Reumatologie

Notiuni generale de reumatologie

RAA
Reumatismul secundar infectios
Reumatisme abarticulare
Poliartrita reumatoida
Spondilita anchilozanta
Reumatismul degenerativ (artroze)
Reumatismul articular acut

 Reumatismul articular acut (RAA) = afectiune inflamatorie

sistemica ce apare la 2-3 saptamani de la un episod de
infectie faringiana cu Streptococ β-hemolitic de grup A.

 Boala are caracter infecțios și interesează întreg

organismul, afectând în special inima( pericardul,
miocardul și endocardul- endocardita fiind cea mai gravă)
și articulațiile( poliartrita acută).
 Se spune că ,,reumatismul linge articulațiile și mușcă
inima”.
 
Reumatismul articular acut
Angina
streptococica
Reumatismul articular acut
Etiologie:
Infecția streptococică în antecedente( 2-4
săptămâni) precedate de instalarea durerilor
articulare;
Vârsta pacientului- copilul și adultul tânăr
prezintă receptivitate pentru infecția
streptococică;
Condiții insalubre de locuit, frigul, umezeala
favorizează apariția anginelor streptococice;
Reumatismul articular acut
Tablou clinic

 Debut

 copii intre 4 si 9 ani, adolescenti si adultii tineri

 la 2-3 saptamani dupa un episod de faringita
acuta streptococica
 alterarea starii generale
 febra inalta
 paloare tegumentara
 disfagie
Reumatismul articular acut
Tablou clinic

 Artrita - cel mai frecvent simptom

 Prinde mai multe articulații simultan( tetrada lui
Celsius)
 articulatii calde, rosii, tumefiate si extrem de dureroase
la mobilizare sau presiune
 intereseaza articulatiile mari si mijlocii
 caracter asimetric, fugace si migrator
 frecvent afectate – articulatiile genunchilor, gleznelor,
coatelor si articulatia pumnului
Reumatismul articular acut
Tablou clinic

Glezna RAA

Genunchi RAA

Cot RAA
 Reumatismul articular acut
Tablou clinic
 Cardita reumatismala – este cea mai grava manifestare a RAA
 mai frecvent raportata la copil decat la adult
 de obicei cardita nu se manifesta clinic → descoperirea tardiva a
leziunilor cardiace provocate de un reumatism nediagnosticat

 Corea Sydenham – raportata mai des la femei, in special in perioada

pubertara
 apare mai tardiv (la 6-8 saptamani dupa episodul faringian)
 debuteaza prin labilitate emotionala, tulburari in efectuarea
activitatilor simple (scris, desenat), grimase involuntare
 ulterior apar miscarile clasice involuntare, fara sens, convulsive, ale
mainilor, bratelor, umerilor, membrelor inferioare, trunchiului si
fetei
 efortul, oboseala si stimularea psihomotorie agraveaza coreea, in
timp ce somnul si sedativele ii diminua manifestarile
Reumatismul articular acut
Tablou clinic
 Nodulii subcutanati ( nodozități Meynet) - la 1-2% dintre pacienti
 localizati la nivelul genunchiului, cotului, umarului si occiputului
 dimensiuni – bob de mazăre, fermi, nedurerosi si usor mobilizabili

 Eritemul marginat - caracteristic pentru RAA

 pe trunchi, brate, dar nu pe fata
 are o margine dantelata mai intens colorata decat centrul lezional,
nu este pruriginos si este mai usor evidentiat dupa o baie fierbinte

 Alte manifestari – febra ce variaza intre 38.5 – 40oC, cu durata de

5 – 10 zile, rar peste 4 saptamani
 durerea abdominala, ce poate mima o apendicita acuta
 Noduli
subcutanati

Coreea Sydenham

Eritem marginat
 Reumatismul articular acut
Explorari paraclinice
 Exudatul faringian - la toti suspectii de RAA; de obicei este negativ la
momentul dezvoltarii artritei sau carditei

 Anticorpii antistreptococici - infectie streptococica recenta

 ASLO - titru maxim la 4-5 saptamani de la infectia faringiana,
normalizandu-se la aproximativ 6 luni

 VSH, CRP, fibrinogen, leucocitoza– crescute

 uneori se identifica valori crescute pentru VSH si CRP timp de cateva
luni

 Electrocardiograma - evocatoare la 60% dintre pacientii cu varsta mai

mare de 17 ani si evidentiaza cel mai frecvent tulburari de conducere
Reumatismul articular acut
Diagnostic pozitiv

doua criterii majore sau un criteriu major si doua minore

Reumatismul articular acut
Tratament
 Terapia antibiotica - penicilina cel putin 10 zile, parenteral sau oral, urmata
de doza unica Moldamin
 in caz de alergie la penicilina - eritromicina 20-40 mg / kg timp de 10 zile

 Analgetice si AINS –analgetice simple

 manifestari articulare mai importante - aspirina 80-100 mg/ kg timp de 14
zile, dupa care dozele scad usor timp de inca 6 saptamani

 Corticosteroizii - pot fi utili in preventia carditei severe si a insuficientei

cardiace consecutive
 Coreea necesita repaus fizic si psihic, sedative si tranchilizante

 Profilaxia primara antistreptococica - tratarea prompta a infectiilor

streptococice faringiene cu penicilina
 Profilaxia secundara - Moldamin la 3-4 saptamani, timp indelungat, pana la
5 ani sau chiar toata viata.
Reumatismul secundar infectios
Artrite bacteriene
 Factori predispozanti
 varstele extreme - copii sub 5 ani si varstnici peste 65 ani
 mediile socio-economice defavorizate
 protezele articulare
 tratamente imuno-supresoare sau citostatice

 Contaminarea articulatiilor
 hematogena - focar aflat la distanta (infectii ale tractului
respirator, infectii urinare, abces dentar sau chiar infectii ale pielii)
 iatrogena - rara, riscul creste odata cu multiplicarea procedurilor
invazive
 directa - datorita deschiderii accidentale a cavitatii articulare (de
exemplu dupa un traumatism) este rar intalnita
Reumatismul secundar infectios
Artrite bacteriene
 Agenti etiologici

 Neisseria gonorrhoeae – dobandit in principal pe cale sexuala,

este agentul cauzal pentru mai mult de jumatate din artritele
bacteriene
 Staphylococcus aureus – al doilea germene responsabil pentru
artritele bacteriene in ordinea frecventei, dupa gonococ; cel mai
des are origine tegumentara
 Streptococii β hemolitici de grup A – cu origine tegumentara,
respiratorie sau tract urinar
 Haemophilus influenzae – frecevnt intalnit in artritele bacteriene
ale copilului (6 luni-2 ani)
Reumatismul secundar infectios
Artrite bacteriene
Tablou clinic

 Artritele bacteriene - cea mai rapida viteza de distructie articulara

 De regula, afecteaza o singura articulatie, cele mai afectate fiind, in
ordine, genunchiul, soldul, umarul, pumnul, glezna si cotul
 La grupe de varsta mai mari si la adulti – semne de afectare
articulara: rubor, tumor, dolor, calor

Tratament
 tratamentul initial - antibiotice cu spectru larg in administrarea
parenterala si drenajul cavitatii infectate
 ulterior terapia antibiotica se face conform rezultatelor
antibiogramei
Reumatismul secundar infectios
Artrite bacteriene

 Artrita gonococica – cel mai frecvent tip de artrita septica in tarile

cu educatie sanitara deficitara
 Mai frecvent la femei (izvorul infectios, fiind purtatoare
asimptomatice de germeni) + alti factori de risc: mediul urban,
statusul socio-economic si nivelul de educatie inferior, prostitutia,
celibatul, consumul de droguri intravenoase si istoricul de infectii
gonococice
 Tabloul clasic al artritei gonococice: febra, poliartralgii migratorii
sau asimetrice, tenosinovite si leziuni tegumentare
 Tratament - drenajul colectiei purulente articulare, eventual
spalare cu solutie salina, imobilizare, administrarea de antalgice si
antibiotice
Reumatismul secundar infectios
Artrite virale

 Infectia cu virus hepatitic B – sindrom reumatoid ce

precede aparitia icterului
 poliartralgii sau chiar artrite cu acumulare de lichid in
cavitatea sinoviala, insotite de o eruptie tegumentara
maculopapuloasa sau urticariana
 atat simptomele articulare cat si cele tegumentare
dispar odata cu disparitia icterului
Reumatismul secundar infectios
Artrite produse de spirochete
 Boala Lyme
 spirocheta Borrelia , transmisa prin intepatura unei capuse –
Ixodes – cu raspandire pe tot globul
 spirocheta migreaza spre ganglionii regionali sau disemineaza
hematogen spre organele interne

 Evolutia in trei etape:

 initial se produce un eritem cronic migrator, cu dimensiuni ce se
extind; la cateva zile se produce o noua eruptie, care asociaza
simptome de tip gripal – faringita, conjunctivita, febra, cefalee,
mialgii, artralgii, fotofobie si redoarea cefei
Leziuni cutanate in
boala Lyme –
eritem migrator
Reumatismul secundar infectios
Artrite produse de spirochete
 Boala Lyme

 in etapa a doua, la interval de saptamani / luni, la 15% din pacienti

apar modificari neurologice, iar la 8% apar afectari cardiace
 intr-o a treia faza, tardiva, pana la 2 ani de la contactul infectant,
apar modificarile articulare la peste 60% din bolnavi: atacuri de
artrita asimetrica, cu durata de saptamani – luni, interesand mai
ales genunchii

 Tratamentul etiologic este antibiotic, utilizandu-se in ordinea

optiunilor: Doxiciclina, Amoxiciclina, Eritromicina
 Reumatismul secundar infectios
Artrite produse de spirochete
 Infectia luetica si afectarile articulare

 in forma congenitala a sifilisului, Treponema pallidum poate

produce osteocondrita sau osteomielita oaselor lungi

 Sifilisul secundar poate induce poliartrita, cu afinitate speciala

pentru regiunea cervicala
 poliartrita sau poliartralgia sunt deseori migratorii si pot fi
confundate cu reumatismul articular acut sau cu poliartrita
reumatoida
 boala raspunde foarte bine la tratamentul antibiotic cu
penicilina
Reumatismele abarticulare
Reumatismele abarticulare sunt afectiuni dureroase ale
partilor moi ale aparatului locomotor, manifestari care nu
intereseaza articulatiile, ci muschii, for­matiunile
periarticulare si nervii, de unde si denumirea de
reumatism muscular si nervos.
Etiologia - multifactoriala:
factori mecanici (solicitari repetate si prelungite
deterioreaza structura colagenica);
factori traumatici direct aplicati (micro,
macrotraumatisme);
factori metabolici;
factori inflamatori (poliartrita reumatoida PR, spondilita
anchilozanta SA, artrita psoriazica AP, etc).
Reumatismele abarticulare
Forme clinice

 Tendinita și Tenosinovita – inflamația tendonului și a

sinovialei acestuia: tendonul degetelor, tendonul popliteu,
tendonul lui Ahile, tendonul policelui.
 Bursita –Bursita este o inflamatie acuta sau cronica a bursei
seroase. Bursele reprezintă cavități sau potentiale cavitati cu formă
de sac ce contin lichid si sunt localizate acolo unde exista frecare:
bursa olecraniana (cotul minerului), retrocalcaneana (tendonul lui
Ahile), ischiala (sezutul croitorului sau al tesatorului), a marelui
trohanter, a primului cap metatarsian (montul);
 Periartrita  inflamația țesutului din jurul unei articulații: scapulo-
humerala, coxo-femurala
Reumatismele abarticulare
Bursite
 Simptomatologia - dominata de durere spontana sau produsa de
miscare
 durerea este mai intensa noaptea
 cele mai frecvente localizari ale bursitelor sunt la membre
 tratamentul este local – infiltratii cu cortizonice si lidocaina, mai
putin tratament general cu AINS.
Reumatismele abarticulare
Tendinite - tenosinovite

Tratamentul local cu preparate cortizonice este util, dar trebuie

evitata administrarea directa in tendon datorita riscului de ruptura

Explorare paraclinica
Sindromul inflamator – absent
Examenul radiologic – nesemnificativ

Examenul ecografic al regiunii – aspectul tendonului sau

ligamentului, prezenta lichidului in teaca sinoviala, eventuale brese la
nivelul tendonului
 Tendinita
achiliana

Tendinita
tibiala
posterioara
Reumatismele abarticulare
Tratament
 Tratament non-farmacologic
 punerea in repaus a regiunii interesate
 masuri pentru indepartarea factorilor de risc generali, inflamatori,
metabolici
 factori fizici – electroterapie, laserterapie, termoterapie (rece) cu
scop antialgic, antiedematos, antiinflamator

 Tratament farmacologic
 AINS, in administrare orala sau injectabila
 corticoterapie locala cu produsi retard – infiltratii periarticulare

 Tratamentul de reeducare functionala – de refacere si/sau

mentinere, presupune tehnici de kinetoterapie
Poliartrita reumatoida
 Poliartrita reumatoida (PR) = boala inflamatorie sistemica
cronica, cu etiologie necunoscuta si patogenie autoimuna ,
caracterizata printr-o artropatie cu evolutie deformanta si
distructiva, dar si manifestari sistemice multiple.
 Spre deosebire de RAA, PR nu interesează inima,
dar ,,mușcă articulațiile și când și-a împlântat dinții în
articulație nu le mai lasă până la distrugerea lor”.
Epidemiologie
 climatul rece-umed, unii agenți infecțioși: virusul rujeolei
 predomină la femei, factorul genetic și imun
 debutul are frecventa maxima intre 20-30 ani, dar poate
afecta orice alta etapa de viata
 peste 50% din pacienti se pensioneaza in primii 5 ani de
boala
Poliartrita reumatoida
Tablou clinic
1. Artrita reumatoida precoce
 Debutul - insidios si progresiv
 stare prodromala: artralgii cu caracter inflamator, mialgii si / sau
semne generale (astenie, inapetenta, scadere ponderala,
subfebrilitate)
 afectarea articulara = aparitia artritelor cronice (artrita cu evolutie
fixa de cel putin 6 saptamani), obisnuit bilateral si simetrice, care
se manifesta clinic prin durere cu caracter inflamator (accentuare
nocturna, in a doua jumatate a noptii), insotite de redoare
matinala (cu durata > 30 minute); procesul inflamator este localizat
in special la nivelul articulatiilor mici ale membrelor superioare si
membrelor inferioare, dar poate fi si la articulatiile mari, genunchi,
sold, cot, glezna (max 30% din cazuri)
Poliartrita reumatoida
Tablou clinic
2. Artrita reumatoida in perioada de stare
 evolutie articulara progresiva, cu numeroase acutizari ale
procesului inflamator
 in primii 2 ani →deviatii si deformari, ulterior, se insotesc de luxatii
si anchiloze articulare

3. Artrita reumatoida in perioada tardiva

 numeroase deformari, anchiloze si pozitii vicioase
 deplasare cu greutate
 autoingrijire cu dificultate
 co-morbiditati si complicatii ale bolii si tratamentului
Poliartrita reumatoida
Manifestari articulare
 Durerea - caracter inflamator, cuprinde un numar din
ce in ce mai mare de articulatii si se insoteste de
redoare matinala
 initial - aspectul fuziform al degetelor datorita artritei,
tumefactie
 articulatii dureroase la palpare, mobilitatea redusa
 caracterul distructiv al artritei duce la aparitia
deformarilor, luxatiilor si anchilozelor articulare + atrofii
musculare
 deformarile, deviatiile si pozitiile vicioase apar si la
nivelul piciorului → tulbura major statica si mersul
Poliartrita reumatoida
Manifestari articulare

 mana reumatoida:
 deviatia cubitala a degetelor si radiala a carpului (mana
in „Z”)
 mana in „spate de camila” (tumefactie la nivelul
carpului si atrofie de muschi interososi)
 degete in „gat de lebada”, in „butoniera”
Mana reumatoida
 Mana
reumatoida
Poliartrita reumatoida
Manifestari articulare

 piciorul reumatoid

 halux valgus, degete in „ciocan”

 picior triunghiular
 picior complex reumatoi
 durioane plantare, ca rezultat al modificarii punctelor
de sprijin al plantei la nivelul solului si tulburarilor de
biomecanica secundara
Picior reumatoid
Picior reumatoid
Poliartrita reumatoida
Manifestari articulare
 genunchiul reumatoid, globulos, valg( picioarele în X) sau
var( în paranteze), adesea instabil
 soldul in flexum( rotație externă) prin dezvoltarea coxitei
 cotul fixat in diferite grade de flexie, adesea ireductibil
 umarul, in adductie( mișcare de apropiere) si rotatie interna,
cu mobilitate redusa

Genunchi
reumatoid
Cot
reumatoid

Umar reumatoid
Poliartrita reumatoida
Manifesari extra-articulare
 nodulii reumatoizi, subcutanati ai articulatiilor
 manifestari pulmonare - pulmon reumatoid (micro si macronoduli,
fibroza difuza) sau pleurezie
 manifestari vasculitice – purpura, ulcerații datorita afectarii
arteriolelor mici si mijlocii
 manifestarile cardiace – pericardita, tulburari de ritm si de
conducere
 ateroscleza precoce - accelerata
 manifestari nervoase periferice - polineuropatie senzitiva
 manifestari oculare
 manifestari musculare – miozita reumatoida
Noduli reumatoizi
 Vasculite

Afectari oculare
Poliartrita reumatoida
Explorari paraclinice
 1.Sindromul inflamator: VSH crescut, CRP crescut, fibrinogen
crescut, anemie de tip inflamator, trombocitoza
 2. Sindrom imunologic
 factorul reumatoid (FR) –sensibilitate ridicata (75-85%),
 anticorpi anti-CCP, cu specificitate si sensibilitate ridicate
 anticorpi ANA( anticorpii antinucleari)
 3. Examenul lichidului articular
 4. Examenul histologic al sinovialei
 6. Ultrasonografia articulara – diagnosticarea precoce a bolii
 7. IRM – pentru diagnosticul precoce si monitorizarea progresiei
 8. Scintigrafuia osoasa cu Tc99 – detecteaza inflamatia sinovialei
inca din fazele initiale
Poliartrita reumatoida
Explorari paraclinice
 9. Explorarea radiologica – pentru stabilirea diagnosticului pozitiv
si stadiului de boala
 radiografia de mana si antepicior bilateral, initial si in evolutie
pentru monitorizarea pregresivitatii bolii
Poliartrita reumatoida
Tratament
 Obiectivele terapiei PR sunt:
 ameliorarea simptomatologiei clinice, prin tratament
simptomatic (AINS, corticoterapie)
 mentinerea / refacerea functiei articulare
 incetinirea / stoparea progresivitatii bolii prin tratament
patogenic
 obtinerea remisiunii
 reinsertia socio-profesionala
Poliartrita reumatoida
Tratament patogenic
 Medicatia remisiva
 1.Metotrexat (MTX) – medicatie de prima intentie, oral sau
injectabil; raspunsul terapeutic se instaleaza in 4-6
saptamani. Administrat singur sau in terapie combinata: MTX
+ SSZ, MTX + HCQ, MTX + LEF, MTX + SSZ + HCQ
 2. LEF (Leflunomid)- in formele medii si severe de boala, ca
terapie de prima intentie
 3. SSZ (Sulfasalazina) – in special in Europa
 4. HCQ (Hidrocloroquinolona)– de prima intentie in formele
usoare de AR
 Terapia bilogica
 medicatia antalgica si AINS
 Corticoterapia, recuperare medical, chirurgical
Spondilita anchilozanta
(anchilopoetica)
 Spondilita anchilozanta (SA) - boala inflamatorie cronica, cu
determinism imun, definita prin manifestari la nivelul aparatului
locomotor, (artrită sacro-iliacă, inflamație la nivelul coloanei
vertebrale) si numeroase manifestari sistemice
 Caracteristic - evolutia spre anchiloza prin inlocuirea inflamatiei cu
producerea de os
 Prevalenta – boala afecteaza predominant sexul masculin
 Debut tipic - varsta tanara (18 – 35 ani), puternic caracter
dizabilitant
Etiologia – necunoscuta, se considera implicati o serie de factori:
 factorul genetic
 factorul infectios – Klebsiella pneumoniae, E. coli si alte bacterii
Gram-negative, au rol de factor trigger; actiunea lor nu se exercita
direct, ci prin intermediul sistemului imun
Spondilita anchilozanta
Tablou clinic

 barbat tanar, 18-35 ani

 dureri lombare joase, initial cu caracter mecanic, apoi
inflamator, cu iradiere în membrele inferioare, mai
accentuate dimineața
 dureri coxofemurale sau scapulohumerale
 Postură caracteristică,,de schior”- bolnavul flectează
genunchii, pentru a-si menține ortostatismul
 Poziție în scândură- coloana vertebrală rectilinie
 Dureri toracice
 Incapacitate funcțională
Spondilita anchilozanta
Tablou clinic
Perioada de stare
 In primele etape, boala este definita printr-un sindrom algo-
functional de tip inflamator

 Subiectiv:
 durere lombo-sacro-fesiera, cu accentuare nocturna
 redoare vertebrala lombara, ameliorata de miscare
 iradierea de tip sciatic, fara a depasi genunchiul
Spondilita anchilozanta
Tablou clinic
Perioada de stare

 Obiectiv :
 sensibilitate la palparea coloanei vertebrale, predominant
lombosacrat
 contractura musculara paravertebrala bilaterala
 limitarea mobilitatii segmentului lombar pe toate directiile
de miscare: flexie, extensie, lateralitate si rotatie
 progresiv se limiteaza mobilitatea tuturor segmentelor
vertebrale, pana la blocarea / anchiloza acestora
Spondilita anchilozanta
Tablou clinic
Spondilita anchilozanta
Tablou clinic
Etapa tardiva – limitarea mobilitatii vertebrale, eventual anchiloza,
suportul fiind osificarea
 Subiectiv:
 algiile pot lipsi, datorita osificarii structurilor implicate
 mentinerea rahialgiilor in segmentele dorsal superior si cervical
 semne si simptome ale disfunctiei respiratorii de tip restrictiv
 Obiectiv:
 atitudine de „schior” in stadii avansate:
 rigiditatea intregului segment axial
 afectare pulmonara redusa
 fenomene viscerale – insuf aortica, sechele uveita si iridociclita
 fenomene neurologice
Spondilita anchilozanta
Tablou clinic
Spondilita anchilozanta
Tablou clinic
 Spondilita anchilozanta
Tablou clinic

Conjunctivita
Irite
Uveita
Spondilita anchilozanta
Explorari paraclinice

 Investigatii biologice – necaracteristice: sindromul

inflamator apare in formele severe, valori mari ale IgA;

 Investigatii imagistice
 b. examenul CT
 c. scintigrafia cu Tc99 – evidentiaza leziunile de la debut
 d. RMN – utila pentru diagnosticul precoce
Modificari radiologice
Spondilita anchilozanta
Tratament

Obiectivele principale ale terapiei la pacientii cu SA

sunt:
 reducerea inflamatiei si durerii
 incetinirea evolutiei bolii
 prevenirea anchilozelor, deformarilor, pozitiilor
vicioase, a dizabilitatii
 reducerea deficitului motor si respirator
 recunoasterea complicatiilor extra-articulare si
tratamentul lor
Spondilita anchilozanta
Tratament

1.Regimul de viata, articular si dietetic

 repausul prelungit la pat doar in conditiile unei etape
acute; in general se recomanda repaus pe pat tare, cu
perna mica, cu perioade lungi de decubit ventral
 respectarea posturilor vertebrale si periferice corecte
 inlaturarea focarelor de infectie / tratarea corecta a
infectiilor intercurente
 regim alimentar bogat vitaminizat
 regim de viata activ fizic, evitand suprasolicitarile
 educatia pacientului pentru cunoasterea bolii sale si a
caracterului invalidant al acesteia
Spondilita anchilozanta
Tratament
2. Tratamentul medicamentos
 a.Terapia simptomatica
 AINS – cu efect antiinflamator si antalgic; medicamente clasice
(Indometacin – de electie!)
 Glucocorticoizi – indicatie limitata

 b. Terapia remisiva – destul de redusa

 Sulfasalazina – efecte benefice, influenteaza favorabil progresia
bolii

 c. Terapia biologica - indicata in formele active de boala de cel

putin 4 saptamani fara raspuns la AINS
Spondilita anchilozanta
Tratament

 3. Tratamentul chirurgical – in stadiile avansate,

invalidante

 4. Tratamentul fizical kinetic de recuperare – rol

important
 prevenirea sau reducerea sechelelor
 cresterea mobilitatii
 imbunatatirea calitatii vietii (electroterapie,
balneoterapie, termoterapie, kinetoterapie,
hidrokinetoterapie)
Artrozele (reumatismul degenerativ)
 Artroza = uzura cartilajului articular și hipertrofia extremităților
osoase
 Epidemiologie
 cea mai frecventa suferinta articulara si a 2-a cauza de invaliditate la
persoanele de peste 50 ani
 incidenta creste cu varsta, fiind maxima intre 55 – 75 ani
 pana la 55 de ani (la menopauza) → incidenta egala pe sexe, dupa aceasta
varsta este de doua ori mai frecventa la femei
 localizarea la sold → mai frecventa la barbati
 localizarea predilecta a artrozelor → genunchi, sold, mana, articulatiile
coloanei vertebrale
Artrozele
Artrozele
Etiologie
 Necunoscuta

 A. Factori care determina o predispozitie generala pentru boala

 ereditatea – gemenii monozigoti
 varsta – incidenta bolii creste cu varsta
 sexul – dupa menopauza, femeile fac de 2 ori mai frecvent boala
 obezitatea
 densitatea osoasa – exista o asociere negativa intre osteoporoza si artroza
 hipermobilitatea – articulatiile foarte mobile sunt cele mai afectate de
artroza
 alte boli – DZ, HTA
Artrozele
Etiologie

 B. Factori ce determina anomalii biomecanice locale

 stresul mecanic repetat (efort fizic repetat, activitate profesionala,
activitate sportiva, obezitate)
 traumatismele
 alterari primitive ale cartilajului si articulatiilor (displazii, luxatii
congenitale de sold)
 alterari secundare ale cartilajului articular (dupa boli infectioase,
inflamatorii, metabolice, endocrine)
Artrozele
Clasificare + Patogenie
 Clasificare etiologica
 Artroza primitiva sau idiopatica – majoritatea cazurilor, legata de
varsta sau factori genetici, pluriarticulara si mult timp asimptomatica
 Artroza secundara altor suferinte – nu este legata de varsta, se
manifesta clinic rapid
Artrozele
Tablou clinic
 asimptomatica mult timp, debutul este lent, insidios

 durerea articulara – mai evidenta la femei, intensitate variabila,

meteorodependenta (accentuare la frig, umezeala), apare si se intesifica la
efort, se amelioreaza la repaus

 redoarea articulara – apare si in artroza, dar trece in 5 – 30 min

 reducerea mobilitatii – initial din cauza durerii, ulterior datorita

distrugerii cartilajului, prezentei osteofitelor, deformarilor, anchilozelor,
impotenta functionala de diferite grade
Artrozele
Explorari paraclinice
 Explorarile biochimice - nu releva modificari specifice

 Examenul lichidului sinovial – modificari minime

 Examenul radiologic

 Alte explorari imagistice – scintigrafia cu Tc99, ultrasonografia, CT,

RMN
Artrozele
Forme clinice - SPONDILOZA
 SPONDILOZA = modificari degenerative ale coloanei vertebrale
 sedii de electie - C5 – T8 si L3 – L5
 durere, localizata sau iradiata, +/- manifestari neurologice

 Spondiloza cervicala – + semne particulare, ce pot fi accentuate de

miscarea de rotatie a capului:
 manifestari neurologice date de compresiunea arterelor
vertebrale: cefalee occipitala, ameteli, vertij, tulburari vizuale,
nistagmus
 dureri precodiale – prin interesarea radacinilor cervicale inferioare
 tulburari respiratorii sau disfagie – in cazul osteofitelor anterioare
voluminoase
Artrozele
Forme clinice - SPONDILOZA

 Spondiloza dorsala – primitiva (mai rar) sau secundara (tulb de

statica, maladia Sheuermann)

 Spondiloza lombara – foarte frecventa

 durerea poate fi localizata sau poate iradia pe traiectul diferitelor
radacini nervoase interesate (lombosciatica)
Artrozele
Forme clinice – ARTROZA MAINII
 de 10 ori mai frecventa la femei
 3 localizari importante
 articulatia IFD = nodulii Heberden
 articulatia IFP = nodulii Bouchard
 artroza carpo-metacarpiana a policelui = rizartroza

 simptomele clinice – in general sterse

 deformari articulare - falangele pot fi deviate in plan orizontal in
directii diferite → „degete serpuitoare”

 Rizartroza - ingustarea spatiului articular, dezvoltarea osteofitelor

Artroza mainii
Artrozele
Forme clinice – GONARTROZA
 frecventa mare

 2 situatii clinice tineri, mai ales barbati, dupa traumatisme

femei, dupa menopauza, obeze

 dureri accentuate de mers, urcatul scarilor

 in timp, ca urmare a imobilizarii indelungate, musculatura

periarticulara se poate atrofia

 apar deformari (genu varum 80% din cazuri si genu valgus 20%)
Gonartroze
Artrozele
Forme clinice – COXARTROZA
 singura localizare mai frecventa la barbati
 poate fi primara sau secundara, indeosebi malformatiilor de sold
 in mica masura asociata cu obezitatea sau traumatismele soldului

 Clinic - dureri locale, sau iradiate la nivelul crestelor iliace, feselor,

genunchiului, accentuate de mers, urcatul si coboratul scarilor
 rotatia interna este prima afectata
 in formele severe poate aparea o scurtare a membrului inferior,
pozitii vicioase
 boala se poate complica cu osteonecroza de cap femural, protruzia
capului femural, afectarea genunchiului
Coxartroze
Artrozele
Tratament
 Obiectivele tratamentului in artroza sunt:

 diminuarea durerii si a inflamatiei

 cresterea mobilitatii articulatiei afectate si mentinerea functiei
 prevenirea handicapului fizic
 evitarea toxicitatii medicamentoase
 indepartarea factorilor favorizanti: corectarea greutatii corporale,
schimbarea locului de munca daca aceasta solicita nefiziologic
articulatia, protejarea articulatiilor afectate
Artrozele
Tratament
Tratament medicamentos

 A.Sistemic
 analgetice uzuale – acetaminofen
 AINS – aspirina si indometacinul accentueaza degradarea
cartilajului articular
 analgetice pure – tramadol, opioide
 medicatie patogenica – pt prevenirea distructiilor articulare si
refacerea cartilajului: glucozaminosulfat
 durata tratamentului este insa lunga
 B. Intra-articular
 corticoizi intraarticulari – foarte utili, dar administrarile repetate
determina alterari ale cartilajului
 hialuronatul – eficient mai ales in gonartroză
Artrozele
Tratament

 Tratament balneofizical – bai calde, impachetari cu parafina,

diatermie, infrarosii, ultrasunete

 Tratamentul chirurgical
 osteotomii, rezectia osteofitelor voluminoase
 artroplastii
 protezari articulare – proteze de sold sau de genunchi
Proteze
articulare