BOLILE ARTERELOR CORONARE

BOLILE ARTERELOR CORONARE

ATEROSCLEROZA
 Ateroscleroza = depunerea de lipide in peretele arterial

 Factori de risc
 hipertensiunea arteriala
 fumatul
 dislipidemia
 Patogenie: factori de risc → afectare endoteliala → cresterea
permeabilitatii vasculare → acumulare de lipide in endoteliul vascular
→ constituirea placii de aterom → stenoza lumenului → instalarea
anginei stabile
 Evolutia rapida → fractura placii de aterom si tromboza → angina
pectorala instabila, infarct miocardic sau moarte subita
PLACI DE ATEROSCLEROZA
BOLILE ARTERELOR CORONARE
CARDIOPATIA ISCHEMICA
 Cardiopartia ischemica = afecțiunea cardiacă acută sau cronică ce
rezultă din reducerea sau întreruperea aportului sanguin la miocard,
în asociere cu procese patologice în sistemul coronarian.

 Factori de risc
 Potențial reversibili - fumat, hipertensiune arterială, hiperlipidemie,
hipercolesterolemie si hipertrigliceridemie, obezitatea, inactivitatea fizică
si dieta hipercalorică bogată în grasimi si alcool

 ireversibili - încarcarea ereditară legată de predispozitia genetică la

hipertensiune arterială, hipercolesterolemie si diabet zaharat; vârsta
înaintată, sexul masculin (dupa menopauza femeile își egalează riscul cu
barbatii).
BOLILE ARTERELOR CORONARE
CARDIOPATIA ISCHEMICA
Clasificare

 forma nedureroasă
 Insuficiența cardiacă
 moarte subită
 tulburari de ritm si de conducere

 forma dureroasă
 angina pectorală de efort
 angina pectorală instabila
 infarctul de miocard
 BOLILE ARTERELOR CORONARE
ANGINA PECTORALA
 Formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizate prin crize
dureroase, cu sediul retrosternal, care apar la efort sau la emoții,
durează câteva minute și dispar la încetarea cauzelor sau la
administrarea de Nitroglicerină.
 I. A.P. stabilă
 tipica (de efort)
 atipică
 II. A.P. Instabilă
 A.P. tipica, de efort = crize repetate dureroase de tip anginos, aparute
la efort sau in alte conditii de suprasolicitare a cordului.
 A.P.: reducerea debitului (fluxului) coronarian → scade aportul de O₂
→ “insuficienta coronariana” = dezechilibru intre necesitatea in O₂ si
aportul de O₂ (intre cerere si oferta),
 → perturbarea metabolismului cardiac → producerea locala de
metaboliti “patologici” si acumularea de acid lactic, acid piruvic
→produc impulsul dureros →determină criza dureroasă.
MECANISMUL DE
APARITIE A
ANGINEI
PECTORALE
BOLILE ARTERELOR CORONARE
ANGINA PECTORALA
Caracteristicile durerii anginoase
 Sediul
 tipic - retrosternal, în jumatatea inferioara a sternului, foarte rar
precordial, atipic in epigastrul superior, axila stanga,
 Iradierea - umarul stang, bratul și , antebratul stg., palma si
ultimele doua degete de la mâna stângă, omoplati, regiunea
interscapulovertebrala, epigastru, mandibula, ureche
 Intensitatea si calitatea (tipul)
 intensitatea - slaba sau moderata (rareori foarte mare)
 caracter constrictiv (“gheara”, “menghina”, “greutate”)
 se insoteste de anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatia de moarte
iminenta
BOLILE ARTERELOR CORONARE
ANGINA PECTORALA
 Durata - scurta, obisnuit 2-5 minute (rar pana la 10-15 min); dupa
instalarea relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate
 Frecventa acceselor - variabila: unul sau mai multe pe zi, unul la
cateva zile, saptamani sau chiar luni.
 Factorii de declansare
 efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv (mese copioase), de
defecare, mictiune si cel sexual
 emotiile
 frigul, vantul, umezeala si caldura excesiva
 fumatul
 tahicardia (de orice natura)
 cresterile bruste ale TA
 hipoglicemia
video
BOLILE ARTERELOR CORONARE
ANGINA PECTORALA
 Conditiile de disparitie
 repausul fizic – aparitia durerii determina instinctiv bolnavul sa se
opreasca din mers sau lucru (“spectator de vitrina”) # durerea cedeaza
 nitroglicerina – o tableta luata sublingual suprima durerea aproape
instantaneu (30-90 sec); efectul acesteia este atat de caracteristic incat,
daca durerea nu cedeaza prompt dupa administratrea ei, trebuie pus la
indoiala diagnosticul de A.P.

 Caracterele negative ale durerii

 nu este pulsatila sau oscilanta
 nu este influentata de miscarile respiratorii
 nu se accentueaza la palpare (presiunea) regiuniii dureroase
 nu se insoteste de palpitatii.
POZITIA DE “SPECTATOR
DE VITRINA”
 BOLILE ARTERELOR CORONARE
ANGINA PECTORALA
Clinic
 Obiectiv cordul este, cel mai adesea normal, atat in timpul crizei cat si
in afara ei: “ inima asista impasibilă la criza”.
 Ekg: in repaus, in afara crizei, este normala la jumatate din bolnavi; in
timpul crizei apar modificari ale segmentului ST și ale undei T la aprox
3/4 din pacienti

Tratament
 Criza de angina pectorala
 sublingual nitroglicerina 0,5 mg sau isosorbid dinitrat; doza se poate
repeta inca de 3-5 ori la fiecare 5 minute
 intre crize - nitriti retard (Nitromint), blocanti de canale de calciu
(Nifedipin), agenti beta blocanti (atenolol, metoprolol), si chiar interventii
de revascularizare miocardica.
BOLILE ARTERELOR CORONARE
INFARCTUL MIOCARDIC
 Sindrom dureros produs prin obstrucția bruscă a unei artere (sau
ramuri ) coronare, printr-un tromb ; apariția ischemiei coronare
determină necroza unei porțiuni din miocard;
 Factori de risc
ATS coronariană- 90-95%
 ereditatea
 hiperlipoproteinemia
 HTA
 obezitatea
 fumatul
 mai frecvent la barbati, intre 50-60 de ani.
INFARCTUL DE
MIOCARD
BOLILE ARTERELOR CORONARE
INFARCTUL MIOCARDIC
Clinic
Durerea de tip anginos
 Intensitatea = foarte mare (“lovitura de pumnal”, “sfâșiere” – una din
cele mai mari dureri din patologia clinica)

 Durata durerii - minute, ore si chiar 1-2 zile; in general, depaseste 30

minute, reprezentand principalul caracter diferential cu A.P.

 Conditii de aparitie - obisnuit, in repaus (spre deosebire de A.P.), in

timpul somnului si, mai rar, la efort sau in alte conditii de
suprasolicitare a inimii (emotii, masa copioasa)

 Conditii de disparitie - durerea nu cedeaza la nitroglicerina si nici la

repaus; obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin).
BOLILE ARTERELOR CORONARE
INFARCTUL MIOCARDIC
Simptome asociate
 simptome digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal
 simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la
altul: transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA,
agitatie psihomotorie (bolnavii se plimba agitati, spre deosebire de cei
cu angina pectorala, care raman nemiscati)
 febra moderata sau stare subfebrila

Examenul cordului
 tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace, diverse tulburari de ritm,
suflu sistolic la varf.
BOLILE ARTERELOR CORONARE
INFARCTUL MIOCARDIC
Investigatii paraclinice
 cresterea titrului seric al enzimelor TGO, LDH (lactatdehidrogenaza)
si CPK (creatinfosfokinaza)
 VSH accelerata dupa 24 de ore
 leucocitoza cu neutrofilie
 cresterea fibrinogenului plasmatic
 cresterea concentratiei serice a proteinei C reactive

 Ekg: diagnosticul se pune pe existenta necrozei (unda Q patologica),

existenta leziunii (modificarea segmentului ST) si a ischemiei (unde T
negative).
BOLILE ARTERELOR CORONARE
INFARCTUL MIOCARDIC
BOLILE ARTERELOR CORONARE
INFARCTUL MIOCARDIC
Complicatii
 Precoce (primele ore sau zile de la debut)
 socul cardiogen
 ruptura inimii
 insuficienat cardiaca stanga acuta
 tulburari de ritm sau de conducere, ce pot determina moartea subita

 Tardive (cateva zile sau saptamani de la debut)

 anevrismul cardiac
 tulburari de ritm persistente
 sindromul umar-brat (periartrita umarului stang)
BOLILE ARTERELOR CORONARE
INFARCTUL MIOCARDIC
Tratament

 Actiuni medicale primare

 monitorizarea electrocardiogramei - conectarea imediata a pacientului la
defibrilatorul portabil, deoarece poate surveni oricand fibrilatia
ventriculara
 instalarea unei linii de perfuzie venoasa, “de asteptare” – pentru
administrarea fluidelor si a drogurilor de suport vital
 transportul rapid catre spital cu o salvare echipata pentru resuscitare
cardiorespiratorie
TRATAMENTUL
PRIMAR IN
INFARCTUL DE
MIOCARD
BOLILE ARTERELOR CORONARE
INFARCTUL MIOCARDIC
Tratament

 Actiuni medicale secundare

 calmarea durerii si a anxietatii – cu morfina administrata lent intravenos si
betablocante adrenergice (atenolol, metoprolol), Algocalmin i.v.,
 oxigenoterapia – se administreaza oxigen 100% pe masca, 2-4 l/min
 administrarea de nitroglicerina – pentru reducerea ischemiei miocardice,
la interval de 5 min( nitrații produc vasodilatație coronariană și contribuie
la ameliorarea durerii)/ Nitromint spray s.l.
 Antiagregante – Aspirina 150-300mg p.o.
 masuri terapeutice generale - repaus la pat, dieta (initial doar lichide, apoi
dieta hipocalorica), prevenirea constipatiei, sedarea si reconfortarea
 Angioplastie primară- în primele 12 h de la debut
 Fibrinoliza- eficientă în primele 2-3 h
BOLILE ARTERELOR CORONARE
ANGINA INSTABILA
 Angina pectorala instabila = sindrom intermediar, evidentiaza
caracterul diferential fata de A.P. stabila (de efort) si nu subintelege
evolutia obligatorie spre infarct, indicand ca “ situatia este schimbatoare
(instabila), iar soarta necunoascuta”: unii trec in angina pectorala
stabila, altii fac infarct de miocard, iar altii devin asimptomatici

 Simptome
 durerea toracica, cu sediul, iradierea si caracterul similare celor din A.P.
stabila
 se deosebeste prin durata, intensitatea, frecventa si conditiile de aparitie sau
disparitie
BOLILE ARTERELOR CORONARE
ANGINA INSTABILA
 Criterii de diagnostic
 aparitia recenta (zile -2 saptamani), pentru prima data, la o persoana
asimptomatica, a unei A.P. (angina “de novo”), in repaus sau la efort;
 schimbarea caracteristicilor durerii anginoase la bolnavi cu A.P. stabila,
prin cresterea frecventei, intensitatii si durateii crizelor (angina “progresiva”
sau “crescendo”)

 Examenul obiectiv al cordului este obisnuit negativ.

 Paraclinic:
 1) ekg evidentiaza semne de ischemie, leziune si absenta necrozei ( a
undei Q)/ subdenivelare segmentului ST
 2)lipsesc semnele biologice de infarct miocardic acut