STAREA PSIHICĂ

Dr. Oana STOIA

◦ Se bazează pe discuția purtată cu ocazia anamnezei
◦ Acțiunea este inclusă în examenul obiectiv, deoarece se observă direct comportamentul
◦ Semiologia psihiatrică este complexă, de aceea vom discuta doar manifestări din sfera psihicului în legătură
cu medicina internă
◦ Evaluăm:
◦ Tulburări de sensibilitate și percepție;
◦ Tulburări de memorie;
◦ Tulburări de gândire;
◦ Tulburările afectivității;
◦ Tulburări de conștiință.
Tulburări de sensibilitate și percepție
◦ Percepția este o funcție psihică, prin care se reflectă obiectele la nivelul scoarței cerebrale prin
intermediul analizatorilor (organe de simț);
◦ Hiperestezia – creștere a percepției senzoriale care apare în nevroze, intoxicații cu psihostimulatoare,
hipertiroidism, psihoză maniacală și în prima fază a intoxicației alcoolice;
◦ Hipoestezia – scăderea percepției senzoriale, care apare în toxinfecții alimentare și deshidratare severă;
◦ Anestezia – abolirea acuității senzoriale, care apare în come, boli neurologice, crize de isterie și faza de
inhibiție a intoxicației alcoolice.
◦ Iluziile – ca perceperi eronate ale unor obiecte existente, pot să apară în boli psihice (psihoze, epilepsie,
oboseală)
◦ Pacientul cu boală psihică nu conștientizează iluziile.

◦ Halucinațiile – reprezintă o percepție fără obiect real; apare în stări toxice, meningite, tumori cerebrale,
precum și la persoanele care utilizează substanțe psihodisleptice
◦ Se clasifică în vizuale, auditive, olfactive, etc.
Tulburări de memorie
◦ Memoria - este o funcție psihică complexă, cu rol în stocarea informației la nivelul cortexului
◦ Este de mare importanță pentru o anamenză corespunzătoare
◦ Hipomnezia – reprezintă scăderea memoriei și apare în surmenaj, stări depresive, unele intoxicații,
demențe
◦ Hipermnezia – accentuarea funcțiilor de memorie, apare în stările maniacale, după consumul unor
medicamente, la oligofreni.
◦ Amenzia – pierderea temporară sau permanentă a memoriei, apare în traumatisme cranio-cerebrale,
epilepsie, demențe senile.
Tulburări de gândire
◦ Gândirea – este un proces psihic superior, care prezintă modificări de formă și de fond.
◦ Tulburările de formă - includ modificări ale vitezei de desfășurare a proceselor cognitive
◦ Fuga de idei – ilustrată prin logoree, apare în prima fază a intoxicației alcoolice, hipertirodism
◦ Bradipsihia – reprezintă încetinirea vitezei de gândire, apare în nevroza astenică, psihoza depresivă și hipotiroidism.

◦Modificările de fond includ:

◦ Idei prelevate – preocupări excesive, pentru buna funcționare a organelor proprii. Ca și boală psihică în care se
interpreteză eronat manifestările clinice, este hipocondria.
◦ Obsesia – idee sau imagine repetată, pe care bolnavul o recunoaște ca absurdă. Asocierea ei cu trări afective
neplăcute, apar fobiile (schizofrenie si psihoze senile).
◦ Delirul – constă într-un sistem de idei false, deși bolnavul este convins de realitatea lor. Se clasifică în sistematizat
(delir paranoid de persecuție religios, micromanic, politic) și nesistematizat. Apare în boli psihice, infecțioase grave,
traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale.
Tulburări de afectivitate
◦ Hipertimia (euforia) - reprezintă exagerarea trăirilor afective, apare în intoxicația alcoolică și psihoza
maniacală.

◦ Hipotimia – apare în stările morbide, terminale, convalescență

◦ Anxietatea – reprezintă o teamă fără obiect, si este acompaniată de o multitudine de fenomene

neurovegetative (tahicardie, dispnee, xerostomie, transpirații). Se întâlnește la toxicomani, bolnavi
incurabili și nevroză anxioasă.
Tulburări de conștiență
◦ Conștiență – reprezintă o funcție complexă, prin care organismul este integrat în mediu. Include
orientare temporo-spațială, autopsihică și allopsihică.
◦ Somnolență – ca și alterare a conștienței, în care bolnavul este apatic, răspunde cu întârziere, dar corect
la întrebări. Poate să apară în neurastenii, surmenaj, boli febrile.
◦ Obnubilare – tulburare mai accentuată a conștienței, în care apar și mișcări lente și dezordonate. Se
întâlnește în stările toxice, encefalopatia hipertensivă, hepatică.
◦ Stupoarea –tulburare mai avansată a stării de conștiență, în care apare și dezorientare temporo-spațială,
auto și allopsihică, din bolile toxice grave, encefalopatie portală, tumori cerebrale, etc.
◦ Sincopa – pierdere bruscă și de scurtă durată (3-5 minute) a constienței însoțită de tulburări cardiovasculare și
respiratorii.
◦ Se clasifică în vasculare, cardiace, neurologice și metabolice.
◦ Revenirea tonusului muscular este spontană și fără deficit.

◦ Lipotimia (leșin) – reprezintă o stare de rău, favorizată de trecerea bruscă din clinostatism în ortostatism sau de emoții.
◦ Coma – pierdere a conștienței de mai lungă durată, însoțită de pierdere parțială sau totală a sensibilității.
◦ Se întâlnește în leziunile cerebrale, intoxicație cu alcool, monoxid de carbon, hipoglicemii, encefalopatie hepatică,
meningită, etc.
◦ Se clasifică în 4 grade:
◦ Precoma
◦ Comă superficială
◦ Comă de profunzime medie
◦ Comă profundă