19.

PARAMETRI GENETICI AI
CARACTERELOR CANTITATIVE
19.3 CORELAȚIILE CARACTERELOR
CANTITATIVE
 TIPURI DE CORELAȚII
• Corelația
  dintre două sau mai multe caratere
poate fi de trei tipuri:
- Fenotipică:
- Genetică:
- de mediu:
 DEFINIȚII
• Corelaţia fenotipică redă sensul şi gradul de
interdependenţă (legătura) dintre valorile fenotipice
a două caractere X şi Y.
• Corelaţia genetică redă sensul şi gradul de
interdependenţă (legătura) dintre valorile de
ameliorare a două caractere X şi Y.
• Corelaţia de mediu redă sensul şi gradul de
interdependenţă (legătura) dintre deviaţiile
provocate de condiţiile de mediu a celor două
caractere.
 Proprietăţile corelaţiilor

• Corelaţiile sunt proprii caracterelor între care acestea se estimează,

ceea ce înseamnă că valorile coeficienţilor de corelaţie sunt diferite de
la un cuplu de caractere la altul, chiar şi în cadrul aceleiaşi populaţii;
• Sunt proprii fiecărei populaţii în care acestea se estimează, ceea ce
înseamnă că valorile corelaţiei aceluiaşi cuplu de carcatere diferă de la o
populaţie la alta;
• Sunt proprii generaţiei în care se estimează, ceea ce înseamnă că
valoarea coeficientului de corelaţie estimată pentru un cuplu de
caractere este diferită de la generaţia părinţilor la generaţia
descendenţilor;
• Sunt proprii condiţiilor de mediu în care trăieşte populaţia, ceea ce
înseamnă că valoarea coeficientului de corelaţie dintre două caractere
poate fi diferită şi datorită influenţei condiţiilor de mediu
 Cauzele corelaţiilor
• două cauze: genetice şi de mediu
• Cauze genetice:
- acţiunea pleiotropă a genelor, care constă în proprietatea
unei gene sau a unui bloc de gene de a intra în componenţa
a două sau mai multor genotipuri, participând la
determinarea şi controlul a două sau mai multe caractere;
- linkage-ul sau transmiterea înlănţuită a genelor situate pe
acelaşi cromozom, poate constitui cauza corelaţiilor numai
în absenţa crossing-overului.
 
• Cauze de mediu:
• Factorii de mediu pot influenţa simultan două sau mai
multe caractere în acelaşi sens, sau în sens opus.
• Modificarea condiţiilor de mediu, determină
modificarea valorilor caracterelor cantitative, precum şi
a varianţelor şi covarianţelor fenotipice.
• Mediul poate determina modificarea în acelaşi sens a
valorilor celor două caractere, rezultând o corelaţie de
mediu pozitivă, sau în sensuri opuse, determinând o
corelaţie de mediu negativă.
 Semnificaţia corelaţiilor

• Coeficientul de corelaţie (r) poate lua valori între -1 şi +1,

nefiind exclusă valoarea 0.
• După sens sau semn, corelaţiile pot să fie
- pozitive, când coeficientul de corelaţie ia valori între 0 şi +1
- negative, când coeficientul de corelaţie ia valori între 0 şi -1.
• O corelaţie egală cu 0 semnifică faptul că cele două
caractere sunt controlate de seturi genice diferite, adică nu
de gene pleiotrope.
• O corelaţie apropiată de +1 sau –1 semnifică faptul că cele
două caractere sunt controlate de seturi de gene comune
(gene pleiotrope).
 În funcţie de valoarea coeficientului de corelaţie, pot exista:

• caractere strâns corelate, când coeficientul de

corelaţie (r) este mai mare de 0,5;
• caractere mijlociu corelate, când coeficientul de
corelaţie (r) este cuprins între 0,2 şi 0,5;
• caractere slab corelate, când coeficientul de
corelaţie (r) este mai mic de 0,2.
 Exemple de corelaţii fenotipice, genotipice
şi de mediu: după A.Vlaic, 2011
Cupluri de caractere rP rG rE Autorul şi anul
Taurine:
Producţia de lapte cu:
- procentul de grăsime - 0,12 - 0,18 - 0,10 E. Negruţiu,
A. Petre, 1974
- grăsime totală 0,90 0,88 0,92 E. Negruţiu,
A. Petre, 1974
- greutatea corporală 0,33 0,24 0,39 E. Negruţiu,
A. Petre, 1974
- adâncimea toracelui 0,35 0,14 0,46 Şt. Popescu-Vifor,
1972
- lungimea corpului 0,31 0,72 0,18 Şt. Popescu-Vifor,
1972
- talia - 0,05 0,54 - 0,38 Şt. Popescu-Vifor,
1972
- indice mamar - 0,10 - 0,50 0,24 A. Petre, A. Vlaic,
1985
- indice uger - 0,17 0,31 - 0,70 Şt. Popescu-Vifor,
1972
Vârsta primei fătări cu  rP rG rE Autorul şi anul
- cantitatea de grăsime 0,13 0,52 0,06 Şt. Popescu-Vifor,
1972
- perimetrul toracic 0,19 0,30 0,10 Şt. Popescu-Vifor,
1972
- viteza de muls - 0,19 0,15 - 0,05 Şt. Popescu-Vifor,
1972
- indice uger - 0,29 - 0,36 0,45 Şt. Popescu-Vifor,
1972
Intervalul dintre fătări cu :
- cantitatea de grăsime 0,07 0,02 0,09 Şt. Popescu-Vifor,
1972
- talia 0,06 - 0,22 0,15 Şt. Popescu-Vifor,
1972
Porcine 
Lungimea corpului cu :
- grosimea stratului de grăsime pe - 0,24 - 0,47 - 0,01 Freeden, Jonsson,
spinare 1957
Ritmul de creştere cu:
- eficienţa hrănirii - 0,43 - 0,78 - 0,30 Marioara Pop, 1977
- greutatea carcasei 0,75 0,70 0,82 Marioara Pop, 1977

- grosimea stratului de grăsime pe 0,42 0,60 0,21 Marioara Pop, 1977

spinare
Porcine (continuare) rP rG rE Autorul şi
anul
Numărul purceilor la naştere
cu:
- numărul purceilor la 3-4 0,417 0,706 0,390 Şt. Popescu-
săptămâni Vifor, 1972
- greutatea la naştere - 0,297 0,374 - 0,373 Şt. Popescu-
Vifor, 1972
- greutatea medie la 8 0,108 0,081 0,111 Şt. Popescu-
săptămâni Vifor, 1972
Grosimea stratului de
grăsime pe spinare cu:
- suprafaţa ochiului de muşchi - 0,214 - 0,305 - 0,200 Şt. Popescu-
Vifor, 1975
Ovine
Greutatea lânii cu:
- numărul de ondulaţii pe cm - 0,21 - 0,56 0,10 F.H. Morley,
1955
- greutatea corporală 0,36 - 0,11 1,05 F.H. Morley,
1955
Găini rP rG rE

- producţia de ouă la 0,09 - 0,16 0,18 G.F. Dickerson,

72 săptămâni 1957
- greutatea oului 0,16 0,50 - 0,05 G.F. Dickerson,
1957
 Metode de estimare a corelaţiei

•• Estimarea
  corelaţiilor fenotipice, genetice şi de mediu se
bazează pe o analiză combinată de varianţă și covarianță
• ETAPE
1. o analiză combinată de varianţă pentru caracterul X
2. o analiză combinată de varianţă pentru caracterul Y
3. o analiză de covarianță pentru ambele caractere (X și Y)
În urma analizelor de varianţă şi de covarianţă se obţin
componenţii observaţionali ai varianţelor fenotipice la
caracterele X şi Y ( ) şi cei ai covarianţei fenotipice (cov Ixy, covixy).
Pe baza lor se vor estima în continuare componenţii cauzali
care intră în formulele de calcul ale corelaţiei genetice şi
corelaţiei de mediu.
 Formulele de calcul a corelatiilor
•  =

• =

• =
• Exemplu de calcul. Să se estimeze corelaţiile
dintre cantitatea de lână obţinută la tundere
(X) şi lungimea şuviţei (Y), pe baza
observaţiilor efectuate la trei familii de
semisurori paterne din rasa Corriedale.
Familia de n X Y X2 Y2 XY
semisurori
A 5 16,2 60 52,74 724 195,10
B 5 17,9 66 65,31 874 237,70
C 7 27,3 91 110,31 1187 357,80
TOTAL 17 61,4 217 228,36 2785,00 790,60
 Analiza varianţei pentru cantitatea de lână (X)

Familia de n X X2
semisurori
A 5 16,2 52,74
B 5 17,9 65,31
C 7 27,3 110,31
TOTAL 17 61,4 228,36
I. Calculul sumei pătratelor abaterilor pentru fiecare component:

a)
•  dintre familiile de semisurori:
+ + + ..]- = + + - = 1,278
b)din interiorul familiei de semisurori:
= + += 5,32
= = 52,74 - = 0,252
= = 65,31- = 1,228
= = 110,31 - = 3,84
 II. Calculul mediilor pătratelor abaterilor (MP) pentru fiecare component

• Media
  pătratelor abaterilor dintre familiile de
semisurori (MPI)
• = = = 0,639
Media pătratelor abaterilor dinăuntrul familiilor
de semisurori (MPi)
• = = = 0,38
 III. Calculul varianţelor (componenţilor observaţionali)

•  Varianţa dintre taţi

Varianţa dintre descendenţi

= 0,38
• Din însumarea celor doi componenţi
observaţionali se obţine varianţa fenotipică
sau totală
• = 0,425
Valorile calculate pentru însuşirea X se trec în tabelul de analiză a varianţei.

Sursa de variaţie GL Suma Media Varianţa

pătratelor pătratelor (componenţii
SP MP observaţionali)
Interfamilii de SF 2 1,278 0,639 0,045
(între taţi)
Intrafamilii de SF 14 5,320 0,380 0,380
(între descendenţi)
Total 16 6,598 - 0,425
 Analiza varianţei pentru lungimea
şuviţei (Y)
Familia de n Y Y2
semisurori
A 5 60 724
B 5 66 874
C 7 91 1187
TOTAL 17 217 2785,00
I. Calculul sumei pătratelor abaterilor pentru fiecare component:

a)
•  dintre familiile de semisurori:
+ + ]- = + + - = 4,259
b)din interiorul familiei de semisurori:
= + += 10,80
= = 724 - = 4
= = 874 - = 2,8
= = 1187 - = 4
 II. Calculul mediilor pătratelor abaterilor (MP) pentru fiecare component

• Media
  pătratelor abaterilor dintre familiile de
semisurori (MPI)
• = = = 2,13
Media pătratelor abaterilor dinăuntrul familiilor
de semisurori (MPi)
• = = = 0,771
 III. Calculul varianţelor (componenţilor observaţionali)

•  Varianţa dintre taţi

Varianţa dintre descendenţi

= 0,771
• Din însumarea celor doi componenţi
observaţionali se obţine varianţa fenotipică
sau totală a însușirii X
• = 1,011
Valorile calculate pentru însuşirea Y se trec în tabelul de analiză a varianţei.

Sursa de variaţie GL Suma Media Varianţa

pătratelor pătratelor (componenţii
SP MP observaţionali)
Interfamilii de SF 2 4,259 2,130 0,240
(între taţi)
Intrafamilii de SF 14 10,800 0,771 0,771
(între descendenţi)
Total 16 15,059 - 1,011
 Analiza covarianţei celor două caractere (covxy)

Familia de n X Y XY
semisurori
A 5 16,2 60 195,10
B 5 17,9 66 237,70
C 7 27,3 91 357,80
TOTAL 17 61,4 217 790,60
•• I.  Calcularea sumei produselor abaterilor pentru fiecare
component
• Suma produselor abaterilor dintre familiile de
semisurori(SPrI)
+ + ]- = +
+ - = 1,828
Suma produselor abaterilor dinăuntrul familiilor
de semisurori (SPr)

SPr = + + = 5,02
= = 195,1 -
= = 228,5- 1,42
= = 357,80 - ,9
• II.
  Calcularea mediei produselor abaterilor
pentru fiecare component
Media produselor abaterilor dintre familiile de semisurori
(MPrI)
•  = = = 0,914 în care→ i – numărul de familii de
semisurori
Media produselor abaterilor din interiorul familiilor de semisurori
(MPri)
• = = = 0,358
• III.
  Calcularea covarianţelor
(componenţilor observaţionali)
- Covarianţa dintre taţi

- Covarianţa dintre descendenți

• = = 0,358

+ = 0,098+0,358
= 0,456
Valorile calculate se trec în tabelul de analiză a covarianţei, de mai jos:

Sursa de variaţie GL Suma Media Covarianţa

produselor produselor (componenţii
SPr MPr observaţionali)
Interfamilii de SF 2 1,828 0,914 0,098
(între taţi)
Intrafamilii de SF 14 5,020 0,358 0,358
(între descendenţi)
Total 16 6,848 - 0,456
Corelaţia fenotipică dintre cantitatea de lână şi lungimea şuviţei

•  
• = = = 0,696

Interpretare: Între cantitatea de lână şi

lungimea şuviţei există, în populaţia analizată, o
corelaţie fenotipică pozitivă şi intensă, ceea ce
înseamnă că efectuând selecţia numai după o
singură însuşire, aceasta atrage după sine şi
ameliorarea în acelaşi sens şi a celeilalte însuşiri.
• Corelaţia
  fenotipică (rPxy) se mai poate calcula
folosind suma produselor abaterilor totale () şi
sumele pătratelor abaterilor pentru caracterul
X ( ) şi pentru caracterul Y (), fără să fie nevoie
de analize de varianţă şi de covarinţă.
•
•  Conform relatiilor>

• = 790,6 - =6,85
• = 228,36 - = 6,59
• = 2785 - = 15,05
• = = = 0,69
Corelaţia genetică dintre cantitatea de lână şi
lungimea şuviţei
• =  4 x 0,045 = 0,18
• = 4 x 0,24 = 0,96
• = = 4 x 0,098 = 0,382
• = 0,938
•  0,938

• Interpretare. Între valorile de ameliorare a celor

două caractere există o corelaţie pozitivă şi intensă.
Rezultă că sistemele genetice comune ambelor
caractere au acelaşi sens de acţiune, determinând
modificarea în acelaşi sens a valorilor genetice
aditive a celor două caractere. Deci, făcând selecţia
în scopul creşterii valorii de ameliorare a unui
caracter (X) aceasta va atrage după sine şi creşterea
valorii de ameliorare a celuilalt caracter (Y).
 Corelaţia de mediu dintre cele două caractere va fi:

••  =

= = 0,56

• Interpretare. Între cantitatea de lână şi lungimea şuviţei

de lână există o corelaţie de mediu pozitivă şi intensă,
rezultând faptul că factorii de mediu influenţează
modificarea celor două caractere în acelaşi sens.
 Importanţa şi utilizarea corelaţiilor

• Corelaţiile dintre caractere prezintă

importanţă în elaborarea programelor şi
planurilor de ameliorare, în stabilirea
obiectivelor ameliorării şi a metodelor de
selecţie.
 Utilizarea corelaţiilor

• 1. Corelaţiile servesc la stabilirea numărului de

obiective ale ameliorării.
• Dacă între caractere există corelaţie, se va stabili
un număr mic de obiective, deoarece făcând
selecţia după un caracter se ameliorează şi
celelalte caractere într-o proporţie oarecare.
• Dacă între caractere nu există corelaţie, numărul
obiectivelor de ameliorare va fi mai mare.
•  2. Corelaţiile pot fi utilizate pentru estimarea
efectului corelat al selecţiei (ΔRY) în cazul
efectuării selecţiei indirecte

=y
y - heritabilitatea celor două caractere
- - corelaţia genetică dintre cele două caractere
- i – intensitatea selecţiei
- - deviaţia standard fenotipică a caracterului principal Y
 Corelațiile și selecția indirectă
• O selecţie indirectă se practică la porcine
• În acest caz selecţia se face pe grosimea stratului de
grăsime măsurat pe viu cu ultrasunete (caracterul X),
însă selecţia vizează mărirea cantităţii de carne din
carcasă (caracterul Y).
• Această selecţie indirectă se bazează pe corelaţia
negativă care există între cele două caractere
• Selecţia indirectă se recomandă pentru caracterele
care se manifestă la un singur sex sau pentru
caracterele care sunt mai greu de măsurat.
• 3. Corelaţiile se utilizează pentru alegerea
celei mai potrivite metode de selecţie:
- selecţia după un singur caracter, sau selecţia după
mai multe caractere (în tandem; după nivele
selective independente; după indici de selecţie).
• Când între caractere există corelaţii, se
recomandă utilizarea metodei de selecţie
după indici.
• 4. Corelaţiile servesc la estimarea interacţiunii
dintre genotip şi mediu
• Dacă corelaţia genetică stabilită pentru acelaşi
caracter în două medii diferite este mare, adică
apropiată de +1, rezultă că nu există interacţiune
genotip x mediu, deci este indiferent în ce mediu se
va efectua selecţia şi în ce mediu vor creşte
descendenţii, diferenţele fiind minime.
• Dacă corelaţia genetică este scăzută, este mai
avantajos ca selecţia să se efectueze în condiţiile de
mediu în care se va dezvolta populaţia
descendentă.