CURSUL 3 –

INTRODUCERE ÎN
DEONTOLOGIA
COMUNICĂRII

III. Codurile de conduită. Capitalul moral

IV. Valori, principii şi norme morale
Un obstacol în calea
punerii în primejdie
a individului şi a
ştirbirii prestigiului
profesiei respective
din cauza de conduită
nerespectării
regulilor practicării
profesiei sau refuzul
recunoaşterii
îndatoririlor
O formă de reglare
a raportului dintre
îndatoririle care
Codurile revin practicanţilor
unei profesii
autorizate şi
beneficiarul
bunurilor sau
serviciilor aferente

Reguli la care
Operează consimt indivizii Studiul
ca un unei comunităţi care codurilor
contract moral utilizează acel cod - deontologice
între persoanele îndatoriri, atitudini accentuează
implicate într-o şi comportamente dimensiunea morală
activitate în acord a comunicării
cu misiunea
instituţiei
 1. 3. Codurile de conduită
(CC)

CC- axate pe
CC-“traduc” aspectul moral,
norme şi reguli pe apărarea
ale comunităţii onoarei
şi a prestigiului
în cazul
profesiei, a
particular “spiritului de breaslă”.
al unei profesii

Excluderea, retragerea
CC- sancţionează
dreptului de liberă moral-profesional
practică, retragerea Derapajele
licenţei, supunerea propunând
dezbaterii publice, instituţiilor
propunerea sanctiunilor abilitate
soluţia 
administrative, etc.
Codurile au scopul de a apăra
capitalul moral acumulat într-o
profesie.

Coduri
Codurietice
etice

Codurile
Codurile
elaborate
elaborate
şişi
restrânse
restrânse

Coduri
Coduri Coduri
Codurietice
etice
deontologice
deontologice dede
conduită
conduită
Capitalul moral
 Cooperarea economică, socială, politică,
instituţională şi profesională eficientă
presupune, pe lângă legi juridice şi reguli de
funcţionare, şi conştientizarea apartenenţei
la comunitate împărtăşind aceleaşi valori
morale – libertate, integritate morală,
corectitudine, onestitate, toleranţă,
cumpătare, loialitate, reputaţie, prestigiu, etc.
 Identificarea capitalului moral al unei
comunităţi (ansamblu sau grup socio-
profesional), adică a acelor valori care
generează alte valori, vine să întregească
tabloul conduitelor omului trăind în societate
 1.4. VALORI, PRINCIPII ŞI
NORME DEONTOLOGICE

Ce este Dăruirea de sine,

o valoare morală? toleranţa,respectul,
loialitatea
Unele V. M.
se vor
universale

V.M.
V. M.
este ideea care V. M.
formează
ghidează judecata sunt create şi
doctrine care iau
transmise prin
morală forma obligaţiilor
ideologii, religii şi
a indivizilor şi ce se impun
prin comunităţile
în conştiinţă
a societăţilor umane
ca un ideal
 Respectarea
Respectarea
îndatoririlor
îndatoririlor

Integritatea morală
Integritatea morală
Onestitate şi şi
Onestitate
corectitudine
corectitudine

PRINCIPIILE
PRINCIPIILE
DEONTOLOGICE
DEONTOLOGICE

Independenţă
Independenţă
Profesionalism
Profesionalism profesională
profesională

Responsabilitate
Responsabilitate
Transparenţă
Transparenţă
 1. Respectarea
îndatoririlor

De la disciplina
minimă
Conştientizarea – respectarea
standardului programului de lucru
moral-profesional – şi terminând cu
reacţiile
beneficiarului.
 2. Integritatea
morală
corelează

ŞI
Verticalitatea
Imaginea
morală
publică
a fiecărui
a instituţiei
angajat

Se generează un raport de dependenţă şi o

certitudine a gestionării instituţionale
corecte a capitalului moral. Cerinţa imediată
a IM a persoanei presupune acţiunea sinceră,
corectă, răspunzând direct pentru propriile alegeri.
3. Profesionalismul

Asigurarea raportului
dintre spiritul de
breaslă
şi prestigiul personal
Competenţă
Concurenţa profesională
în exercitarea
loială
profesiei

Încrederea în autoritatea
deciziilor profesionale Solidaritatea
şi în exercitarea profesională
profesiei

Loialitatea şi Exercitarea profesiei la

fidelitatea faţă de standarde profesionale
profesia practicată şi morale
4. Responsabilitatea profesională şi civică
(RPC)

 RPC presupune  Insubordonarea,

exercitarea critica publică
profesiei în sunt compatibile
sensul binelui cu moralitatea
individual, dacă au susţinere
evitând în dovezi, altfel
provocarea răului acţiunile de acest
celorlalţi, fel constituie
respectul dezinformare,
celorlalţi denigrare,
calomniere.
5. Transparenţa (T)

(T) se
(T) se referă
referă la
la accesul
accesul la la informaţiile
informaţiile
de interes
de interes public
public sausau dede interes
interes privat,
privat,
la angajare,
la angajare, promovare,salarizare,
promovare,salarizare,
disponibilizare şi
disponibilizare şi în
în utilizarea
utilizarea resurselor
resurselor

(T) se
(T) se asigură
asigură respectând
respectând legea
legea accesului
accesului
la informaţii
la informaţii de
de interes
interes public
public
şi la
şi la dreptului
dreptului individului
individului lala intimitate
intimitate
 6. Toleranţa – garanţia cooperării sociale eficiente
şi a comportamentului civilizat
( comunicarea civilizată, limbaj elevat, fără atac la
persoană)

Intimidarea prin
proferarea de Hărţuirea
ameninţări verbale
şi fizice, critici Hărţuirea
Sexismul
politică
umilitoare şi
insultătoare,
avansuri sexuale,
abuzul de putere Hărţuirea Acţiuni
Misoginismul
şi de încredere, religioasă intolerante
etc.

Xenofobia Rasismul

Şovinismul
7. Corectitudinea şi
onestitatea intelectuală
 Corectitudinea şi onestitatea se referă la orice produs
intelectual (invenţii, inovaţii, drepturi de autor).
 Incorectitudinea şi lipsa de onestitate sunt obstacole
serioase în exercitarea unei profesii, ocupaţii,
meserii. Formele sub care se poate identifica
incorectitudinea şi lipsa de onestitate sunt:
 Înşelăciunea: inducerea în eroare a beneficiarilor
utilizând documente falsificate, informaţii
profesionale false,
 Plagiatul: furtul intelectual voluntar şi premeditat
înseamnă însuşirea integrală sau parţială a
produsului unui autor. Constituie plagiat: compilaţia
din textele mai multor autori fără trimiterile
bibliografice, amestecul dintre preluări din lucrările
altora şi altoirea lor cu propriile idei, omiterea citărilor
şi a marcajelor specifice, etc.