APARATE SI MASINI PENTRU COMBATEREA

BOLILOR SI DAUNATORILOR PADURII

 CONSIDERATII GENERALE
CLASIFICARE
• Dupa natura substantelor folosite:
– aparate şi maşini de stropit;
– aparate şi maşini de prafuit;
– aparate şi maşini combinate;
– aparate şi maşini generatoare de aerosoli.
• Dupa destinatie:
– aparate şi maşini pentru tratamente cu insecto-fungicide;
– aparate şi maşini pentru tratamente cu ierbicide;
– instalatii pentru dezinfectia solului;
– utilaje pentru combaterea inghetului;
– utilaje de tratat seminte.
• Dupa sursa de energie şi modul cum sunt actionate, aparatele si maşinile de
combatere sunt:
– purtate de om, actionate in timpul lucrului manual sau pe baza de presiune prealabila;
– carosabile, actionate de motor sau de la rotile de transport;
– cu tractiune animala, actionate de motor sau de la rotile de transport;
– tractate de tractor actionate de un motor propriu sau de la priza de forta a tractorului.
 1898
SCURT ISTORIC
1900
- primele aparate de stropit s-au
construit in America (cca. 1870);
- in Europa primele aparate de
stropit purtate in spate au fost
construite de Vermorel in
Franta (Villefrance).

- primul aparat de stropit cu compresie - primul aparat de prafuit:

de aer a fost construit de HOLDER “suflatorul de sulf” a fost
in Germania (1898) construit in Franta (1900)

- primele “masini de stropit” si “prafuit” au fost construite in 1909 - 1910

si erau actionate si tractate prin forta animal
 APARATE, MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE DE STROPIT
 in Statele Unite, tara cu o agricultura deosebit de dezvoltata, aplicarea
tratamentelor fitosanitare se efectuaza in urmatorul mod :
• 82 % prin stropire cu masini de stropit culturi de câmp;
• 6 % prin stropire cu utilaje de stropit culturi spatiale;
• 12 % prin alte metode.

 in tarile Comunitătii Europene, produsele fitosanitare se aplicata in

proportie de 89 % prin stropire, astfel:
• 61 % prin stropire cu utilaje (masini) de stropit culturi de câmp;
• 28 % prin stropire cu utilaje de stropit culturi spatiale;
• 11 % cu ajutorul altor utilaje.

 Aceasta situatie reflecta importanta majora a masinilor de stropit

in cadrul utilajelor destinate aplicarii tratamentelor fitosanitare.
APARATE ŞI MAŞINI DE STROPIT
• Principiul de lucru al aparatelor şi maşinilor de
stropit consta in pulverizarea fina a unei solutii
alcatuita din substanta insecticida şi apa.
• Marele inconvenient al acestei metode, care
de altfel i-a limitat extinderea, trecând-o pe un
plan secundar fata de prafuire, consta in faptul
ca necesita un consum de apa, ceea ce
atrage dupa sine un insemnat consum de
energie şi cheltuieli.
APARATE ŞI MAŞINI DE STROPIT

1 – rezervor, 2 – pompa, 3 – robinet, 4 – distribuitor, 5 – manometru, 6 – supapa

de siguranta, 7 – conducta de recirculare spre rezervor, 8 – rampa cu dispozitive
de pulverizarea, 9 – filtru, 10 – robinet, 11 – camera de uniformizare a presiunii
APARATE ŞI MAŞINI DE STROPIT
• Clasificarea aparatelor de stropit:
• dupa presiunea de lucru, se cunosc:
– aparate si maşini de joasa presiune (h = 0,5—5,0
daN/cm2);
– aparate şi maşini de presiune medie (h = 5—25 daN/cm2);
– aparate şi maşini de presiune ridicata (h > 25 daN/cm2);
• dupa principiul de functionare, se deosebesc:
– aparate şi maşini cu pulverizare mecanica;
– aparate şi maşini cu pulverizare pneumatica;
– aparate şi maşini cu pulverizare mecano-pneumatica
 CONSTRUCTIA APARATELOR sI
MAŞINI DE STROPIT
• In constructia aparatelor si maşinilor de
stropit se deosebesc urmatoarele parti
principale: organele active, organele de
transmisie, organele de comanda,
organele de sustinere şi rulare. Majoritatea
aparatelor şi maşinilor de stropit sunt
prevazute şi cu organe de actionare ca
pârghii, motoare şi roti de transport.
 Masinile, aparatele si
echipamentele de stropit
se compun in principal din:

• cadrul masinii sau al

aparatului;
• rezervorul de lichid;
• sistemul de filtrare;
• pompa pentru punerea
lichidului sub presiune;
• grupul de comanda
-regulator de presiune;
• rampa (sau lancea) de
stropit;
• furtunuri de transport a
lichidului;
+ diverse echipamente
auxiliare.
5
 CONSTRUCTIA APARATELOR sI
MAŞINI DE STROPIT
• Organele active principale:
– pompele;
– camerele de uniformizare a presiunii;
– dispozitivele de pulverizare.
• Organele active ajutatoare
– rezervorul,
– agitatoarele,
– filtrele,
– supapele si sistemele de reglare a presiunii,
– organele de sustinere a dispozitivelor de pulverizare
– dispozitivele de alimentare.
• Pentru masurarea presiunii lichidului, maşinile de stropit cu
pulverizare hidraulica se prevad cu manometre de control.
 POMPE
• Pompa este ansamblul de baza al maşinilor de
stropit, având in general rolul de a crea presiunea
necesara pentru refularea lichidului toxic prin
dispozitivele de pulverizare. De asemenea, se mai
poate asigura alimentarea rezervorului cu lichid şi
agitarea lichidului din rezevor, in situatiile când
maşina nu este prevazuta cu alt sistem de agitare.
• Aparatele şi maşinile de stropit pot fi echipate cu
pompe cu piston, pompe cu membrana, pompe cu
role etc. Debitul acestor pompe este cuprins intre 10-
300 l/min.
 POMPE
Tipul de pompă Presiunea Debit Uzură
relativă max. [bari] [l/min]
foarte foarte
cu piston 80 100 - 300
mare mică
cu membrană medie 30 200 - 400 mică
cu piston -
medie 20 200 - 400 mică
membrană
cu role medie 12 20 - 160 mare
foarte
centrifugă joasă 6 20 - 800
mică

Alte tipuri de pompe, mai rar folosite în dotatrea maşinilor de stropit:

- pompe cu roţi dinţate – utilizate reversibil ca şi motor hidraulic;
- pompe cu tub maleabil – pentru dozatoare;
- trompe de depresiune – pentru echipamentele de alimentare.
 POMPE CU PISTON
• La aceste pompe, refularea lichidului toxic
realizeaza ca efect al deplasarii rectilinii-
alternative a unui piston intr-un cilindru
• Debitul pompelor cu piston este cuprins
intre 100-300l/min, presiunea de regim
variaza intre 10—50 daN/cm2, iar
randamentul volumic este de 0,92 -0,98.
Pompa cu piston
recipient de
nivelare a
presiunii si
debitului
piston

baie de ulei
 POMPE CU MEMBRANA
• Pompele cu membrana pot fi cu simpla
sau dubla actiune.
• Partea principala a unei pompe cu
membrana o constituie o membrana
circulara, care efectueaza o mişcare
oscilatorie in camera pompei. Membranele
sunt prinse prin partea centrala de o culisa,
iar extremitatile sunt fixate de corpul
pompei.
Pompa cu membran

membrana

supapa

ghidaj
ghidaj

ulei

biela
excentric

ADMISIE REFULARE
 POMPE CU ROLE
• Pompele cu role se folosesc frecvent in constructia
echipamentelor pentru ierbicidat şi la unele maşini de
stropit cu tractiune mecanica.
• Aceste pompe sunt formate dintr-o carcasa, dispusa
excentric fata de un rotor, prevazut cu o serie de role
din cauciuc sau din material plastic.
• In timpul functionarii, ca urmare a fortei centrifuge,
rolele sunt deplasate spre carcasa. Datorita
dispunerii excentrice, volumele dintre role si carcasa
variaza, asigurindu-se astfel aspirarea şi refularea
lichidului.
ADMISIE carcasa
rola
axul
pompei

REFULARE
 Pompa cu role
rotor
Pompa centrifuga

racord de
refulare
motor
rotor hidraulic

carcasa

racord
de aspiratie
CAMERA DE UNIFORMIZAREA A PRESIUNII
• Camera de uniformizare a
presiunii are rolul de a
uniformiza debitul de lichid
toxic impins catre dispozitivele
de pulverizare şi totodata de a
amortiza pulsatiile lichidului
pompat. Camera de
uniformizare a presiunii este
intercalata in circuit intre
pompa şi conducta de refulare.
Volumul ei (Qc) trebuie sa fie
mai mare de cel putin opt ori in
comparatie cu debitul pe o 1 – manometru, 2 – corpul
curs a unui cilindru al pompei. camerei.
 DISPOZITIVE DE PULVERIZARE
• Dispozitivele de pulverizare au rolul de a
realiza dispersarea (pulverizarea) solutiilor
toxice in picaturi fine şi dirijarea acestora
spre plantele supuse tratamentului.
• Dispozitivele de pulverizare din
echipamentul maşinilor de stropit pot fi cu
pulverizare mecanica, pneumatica şi
combinate (mecano-pneumatica).
DISPOZITIVE DE PULVERIZARE MECANICA

• Aceste dispozitive produc dispersarea

lichidului sub presiune in picaturi, formând
jeturi de pulverizare de diferite forme.
Dispersarea lichidului pe cale mecanica
are la baza viteza.
• Dispozitivele de pulverizare mecanice sunt
specifice aparatelor si masinilor pentru
culturile de talie mica.
PROCEDEUL DE PULVERIZARE MECANIC
(CDA - controlled droplet application)

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE:
- lichidul este dirijat in centrul unui disc
plan sau tronconic, care se roteste cu
turatie mare (1000 - 8000 rot./min);
- forta centrifuga determina deplasarea
lichidului spre marginea discului;
- lichidul este pulverizat sub forma de
picturi fine cu dimensiuni apropiate.
Sunt cunoscute sub denumirea de
pulverizatoare rotative sau CDA -
controlled droplet application.
Pulverizatoare rotative (MICRON, s.a.)
sunt montate in pozitie orizontala sau
usor inclinata - numai pulverizatorul
GIROJET este montat in pozitie
vertical.
DISPOZITIVE DE PULVERIZARE PNEUMATICA
• Dispozitivele de pulverizare pneumatica
functioneaza pe baza actiunii unui curent de aer
asupra lichidului.
• Metoda folosirii dispozitivelor de pulverizare
pneumatica consta in aducerea lichidului aflat la
presiune mica (0,2 – 0,8 daN/cm2) intr-un curent
de aer debitat de un ventilator, care actiontand
asupra lichidului cu viteza de 60 – 240 m/s, il
disperseaza in picaturi, dupa care il transporta la
inaltimi de 20 – 25 m.
• Dispozitivele de pulverizare pneumatica sunt
folosite atat la stropirea culturilor din pepiniere, a
arboretelor si a plantajelor precum şi a culturilor
cu destinatie speciala.
DISPOZITIVE DE PULVERIZARE COMBINATE

• Aceste dispozitive combina actiunea de

pulverizare mecanic cu cea pneumatica.
Cu dispozitivele de pulverizare combinate
se obtin picaturi mult mai fine decat cu
celelalte dispozitive. De aceea, aceste
tipuri de dispozitive se utilizeaza de
preferinta la maşinile care trebuie s
realizeze inaltimi mari de lucru.
 REZERVOARE
• Rezervoarele maşinilor de combatere prin stropire
sunt realizate pentru diferite capacităti, dupa cum
urmeaza:
– 1 - 20 l la aparatele de stropit purtate de om,
– 50 -100 l la aparatele şi maşinile carosabile,
– 20 - 900 l la maşinile purtate mecanic
– 600 -2 000 l la maşinile de stropit tractate mecanic.
• Rezervoarele se executa din materiale rezistente la
actiunea coroziva a pesticidelor ca: tabla din alama,
otelul inoxidabil, duraluminiul, poliesterul armat cu
fibra de sticla şi polietilena.
 AGITATOARE
• Agitatoarele folosesc pentru amestecarea
lichidului toxic, in scopul evitarii sedimentarii
suspensiilor şi respectiv pentru mentinerea
aceleaşi concentratii.
• Dupa modul de functionare, se deosebesc
agitatoare mecanice, hidraulice şi
hidropneumatice.
• Agitatoarele mecanice sunt constituite frecvent
dintr-unul sau mai multe axe cu palete radiale
sau elicoidale, situate in interiorul rezervorului.
 AGITATOARE

Agitatoare mecanice: a – cu maneta de agitare, b – cu ax cu

palete, c – cu ax cu rozete elicoidale
 AGITATOARE
• Agitatoare mecanice: a – cu maneta de
agitare, b – cu ax cu palete, c – cu ax cu rozete
elicoidale

Agitatoare pneumatice si hidraulice: a - cu jeturi de solutie sub

presiune ; b — cu ciclon, c — cu ciclon cu lichid si aer
EXPLOATAREA MASINILOR DE STROPIT
• Pregatirea agregatelor pentru lucru. In cadrul pregatirii pentru
lucru se verifica starea tehnica a aparatelor şi maşinilor, se
executa reglajele necesare, precum şi cuplarea maşinii la tractor.
– Verificarea starii tehnice. Inainte de introducere in lucru, fiecare aparat
sau maşina trebuie controlata daca nu are pierderi de lichid sau aer şi
se fac incercari pentru a vedea gradul de pulverizare.
– Reglarea debitului. Tot in cadrul pregatirii pentru lucru se face şi reglarea
aparatelor şi maşinilor de stropit pentru un anumit consum de solutie.
– Reglarea urmelor picaturilor de lichid. Pentru obtinerea de picaturi cu
diametrul dorit se actioneaza asupra presiunii de lucru, diametrului
orificiilor şi a vitezei curentului de aer. Astfel, in cazul picaturilor prea
grosiere se mareşte presiunea şi viteza curentului, iar diametrul
orificiului calibrat al dispozitivelor de pulverizare se micşoreaza.
EXPLOATAREA MASINILOR DE STROPIT
• Pregatirea terenului. Aceasta lucrare consta in
parcelarea şi jalonarea locurilor unde urmeaza
sa se amenajeze poteci sau sa se deschid
poteci pentru deplasarea maşinilor.
• In general, metoda de deplasare a agregatelor
in postatele de lucru este cea in suveica.
• Locul de alimentare a maşinii se marcheaza şi
se stabileşte prin calcularea distantelor intre
punctele de alimentare, la fel ca la maşinile de
semnat.
EXPLOATAREA MASINILOR DE STROPIT
• Executarea lucrarilor. In timpul stropitului este indicat
sa se evite perioadele din zi sau zilele cu temperaturi
ale aerului mai mari de 25 °C, deoarece la astfel de
temperaturi picturile se evapora rapid, inainte de a lua
contact cu suprafetele de tratat.
• Controlul calitătii lucrarilor. Calitatea lucrului executat
cu agregatele de stropit se determina cu ajutorul
urmatorilor indici calitativi de lucru: diametrul mediu al
picaturilor, numarul mediu de picturi pe cm2, gradul de
acoperire cu picaturi a suprafetelor tratate.
Va multumesc!