Construcțiile religioase și ctitorii lor

Construcțiile religioase și ctitorii lor

• De-a lungul istoriei, biserica a fost un centru al
credinței.
• În Epoca Medievală și Modernă, ca și astăzi,
majoritatea românilor erau creștini ortodocși.
În Transilvania maghiară, sașii și secuii erau
catolici, unii dintre locuitori schimbându-și
credința.
• Sub îndrumarea preoților, oamenii veneau la
slujbe și rosteau rugăciuni. S-au înființat episcopii
și mitropolii. Conducătorul bisericii era
mitropolitul, numit domnitor.
• Biserica a menținut unitatea poporului român
care, deși era împărțit în trei state, a respectat
aceleași obiceiuri creștine.
• Limba bisericească a fost slavona până în secolul
al XVIII-lea, când a fost înlocuită cu limba română.
• Mănăstirile și bisericile au fost construite de boieri,
orășeni sau domni. Multe dintre aceste lăcașuri au
adăpostit familiile domnitorilor și ale boierilor în vreme
de primejdie. Tot aici existau spitale sau refugii pentru cei
săraci.
• Unii dintre voievozii români au fost ctitori de lăcașuri
religioase și sunt înmormântați în ctitoriile lor (Mircea cel
Bătrân – Cozia, Ștefan cel Mare – Putna,Voroneț, Petru
Rareș - Moldovița, Neagoie Basarab – Curtea de Argeș,
Alexandru cel Bun – Bistrița, Constantin Brâncoveanu –
Hurezi).
• Un alt rol al bisericii a fost acela de a răspândi
cultura. Pe lângă mănăstiri și biserici au
funcționat primele școli. Aici s-au copiat
manuscrise, apoi s-au tipărit cărți. Și azi se
întâlnesc, în muzeele de pe lângă mănăstiri,
sculpturi, icoane, broderii, obiecte de aur și
argint, împodobite cu pietre prețioase.
 ALBUM ISTORIC
ȘTEFAN CEL MARE – Mănăstirea Putna, Mănăstirea Voroneț
MIRCEA CEL BĂTRÂN
Mănăstirea Cozia
 PETRU RAREȘ
Mănăstirea Moldovița
NEAGOE BASARAB
Curtea de Argeș
ALEXANDRU CEL BUN
Mănăstirea Bistrița
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU
Mănăstirea Hurezi
 MANUSCRISE ȘI TIPĂRITURI
Antim Ivireanul, mitropolitul Tării
Românești