URSS în relațiile

internaționale
postbelice
 URSS în Războiul Rece
 Primele crize ale Războiului Rece

 Criza germană: iunie 1948, URSS a blocat căile de acces ale

occidentalilor spre Berlinul democrat, a oprit aprovizionarea cu
hrană, electricitate, gaz
 În iunie 1949 soveticii au renunţat la blocadă, în schimbul promisiunii
că va fi organizată o nouă conferinţă pentru a discuta problema
Germaniei. Conferinţa a avut loc la Paris, dar nu a oferit un rezultat
disputei în privinţa organizării statului german.
 Consecinţe ale acestei blocade:
 În iunie 1948: Senatul SUA adoptă rezoluţia Vandenberg, care
însemna abandonul doctrinei Monroe, a izolării Statelor Unite şi
posibilitatea Washingtonului de a intra în alianţe politice şi
militare şi pe timp de pace.
 La 4 aprilie 1949 s-a creat NATO, tratat defensiv, care semnifica
dizolvarea alianţei din timpul războiului şi debutul politicii de
îngrădire a URSS
 În 1955, ca răspuns la crearea NATO şi la aderarea RFG la această
structură, s-au pus bazele Pactului de la Varşovia
 Războiul din Coreea
 În 1950 s-a declanşat războiul civil între Coreea de nord şi Coreea de
sud
 SUA au aplicat principiul dominoului: dacă Stalin nu era oprit atunci
putea ataca în oricare altă parte a lumii
 conflictul s-a încheiat în iulie 1953.
 Consecinţe:
 divizarea Coreei de-a lungul paralelei de 38 grade
 politica de îngrădire s-a transformat dintr-una europeană într-una
mondială
 Perioada dezgheţului (1953-1962)
 În iulie 1955 s-a desfăşurat o Conferinţă în 4 asupra problemei
germane. Liderii SUA, URSS, Franţa şi Marii Britanii s-au întâlnit
atunci prima dată după 10 ani de tensiune şi au semnat un tratat de
neagresiune între NATO şi Pactul de la Varşovia.
 Această primă tentativă de acord a fost, însă, ratată din pricina crizei
apărute în Ungaria în 1956 şi a intervenţiei sovietice.
 Efectele Raportului secret din 1956 – destinderea relațiilor cu SUA
 În 1959 Hrusciov dorea să obţină recunoaşterea internaţională a RDG
şi deci a divizării Europei în blocuri politice şi ideologice şi pentru
aceasta a vizitat SUA, unde s-a întâlnit cu preşedintele Eisenhower.
 Doborârea avionului american pe teritoriul sovietic (1960) a dus la
retragerea lui Hrusciov de la Conferința de la Paris, convocată pentru
rezolvarea problemei Germaniei
 1961 – ridicarea zidului Berlinului
 A două etapă a crizelor

 Criza rachetelor din Cuba

 În octombrie 1961, URSS a fost nevoită să retragă soldații și tehnica
din Cuba, unde lucra la aplasamente pentru rachete
 Ca urmare, bazele SUA din Turcia au fost retrase, iar între Moscova şi
Washington s-a stabilit o linie de comunicaţie directă
 O nouă perioadă de dezgheț (1962-1975)
 În 1963, URSS și SUA au semnat Tratatul pentru interzicerea parţială a
testelor nucleare
 În mai 1972, Richard Nixon a vizitat Moscova. Cu acea ocazie s-au
semnat Acordul pentru reducerea armamentului strategic (SALT 1),
Tratatul privind rachetele antibalistice şi acorduri pentru dezvoltarea
relaţiilor culturale.
 Între 1972 și 1973 s-a desfășurat la Helsinki Conferinţa pentru
securitate şi cooperare în Europa, cu participarea puterilor din
ambele blocuri.
 a fost semnat documentul intitulat Cartea albastră
 a oferit statelor din cele două blocuri un canal de comunicare permanent
şi un program pe termen lung de cooperare
 s-a pus problema drepturilor omului (au fost rezolvate un număr mare de
cazuri umanitare legate de contactele familiale, de reunirea familiei,
căsătoriile binaţionale etc.) Acest acord a relansat lupta disidenţilor în
URSS, care au înfiinţat diverse comitete de supraveghere a aplicării
acordului de la Helsinki.
 Susţinerea mişcărilor populaţiei din lumea a III-a
 Războiul din Afganistan (1979-1989)
 URSS adecis să intervină în statul islamic pentru a impune acolo un
regim comunist
 Consecinţa directă a acestei intervenţii a fost declanşarea unui război
civil între tabăra prosovietică şi cea islamistă (sprijinită de
americani).
 Bilanţul conflictului pentru URSS a fost dezastruos (unii fac
comparaţia cu dezastrul SUA în Vietnam): 900.000 soldaţi sovietici au
servit în război, din care 14.000 au fost ucişi, 75.000 răniţi, 800 de
elicoptere şi avioane şi 1500 de blindate au fost distruse, iar statul a
cheltuit 2 miliarde dolari pe an.
 URSS și blocul comunist din Europa
 Comunizarea Europei de Est a reprezentat pentru URSS realizarea
unui brâu de securitate care să-i protejeze frontierele, dar și să îi
permită schimburi economice cu state clientelare
 În toate aceste state, URSS a aplicat măsuri de comunizare similare,
prin exportul modelului sovietic
 Prezența militară sovietică a fost un factor esențial în satelizarea
acestor state
 Pentru un control ideologic și politic mai bun, în septembrie 1947, în
orașul Szklarska Poreba din Polonia, s-a organizat prima consfătuire
postbelică a nouă lideri ai partidelor comuniste din URSS, Polonia,
Ungaria, Cehoslovacia, România, Bulgaria, Iugoslavia, Franța și Italia,
unde s-au pus bazele Biroului de Informații al partidelor comuniste -
Cominform
 În 1949 a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER)
 Motivații:
 pentru a asigura omogenitate blocului comunist
 pentru a răspunde iniţiativei americane de creare a zonei economice
democrate in vest prin lansarea planului Marshall
 Membri fondatori au fost: URSS, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria,
România, Bulgaria, Albania, RDG.
 Până la jumătatea anilor 50 activitatea CAER s-a rezumat la
cercetarea în domeniul statisticii şi a schimburilor tehnice.
 În 1962 s-a înfiinţat un organ executiv, a intrat în vigoare planificarea
comună şi a fost lansat Planul de bază pentru divizarea internaţională
socialistă a muncii (URSS dorea să aservească economiile statelor satelit
la nevoile economiei sovietice şi să specializeze strict producţia din
statele blocului său).
 CAER nu a reuşit să îndeplinească rolul pentru care fusese creat, din
cauza sistemului planificat centralizat al economiei statelor membre.
 În 1955 a fost creat Pactul de la Varşovia
 Motivație:
 Crearea NATO
 Intrarea RFG în NATO
 Membrii Pactului au fost: URSS, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria,
România, Bulgaria, RDG, Albania (care s-a retras în 1968).
 Participanţii urmau să-şi acorde sprijin reciproc daca unul dintre ei
era atacat, semnatarii îşi bazau relaţiile pe principiul neintervenţiei
în afacerile interne şi pe respectul suveranităţii şi independenţei
naţionale
 Principiile au fost încălcate cu ocazia intervenţiilor din Ungaria -
(1956) şi Cehoslovacia- (1968)
 Criza Iugoslavă
 Tito a refuzat subordonarea statului Iugoslav în faţa URSS şi nu a
tolerat înfiinţarea societăţilor mixte de producţie care ar fi aservit
economia şi resursele ţării sale
 În martie 1948 Stalin a rechemat din Iugoslavia toţi consilierii şi
specialiştii deoarece erau trataţi neprietenos şi pentru că li se
refuzau informaţii economice importante
 La 28 iunie 1948, Kominformul a publicat o rezoluţie ce acuza
conducătorii iugoslavi de trădare a teoriilor marxiste
 Consecinţe: de frica unor mişcări schismatice similare, statele
comuniste au trecut la epurări interne, iar partidele s-au aliniat şi
mai mult în spatele liniilor politice trasate de la Moscova
 Criza maghiară
 În octombrie 1956, mii de cetăţeni ai Budapestei au ieşit în stradă
cerând instaurarea statului de drept și pedepsirea lui Matyas Rakozi
(fostul Secretar general al PC)
 Sovieticii au invadat Ungaria sub pretextul că apără țara de o
agresiune a NATO.
 Prim-ministru a fost instalat un vechi comunist, Imre Nagy. După
aducerea sa la putere, sovieticii s-au retras.
 Însă Imre Nagy s-a declarat de partea revoluționarilor și a dispus
eliberarea deținuților politici. Apoi, a permis reactivarea partidelor
politice interzise în 1949 și a retras Ungaria din Pactul de la Varșovia.
 Sovieticii au invadat din nou Ungaria. A fost omorâți 2.500 de
maghiari și a 700 de soldați sovietici. Imre Nagy a fost răpit, adus în
România la Snagov, anchetat de KGB.
 Noul lider al Ungariei a fost numit Janos Kadar, fidel al sovieticilor.
 Criza cehoslovacă
 Alexandr Dubček (prim secretar al PC) a lansat, în aprilie 1968, un
program de reforme, care includea o libertate mărită a presei și
posibilitatea unei guvernări multipartinice.
 Pentru a opri valul reformator din Cehoslovacia, Brejnev a purtat mai
întâi negocieri cu liderii cehoslovaci, apoi a decis intervenția armată.
 În noaptea de 20-21 august 1968, forțe militaredin URSS, RDG,
Polonia, Ungaria și Bulgaria au invadat Cehoslovacia. 
 Sovieticii l-au arestat pe Dubcec și au impus un nou prim secretar al
PC, în persoana lui Gustav Husak