Analizatorul vizual

Stiintele naturii
Clasa a XI a

prof.Carmencita Obreja 1
Vederea furnizează peste 90% din informaţiile asupra mediului înconjurator.
Importanţa fiziologică :
- diferenţierea luminozităţii, formei şi culorii obiectelor;
- orientarea în spaţiu, menţinerea echilibrului şi a tonusului cortical (atenţia).

• Anexe oculare
- de protecţie: sprâncene, gene, pleoape, glande lacrimale
- conjunctiva- membrană transparentă
- de mişcare : muşchii extrinseci:
- mişcări laterale : drept extern (VI) şi drept intern (III)
- mişcări sus – jos : dreptul superior (III) şi dreptul inferior (III)
- mişcări de rotaţie : oblicii superiori (IV) şi oblicii inferiori (III)
• Globul ocular

prof.Carmencita Obreja 2
Pleoapa
• Musculatura pleoapelor:

• Portiunea palpebralã a muschiului orbicular ocular este situatã sub tegumentul

pleoapelor; portiunea palpebralã este un muschi al expresiei faciale( muschi al mimicii);
- contractia sa produce clipitul;
- portiunea palpebralã a orbicularului ocular este inervatã de nervul facial (VII); acest
nerv este ramura eferent ã a reflexului de clipire ;

• Muschiul ridicãtor al pleoapei superioare este un muschi extraocular: este inervat de

ramura superioarã a nervului oculomotor (III)

prof.Carmencita Obreja 3
.

prof.Carmencita Obreja 4
musculatura

prof.Carmencita Obreja 5
Organe anexe

prof.Carmencita Obreja 6
Fire de păr din sprânceană

prof.Carmencita Obreja 7
Irisul

prof.Carmencita Obreja 8
Glanda lacrimală

prof.Carmencita Obreja 9
cornee

prof.Carmencita Obreja 10
 Globul ocular
 Organ aproximativ sferic, diametrul de 2,5 cm
 Localizare - în orbite
 Prezintă 2 poli : pol anterior <- ax optic -> pol posterior
 Structura globului ocular :
- Tunica externă – corneea, sclerotica
- Tunica medie – coroida (ora serrata –separă coroida de corpul ciliar), corpul ciliar
(muşchiul ciliar, procesele ciliare), irisul (muşchi neted multiunitar).
- Tunica internă – retina
 Mediile transparente (refringente):
- corneea – avasculară, bogat inervată (nervii V)
- umoarea apoasă – lichid incolor aflat în camera anterioară şi camera
posterioară, este o secreţie a proceselor ciliare.
- Cristalinul - lentilă biconvexă învelită de o capsulă elastică-cristaloida
- este menţinut de ligamentul suspensor
- nutriţia- prin difuzie din vasele proceselor ciliare
- umoarea sticloasă(corp vitros) – forma sferoidală, consistenţa gelatinoasă şi este
transparent; ocupă camera vitroasă.
prof.Carmencita Obreja 11
 Tunica externă
• Este fibroasă.Este formată din :
- Corneea- este transparentă, avasculară, bogat inervată
- Sclerotica – tunică opacă; reprezintă 5/6 din tunica fibroasă;
- se inseră muşchii extrinseci ai globului ocular;
- posterior este perforată de fibrele nervului optic şi

artera care intră.

Tunica medie
• Este vasculară.Este formată din :
- Coroida- posterior de ora serrata ; posterior are un orificiu prin
care iese nervul optic.
- Corpul ciliar- procesele ciliare –aglomerări capilare;secretă
umoarea apoasă;
- muşchiul ciliar – fibre musculare netede
- Irisul – este o diafragmă prof.Carmencita Obreja 12
 .

prof.Carmencita Obreja 13
prof.Carmencita Obreja 14
 camera anterioară
iris Camera posterioară
cornee cristalin

prof.Carmencita Obreja 15
Corpii ciliari

prof.Carmencita Obreja 16
Globul ocular

prof.Carmencita Obreja 17
 .

prof.Carmencita Obreja 18
Umoarea apoasa

prof.Carmencita Obreja 19
Tunica internă - retina
• Se întinde posterior de ora serrata
• Conţine receptorii vizuali
Retina vizuală –posterior de ora serrata, în dreptul axului optic
- Macula lutea –mai multe celule cu conuri şi celule decât cu bastonaşe
- fovea centralis – numai celule cu conuri
- Pata oarbă – situată medial şi inferior de pata galbenă
- este o regiune fără receptori;
- este locul în care nervul optic părăseşte globul ocular iar
arterele oculare pătrund în globul ocular
Retina - histologic este formată din 10 straturi de celule;
- funcţional – celulele fotoreceptoare
- celulele bipolare
- celulele multipolare
- în afară de acestea se mai găsesc celule de susţinere şi celule de
asociaţie
Retina oarbă - anterior de ora serrata
prof.Carmencita Obreja 20
Retina – histologic este formata din 10 straturi:

1. Stratul celulelor pigmentare- celule care contin pigment melanic

2. Stratul celulelor receptoare- celule cu con si cu bastonas
3. Membrana limitanta externa- este o retea de prelungiri ale celulelor
gliale, ce inconjoara baza celulelor receptoare
4. Stratul granular extern- cuprinde corpii neuronali si prelungirile celulelor
receptoare
5. Straul plexiform extern- reprezinta zona sinaptica dintre celulele
receptoare si neuronii bipolari
6. Stratul granular intern- corpii celulari ai neuronilor bipolari
7. Stratul plexiform intern- zona sinaptica dintre neuronii bipolari si neuronii
multipolari
8. Stratul neuronilor multipolari – corpii neuronilor multipolari
9. Stratul fibrelor optice- axonii neuronilor multipolari
10. Membrana limitanta interna – delimiteaza retina spre fata sa interna

prof.Carmencita Obreja 21
 .

prof.Carmencita Obreja 22
 .

prof.Carmencita Obreja 23
 .

prof.Carmencita Obreja 24
Retina

prof.Carmencita Obreja 25
prof.Carmencita Obreja 26
prof.Carmencita Obreja 27
 Fovea centralis

prof.Carmencita Obreja 28
Macula lutea

pata oarbă

prof.Carmencita Obreja 29
prof.Carmencita Obreja 30
Segmentul periferic :

• Celule cu bastonaş : 125 milioane

- Conţine rodopsina:
Rodopsina = retinen (cis-retinal) + opsină
- Vederea nocturnă acromatică,
scotopică
- Prag de excitabilitate scăzut

• Celule cu conuri : 6-7 milioane

• Conţin iodopsine
Iodopsine = retinen(cis-retinal) + opsine
- Vederea diurnă, fotopică
- Prag de excitabilitate ridicat

prof.Carmencita Obreja 31
Segmentul de
conducere

n1 – celulele bipolare
n2 – celulele multipolare
(ganglionare):
• realizează convergenţa
• formează - nervul optic
- tractul optic
n3 – corpii geniculaţi laterali ai
metatalamusului
- colaterale spre :
1. trunchiul cerebral
2. mezencefal
3. hipotalamus

prof.Carmencita Obreja 32
prof.Carmencita Obreja 33
Colaterale din tractul optic
• Hipotalamus : centrii implicaţi în ritmul nictemeral (alternanţa
somn-veghe)
• Trunchiul cerebral :
Mezencefal :
– coliculii cvadrigemeni superiori – neuroni spre :
a. originea nervilor XI (C1-C4)- pentru reflexele de orientare
vizuală (cefalogire)
b. nucleii nervilor cranieni III, IV, VI – muşchii extrinseci ai
globului ocular – pentru reflexele de corectare a axelor
oculare
c. coarnele laterale C8-T2 –> ggl cervical C1 -> muşchiul
(radiari) dilatator pupilar al irisului pentru midriază
(pupilodilataţia)
prof.Carmencita Obreja
- nucleii accesori ai oculomotorului (III) : - ggl ciliar -> muşchiul
(circular) sfincter pupilar pentru mioză (pupiloconstrictor).
34
 Segmentul central – proiecţia este bilaterală
• Aria vizuală primară pe faţa medială a lobului occipital, pe
laturile scizurii calcarine
- Se realizeaza percepţia vizuală conştientă
- Cea mai întinsă reprezentare o are macula – în regiunea
posterioară a lobului occipital
- Extirparea – determină orbirea
• Ariile vizuale secundare din lobul temporal
- Specializate în identificarea obiectelor percepute
• Ariile vizuale secundare din lobul parietal
- Perceperea locaţiei spaţiale a obiectelor percepute
Distrugerea ariilor secundare produce afazia vizuală =
incapacitatea înţelegerii semnificaţiei cuvintelor scrise.
• Arii vizuale asociative
prof.Carmencita Obreja 35
Campul vizual - spaţiul cuprins cu privirea
Fiecărui ochi îi corespunde un câmp vizual monocular care se suprapune în
mare parte cu câmpul vizual al celuilalt ochi.

Vederea binoculară şi stereoscopică

Câmpul vizual binocular – partea comună a celor două câmpuri vizuale.
Procesul de fuziune a imaginilor începe la nivelul corpilor geniculaţi laterali.
Vederea binoculară conferă abilitatea vederii în profunzime = stereoscopică.
prof.Carmencita Obreja 36