz, se declanșează automat inflația: mai întâi,
creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a banilor, apoi dezechilibrele economice se țin în
lanț.
Instituția care are rolul de a regla acest echilibru este Banca Națională (B.N.). Dacă sunt prea puțini
bani pe piață, B.N. trebuie să acționeze imediat în vederea creșterii masei monetare și, invers, dacă
sunt prea mulți bani pe piață, B.N. trebuie să ia măsuri în vederea scăderii acestei mase monetare. Cu
cât circulația banilor este mai transparentă, adică cu cât există mai puțină evaziune fiscală într-o țară,
cu atât B.N. are informații corecte asupra masei monetare și poate lua măsuri eficiente (aici se observă
rolul instituțiilor care se ocupă cu controlul fiscalității, plata corectă a impozitelor). În continuare, vom
vedea operațiunile concrete pe care le poate executa B.N.
 Cum acționează Banca Națională în vederea creșterii
masei monetare?
1. Acordarea de credite:
Prin facilitarea măsurilor de acordare a creditelor, Banca
Națională și Băncile Comerciale eliberează sume
semnificative de bani persoanelor fizice și celor juridice.
Aceștia le vor utiliza pe piața monetară și, evident, masa
monetară crește.
2. Emisiunea monetară
Emisiunea monetară este efectuată doar de Banca
Națională atunci când disponibilitățile bănești sunt
insuficiente.
3. Schimbul valutar
Pentru a crește masa monetară (care, repet, e formată
doar din bani naționali), Banca Națională cumpără
valută de pe piață, o stochează în rezerva proprie și, în
locul lor, pompează cantitatea corespunzătoare (funcție
de cursul valutar) de bani naționali.
Cum acționează Banca Națională în vederea scăderii
masei monetare?
1. Limitarea creditului
Limitarea creditului se poate face fie prin stabilirea unei
sume maxime (ce nu trebuie depășită), fie prin
stabilirea unui cuntum (procent) din disponibilitățile
bănești ale băncilor. Astfel, nu mai ies cantități mari de
bani pe piață și masa monetară descrește.
2. Rambursarea creditelor
Banca Națională a acordat anterior credite
Administrațiilor Centrale și altor bănci și recuperează
aceste credite. În consecință, banii intră în rezerva de
stat și masa monetară, de asemenea, descrește.
3. Schimbul valutar
De data aceasta, Banca Națională cumpără bani
naționali de pe piață și, în locul lor, pompează suma
corespunzătoare de valută. Astfel, cantitatea de bani
naționali care circulă pe piață scade.
 TEMĂ

Prezentați, în aproximativ 2 pagini, rolul Băncii Naționale în reglarea echilibrului dintre masa monetară și valoarea
bunurilor și serviciilor economice care circulă pe piață.

(Notă: pentru notare, tema va fi însoțită, la final, de sursele de informare (minim 3) pe care le folosiți și va fi
trimisă pe adresa mea de mail: gilbertdanco_75@yahoo.fr
Acesta este penultimul capitol din programa noastră, așa că voi propune și alte teme în măsura în care vă voi
trimite și următoarea lecție. Data limită pentru această temă: 12.05.2020