Genul Streptococcus

Billroth, 1874
Pasteur, 1879
Rosenbach, 1884
Brown, 1919
Rebecca Lancefield,1933

Minidefiniţie
• coci Gram-pozitivi, sferici/ ovali, aşezaţi în lanţuri sau perechi
• unele specii au capsulă
• imobili
• pretenţioşi nutritiv (agar-sânge)
• facultativ anaerobi (↓O2) unele tulpini carboxifile în culturi primare
• catalază negativi, oxidază negativi
• uzual hemolitici
Clasificare
– după aspectul hemolizei pe geloză-sânge

- antigenică - grupabili (polizaharidul C) A-H,K-W

- negrupabili

- după patogenitate – streptococi piogeni

- condiţionat sau accidental patogeni
- caractere biochimice:
- diferenţiază specii din acelaşi grup serologic şi streptococii
negrupabili
Utilitatea clasificării
Streptococcus pyogenes electronomicrografie
Morphology of the streptococci in comparison with staphylococci.
Streptococci divide in a single plane and tend not to separate, causing

chain formation.
 Clasificare

• tipul hemolizei
– β-hemolitici
– α
– nehemolitici
 Clasificare
• antigenică (Ag specific de grup): Lancefield
– streptococi grupabili: A-H, K-M, O-V
– streptococi negrupabili (streptococi orali, Streptococcus pneumoniae)
Clasificarea principalilor streptococi cu importanţă
medicală

Grup antigenic Hemoliza

S. pyogenes A β

S. anginosus A, C, F, G, nongrupabil β (α, nonhemolitic)

S. agalactiae B β, (nonhemolitic)

S.zooepidemicus C β

S. bovis D α, nonhemolitic, (β)

Streptococi viridans Nongrupabil α

(orali)
S. pneumoniae Nongrupabil α
 Streptococcus pyogenes
- Patogen strict uman
- Singura specie a grupului A

Habitat – amigdale,faringe – preferenţial

- oro-/ nasofaringe: 5-20% purtători sănătoşi
- piele, vagin, rect

Caractere microscopice

Caractere de cultivare

Rezistenţa la factori de mediu

Structura antigenică şi virulenţa – polizaharidul C

- proteinele M,MAP,
T,R,C5apeptidaza,FOS
- capsula de acid hialuronic
- Peptidoglican – pirogen, necroza miocard,imunogen
- Membrana citoplasmatică – înrudiri antigenice şi reacţionează încrucişat
cu sarcolema fibrelor miocardice,membrana glomerulului renal
Antigenele de virulenţă
 Factori de colonizare – acidul lipoteichoic
- proteina M
- proteina F
 Factori antifagocitari - proteina M
- capsula de acid hialuronic
- C5a peptidaza
 Factori de invazie – streptokinaza –gr A,C,G
- streptodornaza- A,B,C,D
- hialuronidaza
- difosfopiridin-nucleotidaza
 Toxine citolitice – SLO,SLS,toxina eritrogenă
 Structura antigenică a Streptococcus pyogenes
Polizaharid C Ac implicaţi în reacţii încrucişate
faţă de ţesut conjunctiv şi
glicoproteine cardiace
Proteina M Specificitate Ag de tip
Marker epidemiologic(100 tipuri)
Proteina asociată proteinei M Ag cross-reactiv
Patogenia RAA şi carditei
reumatismale
Proteina T Marker epidemiologic

Factorul de opacifiere a serului Marker epidemiologic

Capsula de acid hialuronic Non-imunogenică

Distrusă de hialuronidaza proprie
Peptidoglican Efect pirogen
Leziuni cardiace granulomatoase
Membrana citoplasmică Reacţionează încrucişat cu fibre
miocardice, MB glomerul renal
 Factori de virulenţă ai Streptococcus pyogenes
Factor de virulenţă Efect biologic
Acid lipoteichoic Legare la celulele epiteliale
Proteina M Adezină
Proteina F Aderenţa la celulele epiteliale
Proteina M Efect antifagocitar; degradează C3b
Capsula Efect antifagocitar
C5a peptidaza Degradează C5a
Streptokinaza Lizează trombii sanguini; facilitează răspândirea
bacteriilor în ţesuturi
Streptodornază (DNaza) Depolimerizează ADN liber rezultat din distrugerea
leucocitelor
Streptolizina S Lizează L, Tr, H; stimulează eliberarea enzimelor
lizosomale; nonimunogenică
Streptolizina O Lizează L, Tr, H, cardiotoxică; stimulează eliberarea
enzimelor lizosomale; imunogenică
Eritrotoxina Pirogen, antifagocitar, necrotic (ţ. miocardic, hepatic),
mitogen LfT, erupţia din scarlatină,soc toxic streptococic
Tipuri A, C – conversie lizogenică,B cromozomal
Cell surface structure of S pyogenes and extracellular

substances.
Patogenitate naturală şi patogenie
Infecţii acute – nespecifice
- specifice
Boli poststreptococice

Infecţii acute nespecifice – angina eritematoasă sau eritemato-pultacee

- otite, sinuzite, adenite
- flegmon amigdalian, celulita difuză a
planşeului bucal (angina Ludwig)
- impetigo
- infecţii ale tegumentului lezat celulită, fasciită
necrozantă
- febra puerperală
- vaginite
- bacteriemii
- alte infecţii invazive pneumonie, endocardită acută,
meningită, peritonită
Patogeneza infecţiilor cu S pyogenes
Impetigo
Celulită
Angină eritemato-pultacee/ Angină eritematoasă
Infecţii acute specifice – scarlatina
- erizipelul
- sindromul şocului toxic streptococic

Bolile poststreptococice - RAA

- GNAPS
- coreea Sydenham
- eritemul nodos
Imunitatea
- Anticorpii anti-proteina M
- Anticorpii anti-eritrotoxină
Epidemiologie
-sursa
- Transmiterea
- Receptivitatea generală
- Profilaxie
Erizipel
Scarlatină
 Diagnostic de laborator

• Examen microscopic
– preparate normal
sterile

• Detectare Ag –
exsudat faringian

• Cultivare – agar-
sânge de berbec (β)
 Streptococcus pyogenes – diagnostic de laborator

• Identificare
– testul de sensibilitate
la bacitracină (S)
– testul de sensibilitate
la cotrimoxazol (R)
– identificarea
polizaharidului cu
specificitate de grup A

• Diagnostic serologic
(ASLO, anti-DNază)
 Tratament
• penicilina (P) este antibioticul de elecţie (FĂRĂ antibiogramă)
• pacienţi sensibilizaţi la penicilină: eritromicină
• eşec terapeutic
– administrare incorectă P
– recontaminare anturaj
– inactivare P prin β-lactamaze produse de bacterii din flora faringiană
– tulpini tolerante la P
 Streptococcus pyogenes – epidemiologie

• Rezervor de infecţie – uman

– bolnavi/ purtători sănătoşi (nasali/ faringieni)

• Transmitere
– picături Flügge, salivă
– contact cu leziuni cutanate (impetigo scalp)
– consum alimente contaminate

• Receptivitate – generală (absenţa Ac anti-proteină M); risc crescut:

– copii (5-15 ani) (angină)
– copii 2-5 ani cu igienă personală deficitară (impetigo)
– copii mici, bătrâni cu infecţii respiratorii sau cutanate preexistente cu S.
pyogenes (erizipel, celulită)
– pacienţi cu bacteriemie sau infecţii masive ale ţesuturilor moi (sdr.
şocului toxic streptococic)
– copii/ tineri cu angină streptococică (RAA) sau infecţii cutanate
streptococice (GNA)
Preventie
• contacţi, episod epidemic – o doză P, apoi benzatinpeniciclină
• profilaxia complicaţiilor poststreptococice
– profilaxie primară – tratament corect al infecţiilor acute (P, 10Z)
– profilaxie secundară – pacienţi cu un puseu RAA – benzatinpenicilină la
3 săptămâni, până la 30 ani
• GNA – fără chimioprofilaxie
 Streptococi de grup C,G

• C - S. equi, S. zooepidemicus, S.
equisimilis
• G – S. canis

• habitat – uman/animal

• caractere microscopice şi de cultivare,

factori de virulenţă, patogenitate
asemănătoare S. pyogenes

• infecţii similare S. pyogenes

• rareori scarlatină/sdr. şocului toxic
streptococic
• fără complicaţii nonsupurative tardive
(S. zooepidemicus poate produce GNA)

• rezistenţi la bacitracină

• sensibili la P
 Streptococii de grup D

• S. bovis, S. suis
• habitat – animale (intestin)

• S. bovis – septicemie/ endocardită la pacienţi cu leziuni ale colonului

(e.g., cancer)
• S. suis – (boli profesionale) septicemie, meningită

• ampicilină (AM) + aminoglicozid (AG)

 Streptococcus agalactiae (grup B)

Habitat
– Colonizare (vagin, intestin, orofaringe)
Proprietăţi
– coci gram+ în lanţuri lungi
– colonii translucide mari, hemoliză incompletă îngustă
– Ag polizaharidic specific de grup (B) în peretele celular şi Ag
capsular cu specificitate de tip (Ia, Ib, II-VIII)
Factori de virulenţă
– capsula polizaharidică – antifagocitară
• serotip III – inf. n.n.
– factorul CAMP – antifagocitar (leagă Fc IgG)
– hemolizina, hialuronidaza, C5a peptidaza
• Infecţii
– infecţii neonatale
• precoce (Ziua 0-5) – pneumonie severă cu evoluţie septicemică
• tardive (Săpt1-Luna3) – meningită purulentă
– infecţiile adultului
• endometrită (femeia gravidă peripartum)
• infecţii urinare, endocardite, meningite, celulite (DZ, vârstnici)
• Diagnostic
– n.n. (sânge, nasofaringe, meconiu) + mamă (vagin)
– cultură + identificare (test CAMP, Ag B)
• Tratament
– aminopeniciline (AM) > P
– aminopenicilină + AG – infecţii severe
– vancomicină (VA) pacienţi alergici la P
Test CAMP (Christie, Atkins, Munch-Petersen)

                                                 
• Epidemiologie
– sursa de infecţie – umană
• portaj vaginal
• portaj orofaringian
– transmitere
• verticală: majoritatea infecţiilor n.n. sunt contractate de la mamă, în timpul
sarcinii/ naşterii
• orizontală: familie, personal medical
– factori de risc
• n.n.
– prematuritate, travaliu prelungit, infecţie maternă diseminată cu streptococ grup
B
– mama fără Ac cu specificitate de tip şi cu nivel scăzut al C seric
• femei cu colonizare genitală au risc crescut de sepsis post-partum
• DZ, cancer, alcoolism

• Profilaxie
– vaccinare în cursul sarcinii (vaccin polizaharidic capsular)
– perfuzie Ampicilină (AMP) în cursul travaliului
– AMP la n.n. cu risc
 Streptococcus pneumoniae
scanning electron micrograph of a pair of diplococci
 Streptococcus pneumoniae
• Habitat
– nasofaringe/ orofaringe (50-70% purtători sănătoşi)
• Caractere microscopice
– diplococi gram+ ovali/ lanceolaţi, cu axul longitudinal în prelungire
– capsulaţi
• Caractere de cultivare
– carboxifili
– pretenţioşi nutritiv
– α-hemolitici; autoliză centrală (aspect crateriform)
• Rezistenţa la factorii de mediu
– bacterii fragile (uscăciune, lumină, temperatura camerei)
• Structura antigenică
– polizaharid C (≠polizaharidul de grup Lancefield)poate precipita CRP,
poate activa C
– Ag capsular polizaharidic
• 90 tipuri
• reacţia de umflare a capsulei
Coloraţie imunofluorescentă a Reacţia de umflare a capsulei
capsulei (specificitate de tip)
 Pneumococi – frotiu din spută

Pneumococi – colonii α hemolitice (agar

sânge)
• Factori de virulenţă
– capsula (efect antifagocitar)
– pneumolizina (efect hemolitic, leucolitic, dermonecroză)
– IgA proteaza (clivează IgA1)
• Infecţii – bacterie condiţionat patogenă
– infecţii TRI: pneumonie, bronşită
– infecţii cavităţi conecte TRS: sinuzită, otită medie acută,
mastoidită
– meningită, bacteriemie, endocardită
– peritonită, artrită, conjunctivită, infecţii peripartum şi n.n.
• Imunitate
– Ac anticapsulari opsonizanţi
– specificitate de tip
Patogeneza infecţiilor cu S pneumoniae
 Diagnostic de laborator

• spută, LCR, sânge, puroi

• microscopia directă
• izolarea (geloza sange, 5-10% CO2)
• identificare
– testul de sensibilitate la optochin
– testul de solubilitate în bilă
– patogenitatea pentru şoarece
• Ag capsulare pot fi prezente în LCR, ser, urină (latex aglutinare)
 Coloratia Gram –frotiu din
sputa

Streptococcus pneumoniae
Coloratia Gram- frotiu
hemocultura
Streptococcus pneumoniae. Remarcaţi zona de inhibiţie în jurul discului impregnat
cu optochin. Streptococii viridans sunt rezistenţi la optochin.
• Tratament
– Penicilina este antibioticul de elecţie pentru tulpinile sensibile, dar
rezistenţa este în creştere
– cefalosporine III (e.g., ceftriaxona CRO, cefotaxima CTX),
vancomicina VA, eritromicina E, cloramfenicol C sunt utilizate la
pacienţi alergici la P sau împotriva tulpinilor rezistente la P
• Epidemiologie
– sursă de infecţie – purtători sănătoşi de tulpini capsulate
– transmitere – majoritatea infecţiilor sunt endogene
– în colectivităţi închise pneumonia poate evolua epidemic în paralel
cu o epidemie de gripă
– bătrâni – risc crescut pentru meningită
• Profilaxie
– vaccin -23 antigene capsulare- vârstnici, diabetici, bronşitici cronici
– vaccinuri copii sub 2 ani – Ag capsulare + proteină purtătoare
 Streptococi viridans (orali)
• grupe anginosus, mitis, mutans, salivarius
• α-hemolitici, pretenţioşi nutritiv
• colonizează orofaringele (intestin, tract genito-urinar, conjunctiva,
tegumentul)
• boli
– endocardită (valve lezate)  AMP profilactic înainte de intervenţie
chirurgicală la pacienţi cu risc
– caria dentară
– bacteriemie, septicemie la pacienţi cu terapie anticanceroasă
– meningite după puncţii rahidiene

• tratament
– de regulă rezistent la Penicilina
– Penicilina + Aminoglicozid
– cefalosporină cu spectru larg sau VA
 Genul Enterococcus
• E. faecalis, E. faecium, E. durans
• colonizează tractul gastrointestinal şi cel genitourinar
• supravieţuieşte perioade lungi pe suprafeţe
• coci gram+ în perechi / scurte lanţuri
• facultativ anaerobi, α/ β/ nehemolitici
• catalază-negativi
• cresc în prezenţa a 6.5% NaCl
• grup D Lancefield
• infecţii
– ITU, endocardită, meningită (singur)
– peritonită, infecţii tract biliar, abces hepatic, infecţii plăgi (împreună cu
enterobacterii/ anaerobi)
• tratament
– penicililnele au efect bacteriostatic
– Natural rezistenţi la cefalosporine, sulfamide, lincosamide
– AG+ AMP/ VA - endocardite
– Nitrofurantoin, fluorochinolone - ITU
– linezolid, quinupristin/dalfopristin
– rezistenţa la antibiotice este în creştere
• epidemiologie
– risc crescut – pacienţi cu spitalizări prelungite, trataţi cu AB cu spectru larg
(cefalosporine)
Enterococci – frotiu din puroi