CAP. 3.

RASPUNSUL TESUTULUI LA
IMPLANT (BIOCOMPATIBILITATE)
Condroblaste Celula formatoare de cartilaj

Celule endoteliale Celule ce captusesc inima, vasele de sange si

vasele limfatice
Eritrocite (globule rosii) ce contin hemoglobina

Fibroblaste Celule fixe comune ale tesuturilor de legatura

Celule gigant
Celula gigant multinucleata
care elaboreaza precursorii pentru
componentii fibrosi extracelulari
Celula mare derivata din macrofage in
prezenta unui corp strain
Celula mare avand mai multe nuclee

Granulocite Orice celula de sange ce contine granule

specifice
Leucocite (globule albe) celule din sange ce protejeaza
corpul de microorganisme
Macrofage Celule mari mononucleare fagocite

Osteoblaste Celule ce produc un os imatur

Fagocite Orice celula ce distruge

microorganismele sau celulele
daunatoare

Trombocite O celula mica de tip disc circular

sau oval (diametrul de 3m)
precursoare pentru coagularea
sangelui


 Procesul de vindecare
1. Inflamarea
Un raspuns imediat la orice ranire este reactia de inflamare. Imediat dupa contractia capilarelor
(care stopeaza astfel scurgerea de sange) are loc o dilatare. In acelasi timp activitatea celulelor
endoteliale ce unesc capilarele creste foarte mult. Capilarele vor fi acoperite de leucocite,
eritrocite si trombocite suplimentare. In acelasi timp cu fenomenul de vasodilatare are loc si o
scurgere de plasma din capilare. Acest fluid combinat cu leucocitele migratoare si cu tesuturile
moarte constituie EXUDATUL. Odata ce suficiente celule sunt acumulate in tesutul ranit,
exudatul devine purulent (puroi). Deci puroiul poate apare chiar si in inflamarile non-bacteriene.
Odata cu afectarea capilarelor, in timpul ranirii unui tesut are loc si afectarea
(degradarea) vaselor limfatice, care sunt mult mai fragile decat capilarele. Scurgerea de lichide
din capilare va tampona rapid vasele limfatice afectate, localizand astfel reactia inflamatorie.
Toate fenomenele mentionate pana acum (vasodilatarea capilarelor) scurgerea de
fluide in spatiul extravascular si tamponarea vaselor limfatice) se vizualizeaza prin efectele
inflamatorii clasice: roseata, umflarea si incalzirea tesutului afectat ce pot duce la durere locala.
Daca inflamatia severa persista 3-5 zile fara ca procesul de vindecare sa aiba loc este
vorba de o inflamatie cronica. Acest proces este marcat de prezenta celulelor mononucleare
numite macrofage, care se pot uni cu formare de celule multinucleate gigant. Macrofagele sunt
fagocite si indeparteaza materialele straine sau bacteriile. Uneori celulele mononucleare
evolueaza la stadiul de histiocite care regenereaza colagenul. Acest colagen regenerat este
utilizat pentru a izola materialele straine ce nu pot fi indepartate prin incapsulare.
 2. Raspunsul celular pentru reparatie
 
 
Imediat dupa ranire, fibroblastele migreaza spre zona afectata in timp ce ramasitele de substante straine si
cheagurile de sange sunt indepartate de granulocite si macrofage.
Dupa 2-4 saptamani de activitate a fibroblastelor, plaga (rana) sufera un proces de remodelare prin scaderea
continutului de glicoproteine si polizaharide si micsorarea numarului de fibroblaste sintetizate. Astfel se atinge un echilibru
al sintezei si dizolvarii colagenului si faza de maturare a placii se instaleaza. Timpul necesar pentru procesul de vindecare
variaza in functie de tipul tesutului desi etapele descrise pana acum sunt valabile pentru orice proces de vindecare a unui
tesut de legatura.
 Rezistenta la intindere a plagii nu este proportionala cu cantitatea de colagen depozitata in
zona afectata . Aceasta arata ca exista o perioada latenta in care moleculele de colagen
(precolagenul este depozitat de fibroblaste) polimerizeaza.
De asemenea mai este necesar un timp suplimentar pentru alinierea fibrelor in
directia efortului si pentru reticularea fibrilelor in scopul cresterii rezistentei mecanice pana
aproape de valoarea normala. Acest process de restructurare a colagenului necesita un timp
de mai mult de 6 luni pentru a fi complet desi rezistenta mecanica a partii afectate nu va mai
atinge niciodata valoarea initiala. Rezistenta partii afectate depinde de mai multi factori cum
ar fi: nutritia, temperatura, prezenta altor afectiuni, etc.. Procesul de vindecare poate fi afectat
si de alti factori cum ar fi medicamentele, hormonii, iradierea, stimularea electrica, etc..
 
 Rezistenta mecanica si viteza de sinteza a
colagenului pentru o rana de piele la sobolani
Etapele in vindecarea unei fracturi osoase prin
raspunsul celular
 Daca un os este fracturat, mai multe vase de sange (inclusiv cele din tesuturile
moi adiacente) prin hemoragie formeaza un cheag de sange imprejurul portiunii
fracturate. Ca si in orice alt proces de vindecare si in acest caz imediat dupa
fracturare, fibroblastele si celulele osteogenice din stratul exterior al periostului
migreaza langa suprafata osului pentru a calcifia calusul cu formarea trabecului
osos, formand astfel un os spongios. Celulele osteogenice care migreaza mai
departe de o sursa de aprovizionare cu sange, devin condroblaste, ce depun
cartilagiul.
Sectiune longitudinala a unei coaste rupte
de sobolan dupa 2 saptamini