Etica și deontologia

comunicării
Conf. dr. Mariana Cernicova-Bucă
Etica, deontologia și valorile morale

 Etica este definită ca „ramură a filosofiei care studiază morala”, în timp de „morala” reprezintă „credințele
despre ce este comportamentul bun și ce este comportamentul rău” sau „măsura în care ceva este corect și
bun” (Encyclopedia Britannica). Cu alte cuvinte, etica include valorile și normele morale, ea reprezintă o
știință despre comportamentul moral, în timp ce morala include norme și principii care ghidează relațiile
umane, reprezintă tipurile sau modelele ideale de comportament.

 Deontologia poate fi definită ca știința despre obligații, datorii. Domeniile care îi sunt subordonate
vizează datoria, obligațiile, regulile, normele morale, normele, regulile și obligațiile profesionale.
Dicționarul lui Miriam Webster definește termenul deontologie ca „teoria sau studiul obligațiilor morale”,
în timp ce Encicolpedia Stanford de filosofie online precizează că termenul deontologie derivă din
cuvintele grecești datorie (deon) și știință (stdiul) lui logos.

 Deontologia se încadrează în domeniile teoriilor morale care ghidează și evaluează alegerile pe care ar
trebui să le facem (teorii deontice) în contrast cu teoriile despre virtute care ghidează și evaluează ce fel
de persoană (în termeni de trăsături de caracter) suntem și ar trebui să fim.
Principalele valori morale
1.Binele. Acesta este o valoare morală principală, are conexiuni cu împlinirea condiţiei umane. Presupune ceva util pentru un
scop, eficacitate, bunăstare. Opusul binelui este răul moral. Este ceea ce ne împiedică, să ne realizăm pe deplin umanitatea,
ceea ce produce dureri şi suferinţe. Răul moral se asociază deseori cu brutalitatea, violenţa, huliganismul, cruzimea,
şiretenia, minciuna, etc. 
2.Adevărul. Aceste valori şi virtuţi morale se manifestă mai ales în procesele de comunicare umană. Incompatibile cu
sinceritatea sunt: minciuna, ipocrizia, viclenia.
3.Dreptatea (şi echitatea). Termenul dreptate provine din latinescul directus, ceea ce înseamnă „în linie dreaptă”, adică în
acord cu normele morale, şi atunci avem dreptate morală, sau cu normele juridice, şi atunci vizăm dreptatea legală.
Termenul echitate are la bază aequitas, egalitate, echilibru caracteristic omului echitabil. Dreptatea se manifestă în gândirea
morală obişnuită prin aşa îndemnuri: fiecăruia după merite; fiecăruia ceea ce i se cuvine. Echitatea este o valoare corelativă
a dreptăţii, o formă mai concretă a dreptăţii morale, manifestă la nivelul caracterelor umane şi nu la acţiunile de întărire a
legalităţii juridice. 
4.Datoria şi obligaţia morală sunt valori morale imperative, arătând ce trebuie şi ce nu trebuie din perspectiva binelui şi a
răului, a munci, a ajuta pe cei din jur, a fi generoşi, a fi cinstiţi, a cultiva prietenia, justiţia, a urma binele, a evita răul.
Tipurile de valori 1. Valori primare/primordiale – necesităţi: fiziologice, psihologice, sociale – valabile pentru toţi şi
nu depind de concepţiile asupra vieţii bune;

morale 2. Valori secundare ce variază în funcţie de persoană, societate, tradiţii, epocă istorică – depind de
concepţiile despre viaţa bună.

 Valoarea aparţine sferei emoţionale a spiritului uman, ea nu poate fi cuprinsă în actele cunoaşterii
decât în incomplet. Valorile se simt, se trăiesc. Valorile pot fi descrise, explicate în mod riguros,
însă trăirea valorii este cea care conferă valoare valorii. Temele care pot fi abordate la modul
teoretic cu privire la valori pot să se refere la modul în care se trezeşte în om sentimentul valorii,
cum se construiesc ierarhiile valorice, care este originea socială a anumitor valori etc.
 Echilibrul interior uman este determinat de trăirea în conformitate cu valorile sale morale.
 Deciziile morale personale se datorează abilităților conversaționale specific umane și sunt
rezultatul unui dialog interior cu sinele. Printre factorii care influențează și determină reflecțiile
morale se numără experiențele de viață, libertatea de a alege, principiile și valorile de viață,
contextul cultural, convingerile religioase precum și structura neurobiologică ale fiecărui individ.
Listă (incompletă) a valorilor morale
• Armonie interioară • Natură
Atracţie Obiectivitate
Autocunoaştere Onoare
Aventură Ordine
Pace
Bani
Pragmatism
Bucurie
Prietenie
Bunăstare Provocare
Calitatea relaţiilor Puritate
Calm Putere
Cinste Recunoaştere
Competenţă Relații personale
Comunitate Respect de sine / faţă de ceilalţi
Creativitate Responsabilitate
Cultură Sănătate
Cunoştinţe Siguranţa locului de muncă
Siguranţă
Curiozitate
Sinceritate
Dezvoltare personală
Spiritualitate
Sprijin
Stabilitate
Statut
Modelul Richard Barett

„Lucrul cu valorile tale durează o viață întreagă; ajungerea la o înțelegere profundă a cine ești tu și
învățarea abilităților care să te ajute să te dezvolți, te vor susține să găsești împlinirea personală.”
Richard Barrett
Modelul încorporează toate cercetările academice importante de până astăzi ale lui Ken Wilber (integral
approach), Abraham Maslow (motivații și personalitate), Don Beck (spiral dynamics) și alții care au
sintetizat la rândul lor zeci de ani și mii de date statistice, clinice și empirice din știință, spiritualitate,
antropologie.
Șapte niveluri bine stabilite pot fi distinse în dezvoltarea conștiinței personale. Fiecare dintre aceste
niveluri conține o categorie de nevoi particulară care este inerentă condiției umane. Cele șapte nevoi
existențiale sunt forțele motivaționale principale ale omului, cele care generează valorile – cele mai
importante lucruri pentru fiecare dintre noi. În urma lor, se nasc 7 tipuri de dialoguri interne.
Identificarea propriilor valori (Personal Values Assesment) o puteți face prin Barrett Values Centre:
https://survey.valuescentre.com/survey.html?id=s1TAEQUStmw-YS9CrX-dB3qFAXW0twey&locale=r
o
Richard Barett, dintr-o privire
De ce contează? La nivel mondial se realizează, periodic, European Values
Study (EVS) și World Values Survey (WVS), datele obținute
fiind legate de valorile îmbrățișate/împărtășite de popoare, în
evoluția lor, acestea având consecințe asupra
comportamentelor și reacțiilor la nivel societal și individual.
 Studiul valorilor nu este ocolit:
http://www.romanianvalues.ro/
În România Lectură recomandată:
http://www.iccv.ro/valori/texte/
valori-cvb,%20v4.pdf
Temă pentru Organizațiile sunt considerate a fi persoane
(juridice), dotate cu trăsături umane, printre care
seminarul viitor și valorile pe care le împărtășesc. Valorile sunt
enunțate, de regulă, în secțiunea „Despre noi”, ca
o promisiune făcută publicului cu privire la
comportamentul organizației, ca declarație
privind cultura organizațională împărtășită.
Identificați valorile unei organizații românești (la
alegere) și reflectați asupra felului în care aceste
valori sunt structurate (privesc ele membrii
organizației? Clienții/beneficiarii/partenerii?
Descriu comportamente dezirabile? Sunt
explicite sau doar prezentate? Etc.)