BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

Cursul 3
Chestionarul

• Chestionarele pot fi clasificate după 3 criterii: A) conţinut, B) formă, C)

mod de aplicare

•  După conţinutul informaţiilor colectate, vizează calitatea informaţiilor.

Din acest punct de vedere se disting două tipuri de chestionare: de date
factuale si de opinie

• Întrebările de date factuale pot fi clasificate la rândul lor în: întrebări de

cunoştinţe şi întrebări de clasificare (sau identificare) cum ar fi vârsta,
sexul, starea civilă, situaţia şcolară, etc.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Întrebările de date factuale pot fi clasificate la rândul lor în: întrebări de

cunoştinţe şi întrebări de clasificare (sau identificare) cum ar fi vârsta, sexul,
starea civilă, situaţia şcolară, etc

•  Întrebările de cunoştinţe vizând stabilirea nivelului de cunoaştere (cunoştinţe

despre natură şi societate) vor fi amestecate printre întrebările de opinie,
pentru a nu crea celui care răspunde impresia că este supus unui test de
inteligenţă, fapt care ar putea declanşa teama, reacţia de apărare a subiectului.

• Întrebările de identificare trebuie introduse la sfirşitul chestionarului,

răspunsurile nemaiputând fi astfel modificate de reacţia de apărare a celui
anchetat
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE
Chestionarele de opinie trebuie să conţină:

1. Întrebări filtru (cu răspunsuri închise – da/nu, cu

răspunsuri multiple precodificate –
niciodată/întotdeauna/câteodată sau cu răspunsuri
deschise – în care subiectul răspunde cum vrea el)
pentru stabilirea gradului de cunoaştere de către
cel anchetat a problemei puse în discuţie

2. Una sau mai multe întrebări (deschise) privind

atitudinea populaţiei faţă de respectiva problemă

3. Un sistem de întrebări (închise, sau cu răspunsuri

multiple precodificate) referitoare la aceeaşi
problemă

4. Întrebări deschise vizând motivaţia opiniilor

exprimate

5. Întrebări (închise, sau cu răspunsuri multiple

precodificate) pentru măsurarea intensităţii opiniilor.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE
Limitele chestionarelor factuale

• Prin chestionarele factuale înregistrăm ceea ce se presupune

că subiectul ştie: cum îl cheamă, ce vârstă are, când a mers
ultima dată la cinematograf.
• Prin cele de opinie înregistrăm ceea ce crede individul.

• Întrebând: “ Unde vă veţi petrece concediul de odihnă în

acest an?” ce vom afla? O opinie sau un răspuns factual?
Este greu de precizat: se amestecă într-un tot indivizibil
certitudini, dorinţe, speranţe, hotărâri etc.

• Mai mult, întrebarea în sine sau chestionarul în sine nu pot fi

considerate nici de opinie, nici factuale dacă nu sunt
raportate la populaţia la care se aplică. Întrebând: “ Care
credeţi că sunt consecinţele poluării atmosferei?” vom obţine
de la nespecialişti simple opinii, în timp ce de la specialiştii în
ecologie vom obţine date factuale.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

Al doilea criteriu de clasificare a chestionarelor se referă la cantitatea

informaţiei. În acest sens, se poate vorbi de următoarele tipuri de
chestionare:

1. Chestionare speciale, cu o singură temă

ele sunt utilizate mai mult în studierea pieţei sau a
comportamentului electoral, situaţii în care importantă este
viteza obţinerii şi prelucrării informaţiei

2. Chestionare “omnibus”, cu mai multe teme

sunt cel mai des întâlnite. Superioritatea chestionarelor
omnibus nu este dată în primul rând de cantitatea mai mare de
informaţii cu privire la fiecare fapt sau fenomen social în parte,
ci de posibilitatea de a surprinde interacţiunea acestora
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• După forma întrebărilor se pot distinge: 1) chestionare cu

intrebări închise; 2) chestionare cu întrebări deschise; 3)
chestionare cu întrebări mixte

A. Întrebările închise (sau precodificate) nu permit decât alegerea

răspunsurilor dinainte fixate în chestionar

• Intrebările închise prezintă câteva avantaje:

1. - facilitează analiza statistică a răspunsurilor

2. - sprijină memoria celui anchetat
3. - permit aplicarea unor chestionare cu mulţi itemi
4. - servesc ca “filtru” pentru întrebările următoare
5. - sporesc anonimatul şi securitatea celui anchetat
6. - înlesnesc “angajarea” în sarcină a subiecţilor
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Inconveniente

1. sugestibilitatea pe care o implică prezentarea

precodificată a răspunsurilor.

2. În afara sugestibilităţii, chestionarele cu întrebări

închise par a fi mai puţin indicate în studierea
fenomenelor psihosociale complexe

3. Nu întâlnim decât foarte rar într-un chestionar numai

intrebări deschise sau numai întrebări închise, foarte
adesea i se dă subiectului posibilitatea să răspundă
liber şi operatorul de anchetă încadrează răspunsul
dat într-unul precodificat
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

B. Întrebările deschise (sau postcodificate), spre deosebire de cele închise,

lasă subiectului libertatea unei exprimări personale a răspunsurilor.

Avantaje - intrebările deschise permit culegererea unor informaţii bogate

asupra tuturor temelor, fără riscul sugestibilităţii

Dezavantaje - pot apărea aici variaţii în ceea ce priveşte forma şi lungimea

răspunsurilor, fapt ce îngreunează codificarea, dar care aduce un plus în
cunoaşterea particularităţilor unei populaţii privind: coerenţa logică,
corectitudinea gramaticală, volumul lexical, formularea, viteza de exprimare
şi capacitatea de explicitare
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Cel de-al treilea criteriu de clasificare a

chestionarelor este dat de modul lor de
aplicare. Se disting: a) chestionarele
autoadministrate; b) chestionarele administrate
de către operatorii de anchetă.

• Iată câteva dintre avantajele

chestionarelor autoadministrate:

1. numărul mare al celor care pot răspunde

concomitent
2. diminuarea efectului de interviu
3. dispariţia influenţei anchetatorului asupra
rezultatelor
4. nivelul superior de concentrare asupra
răspunsurilor
5. asigurarea anonimatului
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Chestionarele administrate de către operatorii

de anchetă constituie modalitatea cea mai
des utilizată de culegere a informaţiilor

• Avantaje:

1. asigură reprezentativitatea eşantionului,

2. poate lămuri înţelesul întrebărilor,
3. permite să răspundă la chestionar şi
persoanele cu nivel de şcolarizare scăzut,
şi
4. ceea ce este cel mai important, însoţeşte
întotdeauna aplicarea chestionarului cu
înregistrarea unor date de observaţie
privind condiţiile ambianţei în care s-a
răspuns la întrebări, reacţiile spontane ale
subiectului