ORAȘUL MEDIEVAL

REPERE:
1. FACTORII CARE AU CONDUS LA APARIȚIA ORAȘULUI
MEDIEVAL;
2. FORMAREA ORAȘULUI MEDIEVAL
3. FUNCȚIILE ORAȘULUI
4. CATEGORII SOCIALE
5. MIȘCAREA COMUNALĂ
 1. FACTORII CARE AU CONDUS LA APARIȚIA ȘI
DEZVOLTAREA ORAȘULUI
• Creșterea numărului populației, dezvoltarea vieții
economice;
• Creșterea producției agricole;
• Inovațiile în domeniul agricol și meșteșugăresc
în special utilizarea asolamentului trienal și a plugului tras de cai;
• Trecerea de la economia naturală la una de schimb;
• Dezvoltarea transportului terestru, fluvial și maritim;
• Intensificarea comerțului intern și extern
 2. FORMAREA ORAȘULUI MEDIEVAL
Orașe romane care au supraviețuit invaziei barbare.
Treptat au devenit reședințe episcopiale. Aici locuai
cleri, soltați, meșteșugari, negustori

Orașe care sau format în jurul mănăstirilor

fortificate,cetății senioriale, la intersecția drumurrilor
comerciale, în preajma porturilor. Jucau rolul de
centre administative, cetre economice și
meșteșugărești.
 FUNCȚIILE ORAȘULUI
• Principala ocupație a orășenilor era manufactura sau producerea de mărfuri, care urmau să
acopere necesitățile orașului, schimbul, vânzările.
Meșteșugarii nu mai lucrează pentru senor ci pentru o clientelă largă, lucru care îi va permite
să dețină statut de categorie socială liberă.

Meșteșugari
Erau organizați în BRESLE – asociație
profesionale, care avea drept scopul
apărării intereselor, supravegherii
producției, desfacerii mărfurilor, ajutor
reciproc.
ORĂȘENII
Negustori Cămătari și Zarafi
Erau organizați în GHILDE – asociație Persoană care se ocupa cu schimbul
comercială, carea avea drept scop banilor, dă împrumuturi bănești în
apărarea intereselor negustorilor, schimbul unei camete.
urmărea încheierea afacerior și stabilea
regulile de comerț.
 3. CATEGORII SOCIALE
• O dată cu apariția și dezvoltarea orașului medieval, în secolul X-XIV, se va desfășura un amplu
proces de emigrare a populației de la sat la oraș. Din ei făceau parte: țărani dezrădăcinați,
meșteșugari, țărani iobagi. Dacă reușeau să rămână în oraș fără ca să fie prinși de stapânii lor
timp de un an și o zi ,deveneau oameni liber. De aici și dictonul medieval ”Aerul de la oraș de
face liber,,

• Noul tip de așezare v-a primi numele de burg,

iar locuitorii ei vor fi numiți burgensses – ”burghezi,,.
Termenul de burghezi va desemna cu timpul pe toți
locuitorii orașului și care nu își câștigau existența
prelucrând pământul.

Cauze
1. Dependența de senior laic sau
ecleziastic;
2. Aveau aceleași condiții ca și
țărănimea. Erau impuși să
muncească și să plătească trestații
în bani și produse;
3. Seniorii locali limitau, producția,
impuneau taxe și impozite;
MIȘCAREA COMUNALĂ
Scopuri și
revindecări
1. Lichidarea privilegiilor seniorului;
2. Emanciparea din condițiile de
dependență;
3. Acordarea libertăților personale;
4. Stabilirea noilor raporturi cu
feudalii;
5. Obținerea autonomiei;
6. Dreptul la autoconducere;
7. Stabilirea unor impozite și taxe fix;
8. Limitarea drepturi de amestec
alseniorului în justiția orașului.
Consecințe
1. Orășenii obțion drepturi și recunoașterea
libertăților personale;
2. Dreptul la muncă;
3. Orașele obțin autonomie administrativă, juridică și
militară;
4. Crearea unei CHRAȚI în care erau stipulate
drepturile și obligațiile cetățenilor.
5. Orașele devin ”seniori colectiv” cu obligații
vasalice față de rege.