Hepatitele virale acute

Şef de lucrări dr. Daniela Leca

 Hepatitele virale acute

 Infecţii primare ale ficatului, specific umane,

transmisibile, cu evoluţie endemică, epidemică
sau sporadică, determinate de virusurile
hepatitice : A, B, C, D, E, G, TT, SEN
 Hepatita virală acută A
• Cea mai frecventă
• La copil (excepţie sugarul) şi adultul tânăr
• Excepţional la vârstnici (aproape toată populaţia tânără
trece prin infecţia cu VHA)
• Transmitere digestivă

2
 Etiologie
 Virus ARN, 27-30 nm
 Gen Hepatovirus, fam. Picornaviridae
 Tulpinile virale au un singur serotip, de aceea
infectia cu oricare tulpina confera protectie
fata de toate
 Replicare I-hepatocite, II-secretat in can.
biliari, III-tract intestinal –mat. fecale(2 sapt.
ant. debut +sapt. dupa instalarea icterului
 Nu e inactivat de bila(lipsa invelisului lipidic)

3
 Raspunsul imun celular

 Lf. T citotoxice – capabile sa lizeze

celulele infectate cu VHA
 Celulele T specifice-virale produc
interferon gama care accentueaza
leziunile hepatice
 Mecanisme de eliminare a infectiei:
 Neutraliz. inf. mediata de anticorpi
 Inhib. replic. virale – anticorpi
 Apoptoza celulara-Lf. T citotoxice
4
 Raspunsul imun umoral
 Ac.Ig M apar odata cu debutul
simptomelor
 Ac. Ig G neutralizanti protejeaza
impotriva reinfectiei cu VHA, raspuns
durabil, nivelul poate sa scada dupa
zeci de ani de la infectie
 Ac. Ig A- rol neglijabil in protectia
impotriva hepatitei A
5
 Tablou clinic
 Incubaţia 2-6 săptămâni
 Perioada prodromală 1-2 săptămâni
• Sindromul digestiv 70-90%
• Sindromul neuropsihic
• Sindromul pseudogripal
• Sindromul pseudoreumatismal
• Sindromul eruptiv
• Sindromul pseudochirurgical
• Debut icteric
 Perioada de stare
• Icter sclerotegumentar (7-10 zile la copii, 10-28 zile la
adult)
• Prurit tegumentar
• Urini hipercrome
• Scaune decolorate
• Hepatomegalie
• Splenomegalie
• adenomegalie 6
 Forme clinice
 Anicterice = 95-98%
 Icterice
 Fulminantă- 1/100.000 cazuri au risc crescut peste
50 ani
 Colestatică – persistenţa icterului săptămâni/ luni
 Complicaţii
• Hematologice:
 anemie şi trombocitopenie moderată
 Anemie hemolitică
• Pancreatita acută
• Tulburări funcţionale (dischinezie biliară)
• Suprainfecţie bacteriană în formele colestatice

7
 Diagnostic pozitiv

 Vârsta
 Noţiunea de contact/provenienţă din
focar
 Debutul digestiv
 Aspectul benign al bolii

NU CRONICIZEAZĂ !

8
Examene de laborator specifice
 Ac antiHVA IgM- vârful în faza acută a bolii; persistă 3-4 luni
9
 Ac anti HVA IgG- imunitate pe termen lung
10
11
12
13
14
15
 Tratament
 Igieno-dietetic
 Simptomatic- antiemetice
 PEV cu glucoză 10%
 Vitamine
 Hepatotrofice
 Dispensarizare la 1,3,6,12 luni
 Profilactic
• Măsuri igieno-dietetice
• Vaccin anti HVA
 Monovaccin
 Bivaccin (+ B)- Twinrix

16
 Hepatita virală G
 Virus ARN, descoperit în 1995 (la un chirurg)
 Transmitere
• Parenterală
• Verticală
• perinatală
 În majoritatea cazurilor, infecţia este asimptomatică
 VHG poate determina hepatita acută, cronică sau
fulminantă
 Frecvent coinfecţii cu alte virusuri hepatotrope, motiv
pentru care, importanţa clinică a acestui virus este dificil
de interpretat
 Diagnostic de laborator
• PCR – pentru infecţia acută
• Ac anti VHG- infecţia în antecedente

17
 Hepatita virală cu virusul TT
(transfusion transmitted virus)
 Virus ADN
 Transmitere parenterală, frecvent
posttransfuzională
 Adesea coinfecţii cu VHC, VHG
 Este incertă implicarea VHTT în hepatita
fulminantă şi în hepatita cronică
 Diagnostic- PCR

18
 Hepatita virală cu virusul SEN
 Descoperit în 1999
 Virus ADN
 Transmitere posttransfuzională
 Nu a fost dovedită implicarea virusului în
hepatitele acute
 Virusul a fost asociat doar hepatitelor cronice

19