PROIECT

CRIMINOLOGIE
Analiza criminologică a infracțiunii de
Violență în familie
VIOLENȚA ÎN FAMILIE
Descrierea pe scurt a situatie de fapt :
La începutul anului 2016, numita Pavel Irina ,o tânără în vârstă de
29 de ani,a fost împușcată mortal de către soțul
acesteia,Ionescu Octavian,într-un bar din cartierul Berceni după
ce fusese victima agresiunilor acestuia în repetate rânduri pe
parcursul celor 3 ani de relație în care au fost căsătoriți . În
primă fază acesta a fugit de la locul crimei ,însă dupa circa 2
săptămâni de verificări ,audieri ,au stabilit identitatea
autorului crimei.
 Violenta in familie reprezinta orice actiune sau inactiune
intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de
aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un
membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii,
care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice,
psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv
amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea
arbitrara de libertate.
Cadrul legal
În noul cod penal infracțiunea de violență în familie este
prevăzută de articolul 199,alineatul 1,alineatul 2 din codul penal
constând în aceea că :
(1) Dacă faptele prevazute în art.188 și art. 193-195 sunt
săvârșite asupra unui membru de familie ,maximul special al
pedepsei prevazute de lege se majorează cu o pătrime.
(2)În cazut infracțiunilor prevăzute la art.193 și at.196 săvârșite
asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fii pusă în
mișcare și din oficiu. Împăcare înlătură răspunderea penală .
 Evoluția situației infracționale

O evoluţie interesantă a înregistrat şi omorul, al cărui

număr a crescut foarte mult în această perioadă, deşi din
1997 se întregistrează până în 2017 o scădere sub cifra anului
1990 (789 cazuri în 1990 şi 597 în 2017). Se observă o evoluţie
fluctuantă în perioada 1990 -1998 , cea mai mică valoare de
10,4 condamnaţi pentru omor la 100.000 locuitori fiind în
1994. Cu toate acestea, rata omorului comparativ cu
celelalte ţări se menţine la cote ridicate, România situându-
se printre ţările cu un număr ridicat de omoruri comise
anual. Constatăm o concentrare a omorurilor în zonele
geografice în care diferenţierea socială este evidentă, iar
fenomenul de sărăcie şi şomaj capătă cote înalte.
ACTIUNI DESFASURATE DE PERSOANE CARE
AU FOST VICTIMELE INFRACȚIUNII DE
VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE

divorț evacuarea din locuință prin Ordonanță preșidențială

acțiune judecată
1% 0%
1%
incepere /derularea procedurii de divorț
dosar penal
6%
3%
certificat medico-legal
plangere poliție retrasaă 41%
13%

plangere poliție
34%
COMPORTAMENTUL INFRACTIONAL DIN
PERSPECTIVĂ EXPLORATORIE :
Investigarea locului crimei
Un criminalist va examina locul crimei cu un dublu scop. Primul
obiectiv este documentarea completă asupra evenimenteor prin
intermediul fotografiilor(alb-negru și color) și /sau filmări video ale
întregului loc al crimei. Al doilea obiectiv este sa se asigure că a avut loc
o cercetare atent și completă pentru oricare detaliu ce ar putea să
furnizeze un indiciu atât cu privire la crimă cât și la identitatea
criminalului,prin identificarea și colectarea probelor după cum
urmează :
-pete de sânge,de salivă și păr ,trebuie obținute la fața locului,probele
ambalate sunt trimise la labortator ; în cazul de față privind inracțiunea
analizată au fost gasite pete de sâge ,cât și două fire de par ce
aparțineau autorului
-urmele probelor gasite pe victimă /sau hainele victimei trebuiesc
colectate
-vânătăile și semnele victimei,incluzând prezența leziunilor
sadice,trebuiesc notate ; raportându-ne la cazul elaborat au fost gasite
mai multe urme de violență constând în vânătăi pe partea superioară a
corpului victimei;
-locul crimei a fost examinat pentru
a determina dacă a avut loc o luptă .
Prezența hainelor sfâșiate ,nasturii
de la cămașă lipsă,fâși textile,semne
pe podea și pete de sânge ,toate
trebuiesc fotografiate ,documentate
și colectate ca probe
-fragmente din unghiile
degetelor de la mâini au fost
obținute în vederea analizei pentru
a determina probele de sânge,piele
sau păr provenite de la agresor
-când suspectul a fost reținut
,hainele lui au fost ridicate în
vederea examinării pentru probe
fizice . Corpul suspectului a fost
examinat, moment în care i s-au
descoperit zgârieturi pe mâna
dreaptă.
COMPONENTA PSIHOLOGICĂ : MOTIVUL ȘI
RAȚIUNEA DE A UCIDE

Determinarea motivației
Un aspect extrem de important al investigării omorurilor este
determinarea motivului uciderii.
În cazul omorurilor de natură sexuală victimele sunt femei în
proporție de 75 %.Examinarea locului crimei ,cu scopul de a
indentifica și interpreta anumite detalii ce pot servii ca indicii
asupra tipului de personalitate implicată ,este o tehnică excelentă
în determinarea profilului mental a tipului de personă care ar fi
putut comite crima. În mod cert sunt legături între aspectul
psihologic al criminalului și indiciile psihologice dezvăluite de locul
crimei .
Totodată referitor la cazul dezbatut în această lucrare este vorba de
un infractor neorganizat care nu și-a premeditat crima, ce avea o
inteligență scăzută ,un tip cu educație dură în copilărie ,este genul
de persoană care are diferite vicii.Infractorul este considerat retras
și anxios în timpul comiterii faptei . El era pe deplin conștient de
gravitatea criminală a actului.
CAUZELE SI CONDITIILE CRIMINALITATII-
CONCEPTUL SI TRASATURILE
CARACTERISTICE
Raportul cauzal in criminologie si drept penal reprezinta un
sistem de fenomene sociale negative pentru societatea
respectiva care determina criminalitatea ca efect al lor.
Cauzele ale criminalitatii sunt:
Fenomenele social psihologice negative care genereaza sau produc
criminalitatea si infractiunile, acestea sunt: traditiile,
deprinderile, moravurile, interesele, motivatia negativa. Mai
frecvent cauzele sunt exprimate prin: lacomie, agresivitate,
pesimizm, neglijarea regulilor securitatii si linistei publice,
nechibzuinta...
Cauza fenomenului criminalitatii nu e o simpla suma aritmetica a
motivelor infractiunilor corecte. Ea reprezinta prin sine o calitate
integrala noua, fenomenul social psihologic numit motivatie
sociala criminogena. Conditiile criminalitatii sunt fenomene
sociale care nu genereaza criminalitatea si infractiunea, ci
contribuie, favorizeaza, intensifica aparitia si realizarea cauzei.
 Cazuri de violenţă în familie, 2009-2016,
18000 STATISTICA PRIVIND
Romania (ANES)
16000 AGRESORII SI
14000

12000
VICTIMELE
10000 VIOLENTEI IN
8000 Cazuri de violenţă în
familie, 2009-2016, FAMILIE
Romania (ANES)
6000

4000

2000

0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
MODALITATI SI FORME DE REALIZARE A
INFRACTIUNII ANALIZATE:

Activitatea infractionala presupune o desfasurare in timp pana la producerea urmarilor

periculoase. Se dezvolta progresiv si parcurge anumite etape.
Fazele de desfasurare a infractiunii intentionate sunt acele etape pe care le parcurge
activitatea infractionala din momentul celei dintai materializari a hotararii de a
savarsii infractiunea pana in momentul producerii urmarilor periculoase.
Activitatea infractionala are 2 perioade:
-perioada interna ( luarea hotararii) :
a. nasterea ideii infractionale : In speta in cauza este determinata de gelozie si/sau
ura.
b. deliberarea : moment in care faptuitorul mediteaza asupra ideii concepute. In speta
de fata nu se cunoaste acest moment
c. luarea hotararii de savarsire a infractiunii.
-perioada externa:
a. faza actelor preparatorii: in speta in cauza aceasta faza este caracterizata prin
procurarea unei arme de foc de catre numitul Ionescu Octavian cu 2 ani înainte de
comiterea crimei.
b. faza actelor de executare: este caracterizata delupta dinaintea crimei cât și
actiunea de impuscare mortal a numitei Pavel Irina de catre fostul sot.
c. faza urmarilor: reprezentand decesul persoanei impuscate.
Avand in vedere toate acestea forma infractiunii in cauza este infractiunea consumată.
 La nivel național, după anul 2013, s-
a constatat o diminuare importantă
Cazuri violenta in familie, 2015, a numărului de solicitări de servicii
Romania sociale, urmată, mai apoi, în ultimii
trei ani, de o ușoară creștere a
Victime barbati
1%
fenomenului violenței în familie de
Victime femei
16% la an, la an. Datele menționate mai
sus nu prezintă însă dimensiunea
reală a fenomenului, ci doar
numărul victimelor violenţei în
familie, beneficiare ale serviciilor
sociale, înregistrate şi centralizate
la nivel naţional de către ANES,
extrase din rapoartele înaintate de
Victime copii
84% către direcţiile generale de
asistenţă socială şi protecţia
copilului (DGASPC), instituţii aflate
în subordinea consiliilor judeţene şi
ale consiliilor locale ale sectoarelor
Municipiului Bucureşti.
 Perioada de tranziţie parcursă de către
societatea romînească în ultimul deceniu
a generat probleme sociale noi şi noi
Cazuri violenta in familie, 2016, tipuri de infracţiuni. Ca urmare a
Romania generalizării stării de criză, manifestată
la diferite niveluri, infracţionalitatea s-a
Victime barbati amplificat pe fondul unor condiţii
1%
favorizante, datorită disfuncţionalităţii
apărute în sistemul normativ şi
Victime femei
16%
instituţional, ca urmare a pierderii
legitimităţii autorităţilor publice, lipsei
unei asigurări eficiente a securităţii
civice, creşterii insecurităţii personale.
Astfel, avem de-a face cu o creştere netă
a sentimentului nesiguranţei în spaţiul
public, la ore târzii, în 2016, comparativ
Victime copii
83% cu anul 2015.
MODALITĂȚI ȘI PROGRAME DE REINTEGRARE A
CONDAMNATULUI ÎN SOCIETATE

 Desi exista numeroase chei pentru o reintegrare reusita, Travis sumarizeaza cinci principii
esentiale:
 · 1) pregatirea pentru reintegrare (calificari si aptitudini care se vor concretiza in locuri
de munca la eliberare),
 · 2) construirea unor legaturi intre inchisori si comunitati,
 · 3) momentul eliberarii, eliberarea din inchisoare nu este finalul procesului,
 · 4) formarea unui cerc de suport cu influente pozitive,
 · 5) promovarea unei reintegrari reusite. 

Sistemul penitenciarelor trebuie sa fie interesat de soarta condamnatilor si sa se implice

cu diferite programe care sa ii ajute pe condamnati pe mai departe, sa ii educe si sa le
ofere posibilitatea reintegrarii in societate. Pentru un fost detinut reintegrarea este
dificila, oamenii trebuind sa inteleaga ca in unele cazuri delictele sunt "boli" care se pot
vindeca, fostul infractor dorind o sansa noua in societate. 

Personalitatea indivizilor care se intorc acasa de la inchisoare a fost conturata de istoria

delictelor si a abuzului de substante, a calificarilor pentru munca si a experientei
profesionale, sanatatii fizice si psihice, experientei din inchisoare, atitudinilor,
convingerilor si a trasaturilor personalitatii. Familiile pot sa ofere un sprijin important
prizonierilor care se reintorc acasa, pot sa faciliteze delictele si abuzurile de droguri sau
pot sa fie victime ale infractorilor, nedorind sa stie nimic de acestia la eliberare. 
 Calificarea şi formarea profesională acondamnaţilor aparţin, de asemenea,
categoriei şcolarizării şi se adresează unuinumăr relativ restrâns de
deţinuţi. Pentru eficientizarea acestor activităţi de
formare profesională, cursurile de calificare se desfăşoară în paralel cu acti
vităţile deinformarProgramele cultural-artistice desfăşurate în cadrul
penitenciarelor cuprindurmătoarele activităţi:
 
 ateliere de pictură (grafică sau desen, activităţi ce susţin
valorificareaaptitudinilor artistice); 
 echipe de teatru (brigăzi artistice permanente pentru susţinerea
dereprezentaţii realizate cu diverse ocazii, în fiecare unitate de detenţie); 
 expoziţii cu lucrările artistice realizate de către deţinuţi, cu scopul de
asensibiliza opinia publică şi comunitatea pentru descoperirea valorii
în mediulcarceral;
 susţinerea spectacolelor şi programelor artistice, cu spectatori atât din
rânduldeţinuţilor, cât şi membrii ai comunităţii;
 conferinţe pe teme de interes general (Drepturile Omului, 1 Decembrie –
Ziua Naţională, efectele integrării României în Uniunea Europeană etc.);
 concursuri tematice sau de cultură generală (primii trei clasaţi
suntrecompensaţi prin suplimentarea drepturilor, fiind astfel stimulat
studiul personal în scopul evidenţierii);
 educaţie muzicală şi dansuri, în special în centrele de reeducare;creaţie
literară, consiliere şi mediere profesională.
PROGRAM DE
REINTEGRARE
SOCIALĂ
Unul dintre programele de reintegrare
este Programul Tineret în acțiune-
Dâmbovița. Proiectul prevede lucrul cu
12 tineri din cadrul Centrului de
Reeducare Minori Găieşti şi are ca scop
acordarea unei şanse pentru o
comunicare bazată pe încredere cu tineri
de vârsta lor şi reintegrarea acestora în
normele societăţii actuale. Proiectul a
demarat pe data de 11 septembrie 2010
printr-o vizită la Centrul de Reeducare
pentru un prim contact cu cei 12 tineri.
PROIECTUL A FOST
REALIZAT DE :
MUSCALU A. MIHAELA
SALVULETE ADRIAN
ȘOVĂR CĂTĂLINA MARIA