Botulism

 Clostridium botulinum G+ anaerob strict,

sporulat (sporii rezistă la 100°C timp de mai
multe ore)
 7 serotipuri: A-G
– patogene pentru om: A, B, E, F
 gravitate: A>B>E
Răspândire: rezistă pe sol şi în sedimentele marine

Contaminare
a) Ingestie toxină (exogen)
A - conserve vegetale;
B - conserve carne;
E – conserve peşte
Alimente afectate
organoleptic cu
excepţia toxinei E

b)Producerea toxinei în organism uman contaminat cu Cl

botulinum (endogen): mai ales la copiii care consumă miere
contaminată cu spori de Cl. Botulinum (se multiplică intestinal
şi produce toxina)

c) Botulismul plăgilor – cea mai rară formă (risc crescut la

toxicomani)
RISC MAJOR:
focare de botulism – mai multe persoane consumă din
alimentul contaminat
Bioterorism cu toxină botulinică
 Patogenie
toxina botulinică = neurotoxina TL
 se activează in vivo - cea mai toxică substanţă biologică
existentă
 Loc acţiune: sinapsa colinergică (placa neuromotorie, SN
parasimpatic)
= bloc presinaptic (fixare specifică, ireversibilă, interferând cu
ionii Ca++, blochează eliberarea acetilcolinei)

paralizii flasce (pentru 1-2 luni, până la formarea de noi

butoni sinaptici)
sindrom “sec” (parasimpatoliza)

Toxina nu trece bariera hemato-encefalică

Nu apar semne de encefalită
Fibră
musculară

Sinapsă normală

Joncţiune neuromusculară
blocată prin toxină
 Tablou clinic
Incubaţie - 18-36 ore de regulă (limite: 6 ore-10 zile)
 Prodromal (inconstant):
semne digestive: greaţă
vărsături
dureri abdominale
diaree
 Perioada de stare – odată cu apariţia fenomenelor nervoase

Paralizii flasce nervi tulburări vegetative:

cranieni şi spinali secretorii (sdr. “sec”) –
xeroftalmie, uscaciune bucala

!!! fără febră,

fără deficite senzoriale
fără sdr. meningean sau afectare de SNC !!
1. Paraliziile •Flasce
•Simetrice
•Descendente

a. Ochi – diplopie, ptoza palpebrala, midriaza

b. Faringe – disfagie
c. Laringe – disfonie
d. Mm gât
e. Mm respiratorii – iniţial diafragmul apoi intercostalii
f. Mm membre
g. Mm abdominală/ viscerală
 Diagnostic
 Anamneza – eventual cazuri agregate

 Clinic – manifestările descrise (diferenţiere de

miastenia gravis, sindrom Guillain-Barre)

 Paraclinic:
a) determinare toxină – test la şoricei
- sânge, scaun, secreţie plagă;
- indirect: evidenţiere toxină în aliment contaminat
b) emg: bloc presinaptic

Evidenţierea germenelui NU este utilă în diagnosticul

botulismului! (tehnică laborioasă, în laboratoare bine
dotate...)
 Tratament
 Simptomatic, suportiv (spitalizare prelungită):
- îngrijire mucoase uscate (lacrimi artificiale, toaletă bucală)
- alimentaţie parenterală şi/sau pe sondă gastrică
- respiraţie asistată în cazurile care o impun

 Patogenic:
• Eliminarea toxinei: provocare vărsături, clisme;
toaleta chirurgicală plăgi infectate
• Neutralizarea toxinei: ser antibotulinic (polivalent):
previne agravarea manifestărilor –
risc hipersensibilizare – ser heterolog (cal);
imunoglobuline specifice umane la sugari în SUA
Rolul antibioticelor este discutabil:
teoretic util la copiii care ingeră bacteria ca atare,
dar s-a dovedit că prin liza bacteriană se
eliberează cantităţi sporite de toxină!!!
 PROFILAXIE

Prepararea termică a alimentelor în mod corect (fierbere 10 min)

Îndepărtarea de la consum a alimentelor incriminate

Atenţie la conserve cu ambalaj deformat (cutii bombate!)

Nu daţi miere la sugari!

Nu injectaţi heroină nesteril!

Vaccinare (toxoid) – doar personalul cu risc major:

laboratoare, armată
 EVOLUŢIE

Rata decese a scăzut pe măsura progresului medical (acces la

protezare respiratorie, nursing de calitate): date SUA: 50% în
1950 – 5% în 2000
Recuperare lentă a paraliziilor, tulburări PS (săptămâni-luni)
Sechele pe termen lung: astenie fizică, dispnee (ani de zile)
Toxina botulinică poate deveni un sprijin...

...utilizare în tratament blefarospasm, torticolis,

acalazie cardie, spasm anal, scleroză multiplă...!!