Dr.

Simona Soare
 Bolile esofagului se caracterizeaza printr-o triada
simptomatica =sindromul esofagian:
 I -disfagia esofagiana
 II -durerea retrosternala
 III -regurgitatiile
 1 dificultatea de a inghiti
-se manifesta ca o jena retrosternala/senzatie de
oprire a bolului alimentar
 A cauze esofagiene
 a –functionale- spasmul difuz esofagian
 - achalazia cardiei
 b -obstacole mecanice esofagiene
 - stenoze postcaustice
 - Tumori benigne
 - Tumori maligne esofagiene
 B disfagia secundara unor afectiuni de vecinatate
 Compresiuni extrinseci :
 -adenopatii
 - guse plonjante
 - pericardita/dilatatia atriului stg.(SM.RM)
C disfagia secundara unor boli generale :
C1 sclerodermie
C2 Anemia feriptiva-disfagie sideropenica
C3 Boli neurologice/diabetul zaharat
 a se apreciaza severitatea:
-completa/incompleta
-b-Modalitatea de debut:
- ani -spasm esofagian difuz/achalazia
cardiei/stenoze post caustice
-recenta -saptamani/luni neoplasm esofagian
c Caracter disfagie
--pentru lichide- disfagie paradoxala ,este
caracteristica disfagiei functionale,apare brusc si
este pasagera

- Evolutie progresiva initial pentru solide si ulterior

pentru lichide apare in stenozele esofagiene
a-durerea spontana cu sediu retrosternal inferior
apare in :
-ruptura si perforatia esofagului
-In esofagita
post caustica
 -durerea retrosternala declansata de aplecarea
corpului inainte apare in hernia hiatala (semnul
legarii siretului ).
 b-durerea la deglutitie (odinofagie ) apare imediat
dupa deglutitie,mai ales dupa ingestia de lichide
fierbinti si este cauzata de :esofagite
iritative,infectioase
 -pirozis este o senzatie dureroasa retrosternala cu
caracter de arsura
 Apare precoce postprandial/
 noaptea in decubit dorsal
 Accentuat de alimente fierbinti si alcool
 Cauze : HGTH
 -revenirea alimentelor din esofag in cavitatea
bucala fara greata si fara contractura musculaturii
abdominale
 .Continutul este alimentar si salivar.
 Ele apar precoce in cazul obstructiilor
esofagiene situate superoir
 - tardiv in cazul obstructiilor esofagiene situate in
portiunea inferioara a esofagului.
 1 Examenul radiologic conventional cu substanta
de contrast –sulfat de bariu
 -dinamica esofagiana:peristaltism,spasmele
esofagiene prin examen radioscopic iar radiografia
releva aspectul morfologic esofagian

2 Endoscopia digestiva superioara EDS este

principala metoda de diagnostic pentru ca permite
examinarea mucoasei esofagiene si efectuarea
biopsiei dirijate din zonele afectate.
 In scop terapeutic EDS permite extragerea corpilor
straini,cauterizarea si ablatia unor leziuni.
 3 Biopsia se efectueaza endoscopic : util pentru
confirmarea diagnosticului de cancer esofagian.
4 pH metria iinregistreaza pH esofagian cu ajutorul
unui dispozitiv –detecteaza refluxul esofagian
 I Esofagita de reflux
-disfagie,regurgitare,durere sub forma de arsura
Este determinata de inflamatia mucoasei esofagiene
ca urmare a contactului cu continutul acid gastro-
duodenal
 II Sindromul esofagian din cancerul esofagian :
 -disfagie -apare imediat dupa inghitirea
alimentelor
 - este progresiva initial minima si predominent
pentru solide si ulterior pentru lichide
 -durere retrosternala,regurgitatie,halena fetida
 -scadere ponderala,sughit,anorexie
 EDS-tumora esofagiana-biopsie/ex.histopatologic
- se caracterizeaza prin dilatatia progresiva a
esofagului toracic datorita insuficientei relaxari a
esofagului inferior in timpul deglutitiei.
 Este o tulburare motorie a musculaturii netede a
esofagului.
 A disfagie uneori paradoxala
 B durere retrosternala
 C regurgitari,tuse nocturna ,sughit
Rg. Cu substanta baritata :esofag toracic
dilatat,,aton-nu are unde peristaltice
-Ingustare simetrica a esofagului inferior-in palnie-
-EDS dilatatia esofagului toracic/aspect al
mucoasei/absenta relaxarii sfincterulu iesofagian
inferior dupa insuflatia cu aer.
 Studiu manometric presiune bazala crescuta a
cardiei.
Simptome majore

 1 Durerea abdominala
 2 Greata si varsaturile
 3 Hematemeza si melena
 4 Meteorismul abdominal
 1 Durerea abdominala este simptomul cel mai
frecvent intalnit in bolie digestive.
 Dupa sediul durerii
 A dureri abdominale difuze
 a–peritonite acute
 b-enterocolite acute
 c-ileus
 d-ocluzia vaselor mezenterice
 e -purpura Henoch Schonlein
 B dureri abdominale localizate in diferite
regiuni topografice
 Se manifesta prin hematemeza si melena.
 3.1 Hematemeza reprezinta eliminarea prin
varsatura a unei cantitati de sange inchis la
culoare provenit dintr-o hemoragie survenita la
nivelul esofagului,stomacului, sau duodenului.
 Culoarea inchisa rezulta din degradarea
hemoglobinei in hematina sub actiunea acidului
clorhidric daca sangele a stagnat in stomac.
 Hemoragiile mici dau aspectul varsaturii in zat
de cafea.
 Varsatura cu sange rosu deschis- sugereaza un
volum mare de sange in stomac,care este rapid
eliminat.
A boala ulceroasa :
-ulcer duodenal,
-ulcer gastric
apar prin erodarea unui vas mai mare din apropierea
leziunii ulceroase
b-gastrite hemoragice
c-neoplasme esofagiene si gastrice-hemoragii mici
si repetate
d-ruptura de varice esofagiene si gastrice
e-polipoza gastrica
f-boli extradigestive:
hemofilii,trombocitopenii,leucemii
g-aspirina,AINS,supradozare cumarinice
 Dg.diferential :-hemoptizia
 -Epistaxis posterior eliminat si
inghitit

 Hemoragiile exprimate prin hematemeza sunt

urmate de trecerea unei cantitati de sange in
intestin unde sufera modificari si se exteriorizeaza
macroscopic prin scaun ca melena.
 MELENA
 - apare ca urmare a eliminarii sangelui provenit din
tractul digestiv superior prin scaun.
 Clinic scaune moi,lucioase,negre ca
pacura.Pentru aparitia unui scaun melenic se pierd
50-60 ml de sange.
 Sangerarile mari determina eliminarea de scaune
melenice timp de 3-4 zile.
 Dg.diferential al melenei :
 consum de medicamente care contin fier –scaune
negre-verzui,
 -bismut,carbune,
 -consum de spanac,ficat
 Hematemeza si melena se insotesc de—
a- simptome caracteristice bolii care a determinat
sangerarea
b-simptome legate de anemia post hemoragica:
- astenie
-fatigabilitate
c-tulburari hemodinamice dependente de cantitatea
de sange pierdut,in cantitate mare:
 -hTA,
 - soc
 Definitie cresterea continutului gazos al tubului
digestiv.

 Cauze :
 a–ingestie exagerata de aer ; tahifagie,hernia
hiatala
b -exces de productie de gaze: colite,dispepsii
c-insuficienta resorbtie si eliminare a gazului :
ciroza hepatica,ocluzie intestinala,ileus,infarct
mezenteric.
 Topografia clinica a abdomenului 4 linii :2
orizontale si 2 verticale impart abdomenul in 9
regiuni
 1 -Regiunea epigastrica
 2 -hipocondrul drept
 3 -hipocondrul stang
4 -Regiunea ombilicala
 5 -flancul drept
 6 - flancul stang
 7 - Hipogastru
 8 -fosa iliaca dreapta
 9 -fosa iliaca stanga
I A1 bombarea globala
1.1- Obezitate
1.2 Ascita in CH aspect de batracian in decubit
dorsal cand lichidul este in cantitate medie si
globulos cand lichidul este in cantitate mare

 A 2 bombare segmentara forma asimetrica

 –hepatomegalie hipoc.drept
 -splenomegalie hipoc.stg
 -tumori renale flanc stg/dr
 -polichistoza renala flanc stg./ dr
 -tumori de colon flanc stg./dr.
 B excavarea portiunii superioare a
abdomenului visceroptoza
 Ulcerul =leziune a mucoasei care depaseste in
profunzime musculara mucoasei.
 Localizarea ulcerului la nivelul :stomacului
/Pilorului, bulbului duodenal
 Clinic:
 A -sindrom dispeptic ulceros: durere
epigastrica,greata,varsaturi acide sau alimentare
regurgitatii acide
 B -anorexie in ulcerul gastric/scadere ponderala
 C foamea dureroasa in ulcerul duodenal /starea
de nutritie nu este afectata
 Cauze
 -factori genetici grupa sanguina 0,antigene de
histocompatibilitate
 -Factori externi: fumat/consum alcool/
stress/AINS
 - Alterarea mecanismelor de aparare
fiziologice : mucus, prostaglandine,
bicarbonat, circulatia sanguina
 -Agresiunea : acidul clorhidric, pepsina, bila,
enzime pancreatice, infectia cu Helicobacter
pylori
 Helicobacter pylori : bacterie gram
negativa ,spiralata evidentiabila prin testul
ureazei (germenele produce uree care este
hidrolizata la nivelul unui fragment biopsiat al
mucoasei antrale) sau
 Ag HP din scaun

 prin teste serologice –determinarea

anticorpilor anti Helicobacter pylori.
 Date generale :
 -sex masculin
 - varsta intre 20-40 ani
 AHC studii epidemiologice arata agregarea
familiala a UD
 Stil de viata mese neregulate,hrana rece sau
fierbinte,consum alcool si
condimente,stres,tabagism.
-1 durere epigastrica ritmata de alimentatie-
ritmicitate alimentara
- UG durerea apare la 1-2 ore dupa alimentatie
- UD foamea dureroasa (apare pe stomacul gol )
este tardiva la 5-6 ore
2-periodicitatea durerii -durerile din ulcer apar
in perioade sezoniere primavara si toamna pe
o perioada de 3-4 saptamani;ea alterneaza cu
perioade de acalmie =marea periodicitate
3-durerea este declansata de
alcool,tutun,alimente condimentat
4-durerea este calmata de ingerare de alimente
UD/ accentuata in UG de alimente
-de Antiacide UG si UD
 2 eructatiile : evacuarea gazelor din stomac prin
cavitatea bucala : la bolnavii fumatori se datoreaza
cresterii cantitatii de aer inghitit odata cu
alimentele
3 regurgitarile gastrice constau in eliminarea
continului gastric in esofag si apoi in cavitatea
bucala ,fara contractia musculaturii abdominale
 Apar :in- ulcer cu hipersecretie/,
 -stenoza pilorica/
 - boli ale jonctiunii eso-gastrice
cancer//hernie hiatala
Se insoteste de pirozis
 4 hematemeza /melena =ulcer complicat
 Examen obiectiv
 A General
 -stare generala buna cu exceptia stenozei
pilorice: denutritie

 B Local
 -durere epigastrica pe linia xifoombilicala UG
 - durere abdominala lateral de ombilic UD
 1- hemoragia digestiva superioara HDS:
hematemeza,melena
2- perforatia si penetratia –duce la aparare
locala a peretelui abdominal-reactie
peritoneala
 3- stenoza pilorica -la palpare se constata
clapotajul care este un zgomot hidroaeric care
apare dimineata pe nemancate sau la 7-8 ore
postprandial prin insuficienta evacuatorie a
stomacului.Se evidentiaza prin apasari de
scurta durata in regiunea epigastrica cu varful
degetelor.
 Rg-imagine lacunara
 -pliurile de mucoasa convergente spre leziune

 EDS imagine de lipsa de substanta localizata

 Se poate recolta fragment biosic pentru
helicobacter pylori si pentru celule atipie
 Neoplasmele stomacului sunt in marea
majoritatea carcinoame si o mica parte
limfoame.
 Au o evolutie lenta,de obicei.
 Clinica
 A:initial manifestarile clinice
 a- de ordin general :astenie fizica,scaderea
tolerantei la efort, transpiratii
 b- De tip dispeptic ulceros jena/discomfort
gastric
 B avansate dureri epigastrice/anorexie
selectiva pentru carne/ greata /varsaturi /
satietate precoce/ scadere in greutate
-hemoragie digestiva superioara hematemeza in zat
de cafea
-stenoza pilorica senzatie de plenitudine /varsaturi
alimentare cu resturi >24 ore,
-perforatia
 1 Ex.radiologic tumori vegetante imagini lacunare
cu contur neregulat.
Tumori ulcerate –nisa maligna –dimensiuni
mari,contur neregulat,lipsa convergentei
pliurilor,pliuri ingrosate
Tumori infiltrante rigiditate segmentara sau
generalizata
 2 EDS cu biopsie si/sau citologie utile pt.diagnostic
 3 CT/Rg toracica/Rg.osoase/scintigrama ososa
pentru metastaze.
 Intestin-
 1 Subtire:pilor-cec
 A - duoden
 B- jejun
 C- ileon
 2 Gros cec-anus
 A colon
ascendent,transvers,descendent,sigmoid
 B rect :ampula rectala,canal anal
 1 Febra: boli diareice acute
 TBC intestinala
 2 Scaderea ponderala:
 -sd. de malabsorbtie
 - cancerul de colon
 -diaree cronica
 3 Astenie fizica
 Edeme carentiale: sd.de
malabsorbtie
 1 Durerea

 2 Tulburari de tranzit intestinal

 2.1 Diaree
 2.2 Constipatie

 3 Tulburarile continutului gazos intestinal

-----Meteorismul-creste continut gazos in intestin-
senz. de plenitudine
-Flatulenta-eliminarea de gaze in cantitate crescuta
prin anus

 4 Hemoragii digestive inferioare

 1.1 Colica intestinala: durere de mare intensitate
care apare brusc,atinge maxim in timp scurt,apoi
cedeaza
 -enterocolite,intoxicatia cu plumb

 1.2 Colica apendiculara: durere violenta localizata

in fosa iliaca dreapta insotita de greata, varsaturi,
febra
 In caz de iritatie peritoneala-permanenta
 -durerea din perforatie intestinala:intensa,
ascutita ,localizata si ulterior generalizata
 -tenesme rectale-tens. dureroasa rectala cu
senz. iminenta de a defeca:neo rectal,rectite
 2.1 Diaree: emisia frecventa de scaune:
 > 3 / 24 ore, neformate, consistenta scazuta-
lichida sau semilichida+resturi alimentare
nedigerate

 2.2 Constipatia emiterea la intervale mari>3-4

zile de scaune cu consistenta crescuta si volum
redus
 -primara
 -secundara:neoplasme,stenoze intestinala
 -functionale:diskinezii, mixedem,abuz
laxative,inhibare voluntara a defecarii
 1 Rectoragii-sange rosu proaspat- din rect, in afara
defecatiei:hemoroizi,
 2-sange partial digerat-din portiunea proximala a
intestinului
 3 Hematochezia eliminarea de sange rosu proaspat
prin anus +/- scaun
 -Apare in HDI de obicei dar poate apare si din tract
superior daca hemoragia se produce brusc

 Cauze:-Diverticulita colonica,
 -neo colon,
 -rectocolita ulcero-hemoragica
 1 Inspectie-bombare simetrica abdomen-
meteorism
 2 Palpare : abdomen flasc:sd.malabsorbtie
 Pcte. dureroase:fosa iliaca dr-.apendicita
 3 Percutie:-
 -hipersonooritate-meteorism abdominal/
pneumoperitoneu
 -matitate:ascita,tumori
 4 Auscultatie-absenta zgomotelor-ileus
 -zgomote hidroaerice-ocluzie
 1 volumul si nr.scaunelor:-100-200g/zi si 1-2/zi
 -volum redus daca alimentatia este saraca in fibre
 -volum crescut in caz de tulburari de
absorbtie,digestie

 2 Culoare N bruna
 -alba-obstructii biliare
 -rosie : sange/ sfecla rosie
 -neagra: melena/ mure , afine, bismut,fier
 3 modificarea de consistenta:
 -lichida-diaree
 -scaune dure: constipatie
 -steatoree scaun grasos,spumos

 4 forma: cilindrica N
 -creion-stenoze rectale
 -fecaloame-constipatie

 5 miros-putrid-carne
 -ranced-grasimi
 A ex.MO scaun sange, mucus, puroi,oua de
paraziti,elemente de digestie
 B Ex. Bacteriologic-coprocultura-recoltare scaun
in recipiente sterile: in sd.diareice
 C Ex. Coproparazitar-evidentiere in scaun de
paraziti adulti, oua, larve

 D Ex. Radiologic intestin subtire;

 D1 Rg. Abdominala pe gol
 -ocluzie intestinala-nivele hidroaerice
 -perforatie intestinala-pneumoperitoneu
 D2 pasta baritata stenoze,dilatari,aspect pliuri
Nivele hidroaerice in cuiburi de randunica
 1 Rg. Abdominla pe gol-ocluzie intestinala-imagini
cuiburi de randunica rasturnate
 2 Irigografia-ex. Radiologic cu suspensie de sulfat
de bariu prin clisma
 3 Colonoscopia-pregatire prealabila a colonului-
laxative neresorbabile
 Indicatii;-susp.neo colon,
 -HDI,
 -rectocolite,
 -boala Chron,
 -diaree cronica,
 -polipoza colonica
 4-biopsia mucoasi colonului
 5 CAPSULA
 6 CT abdomino/pelvina
 I Sindromul de malabsorbtie
 Deficit de absorbtie intestinala a principiilor
alimentare care genereaza un sd. carential
 Maldigestia-tulburare a digestiei intraluminale a
alimentelor este o componenta a sd.de
malabsorbtie
 Cauze;
 -tulburari digestive :gastrita atrofica, rezectia
gastrica, PC, CH
 -tulburari de absorbtie:rezectii
intestinale,parazitoze,enteropatii cronice
 -tulburari de aport, carente vitaminice
 I malabsorbtia hidratilor de carbon-diaree,se
accumuleaza in lumenul intestinului subtire-
dezechilibru osmotic
 II malabsorbtia proteinelor-casexie-insuficienta
pancreatica
 III maldigestia lipidelor-insuficienta pancreatica-
steatoree+sd.carentiale specifice vitaminelor
liposolubile:
 -carenta vit K sd.hemoragipar
 -carenta vit A-tulb. de vedere,cutaneo mucoase
 carente vit D-osteoporoza
 Sindromul carential:
 -scadere ponderala
 -astenie
 -scaderea capacitatii de effort
 -semne de carenta vitaminica
 -tulburari date de hipocalcemie, hipopotasemie,

 Hiponatremie <135mq/l-greata, voma,cefalee

slabiciune musculara, alterare mers,
cadere,pierdere memorie pe termen
scurt,ameteala-,confuzie ,coma
 HIpopotasemia <3,5mq/l-2,5mq/l tulb ritm
 -severa < 2,5 mq/l mialgii, astenie
musculara,crampe musculare, constipatie
 ECG-subdenivelare ST, T negativ, unda U
 Ileus incetarea activitatii normale motorii a
intestinului
 A Ileus dinamic-paralitic-se datoreaza insuficientei
motilitatii intestinale ac.
 Clinica:meteorism,greata, varsaturi,intarzierea
tranzitului pt. gaze si fecale
 -colica renala,pancreatita acuta, peritonite
 B Obstructia mecanica intestin subtire:
 Cauze: aderente, bride,neoplazii
 Clinic durere periombilicala,varsaturi
incoercibile,semne de distensie abdom
 Obstructia colonului-ileus mecanic
 -cancer colorectal
 -volvulus
 -diverticuloza
 -invaginatia
 Clinica;- dureri abdominale,crampe,
 -absenta tranzitului pt. materii fecale si
gaze
 M
 Semne de distensie abdominala-meteorism
 Rg-nivele hidroaerice
 CT cauza
 Simptome-
 -:tenesme rectale,,durerea la defecatie
 -,tulburari de tranzit intestinal,
 -rectoragii
 Cauze;-ano-recto-sigmoidite,fisuri anale
 -tumori benigne si maligne,
 -tromboflebita hemoroidala

 TR/rectosigmoidoscopie