Reumatismul articular este o boala inflamatorie care poate afecta atat articulatiile, cat si alte parti
ale corpului. In unele cazuri, aceasta poate ajunge sa afecteze pielea, plamanii, vasele de sange
sau inima. Afla, in cele ce urmeaza, care sunt cauzele care duc la aparitia reumatismului
articular, cum se manifesta principalele simptome, dar si cum se poate trata.
Reumatismul articular acut (RAA) este o boala inflamatorie sistemica ce este intalnita cu
precadere in randul copiilor cu varsta cuprinsa intre 8 si 15 ani, fiind mai putin frecventa in
randul adultilor.
Principala cauza pentru aparitia reumatismului articular este infectia cu streptococ beta-hemolitic
A. Aceasta infectie este localizata de cele mai multe ori la nivelul cailor respiratorii superioare.
De aceea, cazurile de faringita pot favoriza aparitia reumatismului articular. In randul copiilor,
streptococul este responsabil de 15% din cazurile de faringita. Este important de mentionat ca
streptococul beta-hemolitic A este un microorganism care are capacitatea de a induce hemoliza
globulelor rosii in mediile de cultura.
Cu toate acestea, nu este cunoscut cu exactitate modul in care infectia cu streptococ poate duce la
aparitia acestei boli. Unul dintre motive poate fi un raspuns anormal al sistemului imunitar la
infectia faringiana cu streptococ, in cazul persoanelor cu o anumita predispozitie genetica.
Astfel, sistemul imunitar va ataca atat streptococul, cat si tesuturile sanatoase ale organismului,
precum articulatiile sau inima, pe care le confunda cu structuri bacteriene.
Conditiile de igiena precara - in cazul tarilor slab dezvoltate (Africa sau Asia de Est si de
Sud), cu zone sarace, incidenta bolii este ridicata, iar una din cauze este tratarea incorecta
a infectiilor streptococice, fara antibiotice;
Varsta - cel mai frecvent in cazul copiilor cu varsta cuprinsa intre 5 si 15 ani, foarte
putine cazuri fiind diagnosticate la copiii cu varsta sub 3 ani sau adulti peste 35 de ani.
Totodata, e bine de avut in vedere faptul ca reumatismul articular acut nu este contagios, ci doar
faringita streptococica se poate transmite de la o persoana la alta. Modalitatile de transmitere pot
fi pe cale orala (tuse, vorbit, stranut, suflatul nasului), prin obiecte contaminate precum batiste,
servetele sau prosoape si chiar prin alimente contaminate.
Febra;
Dureri de cap;
Dureri in gat;
Inrosirea faringelui;
Dupa o perioada de timp de la debutul faringitei (in medie aproximativ 2 saptamani) incep sa
apara febra si alte simptome specifice reumatismului articular acut, precum:
Oboseala;
Paliditate;
Printre primele si cele mai evidente semne care apar se numara afectarea articulara, cu dureri
care sunt localizate, de regula, la nivelul genunchilor, gleznelor, pumnilor si coatelor. Mult mai
rar, acestea pot afecta articulatiile mainilor si picioarelor, umerilor sau soldurilor. Durerile sunt
de tip migratoriu: se muta de la o articulatie la alta, iar articulatiile se inrosesc si se umfla. La
atingere sau miscare, se resimte o durere acuta, iar articulatiile sunt calde. O articulatie poate fi
afectata pentru cateva zile pana la o saptamana, iar in aceasta perioada poate incepe sa fie
afectata si o alta articulatie. Un astfel de episod poate dura aproximativ o luna, iar boala nu lasa
sechele.
Daca artrita persista pentru mai mult de o luna, exista posibilitatea ca boala sa distruga
articulatiile, chiar daca a fost administrat tratament antibiotic si antiinflamator. In aceste situatii
poate fi vorba de alt diagnostic si este recomandat un consult medical. La copii, manifestarile
articulare pot fi mai putin evidente sau pot lipsi.
In ceea ce priveste afectiunile care pot insoti reumatismul articular acut, copiii prezinta, de
regula, afectiuni cardiace si febra, cu forme usoare de afectiuni ale articulatiilor. In cazul in care
nu este administrat un tratament corespunzator, boala poate recidiva mai tarziu.
E important de mentionat si faptul ca afectiunile cardiace asociate cu reumatismul articular acut
sunt frecvente in randul copiilor. In ceea ce priveste manifestarile cutanate, acestea pot
reprezenta de cele mai multe ori dureri articulare.
In randul adultilor, cazurile de afectare neurologica si cutanata sunt destul de rare. In schimb,
acestia pot fi afectati de dureri articulare, insotite de tumefactii.
Diagnosticul reumatismului articular acut
Diagnosticarea reumatismului articular acut se face prin prezenta a doua criterii majore sau a
unui criteriu major si doua minore. De asemenea, trebuie confirmata si infectia streptococica.
Aceasta metoda de diagnostic poarta denumirea de criteriile lui Jones.
Criterii minore - febra, dureri articulare (artralgia), VSH sau proteina C reactiva (CRP)
crescute, interval PR prelungit pe electrocardiograma (EKG).
Valorile crescute ale ASLO, de peste 500 de unitati, sunt un indicator al faptului ca exista o
infectie streptococica. Acest tip de analiza poate confirma diagnosticul de reumatism articular
acut. De asemenea, in cazul acestor pacienti se va face si exudat faringian. Totusi, este important
de mentionat faptul ca un exudat faringian nu poate exclude sau stabili cu exactitate diagnosticul
de reumatism articular acut (RAA).
Alte investigatii includ monitorizarea suflului cardiac pentru a putea diagnostica o posibila
inflamatie la nivelul inimii. Medicul poate efectua o electrocardiograma (EKG), o radiografie
toracica, o ecocardiografie Doppler sau o ecografie cardiaca.
Tratamentul reumatismului articular acut
In primul rand, pacientii cu reumatism articular acut trebuie sa evite efortul si sa urmeze un
tratament cu medicamente antiinflamatoare si antibiotice pentru a preveni reaparitia infectiei
streptococice. Tratamentul antiinflamator presupune administrarea de acid acetilsalicilic pe
durata a doua saptamani si apoi inca patru sau sase saptamani, cu o doza scazuta. Corticosteroizii
se administreaza doar pacientilor cu afectiuni cardiace severe.
Pacientii care au afectare cardiaca trebuie sa respecte recomandarea repausului la pat timp de
cateva saptamani. Activitatile pot fi reluate ulterior, insa doar prin cresterea gradata a efortului.
Tratamentul presupune, in stadiul initial, eliminarea infectiei streptococice, care poate afecta
sistemul imunitar si favoriza aparitia reumatismului articular acut. Tratamentul pentru infectia
streptococica poate varia de la o persoana la alta, in functie de fiecare caz in parte. De asemenea,
este important de mentionat ca purtatorii cronici nu au nevoie de tratament, ci doar in cazurile in
care exista un istoric medical in familie de reumatism articular acut, a debutat faringita, exista o
epidemie de RAA sau apar angine streptococice recurente chiar si in urma unui tratament.
De cele mai multe ori, formele de reumatism articular acut se vindeca fara sa lase sechele, iar
recuperarea este rapida. Totusi, reumatismul articular acut poate fi tratat in totalitate doar in
cazul in care nu a provocat leziuni grave ale inimii. Afectiunea cardiaca poate influenta in mod
semnificativ evolutia bolii si perioada de recuperare.
Totusi, daca tratamentul nu a fost urmat in mod corect sau a fost intrerupt precoce, boala poate sa
recidiveze in primii cinci ani de la aparitia primului episod. De asemenea, boala poate recidiva si
in cazul in care primul episod a aparut la o varsta mica.
Tratamentul profilactic pentru reumatismul articular acut presupune tratarea corecta si rapida a
infectiei streptococice. Tratamentul presupune profilaxie antimicrobiana, administrat
intramuscular profund la patru saptamani. Profilaxia poate dura cinci ani in cazul pacientilor care
nu au avut afectare cardiaca si se poate prelungi pana la 10 ani in cazul pacientilor care au avut
cardita, dar fara afectare valvulara sechelara.
Daca exista pacienti cu afectare valvulara asociata cu reumatismul articular acut, este indicat un
tratament profilactic timp de 10 ani de la ultimul episod sau pana la implinirea varstei de 40 de
ani. Uneori, profilaxia in aceste situatii poate fi recomandata pe toata durata vietii. In acelasi
timp, poate fi recomandata profilaxia antibiotica astfel incat sa fie prevenita aparitia endocarditei
bacteriene.