INDICAŢIILE, ADMINISTRAREA

ŞI MONITORIZAREA
OXIGENOTERAPIEI ÎN BOLILE
PULMONARE
 INTRODUCERE

• Oxigenoterapia reprezintă administrarea

oxigenului la concentraţii mai mari decât
cele din aerul ambiant ( 20,9%), având
drept scop corectarea unor cercuri
vicioase induse de prezenţa hipoxemiei
• Este indicată când hipoxemia este
dovedită prin paO2<60 mm Hg sau
SaO2<90% AA
 Tipuri de oxigenoterapie

• Oxigenoterapia de lungă durată

• Oxigenoterapia de scurtă durată
• Oxigenoterapia în sistem ambulator
• Oxigenoterapia din timpul exacerbărilor BPOC
• Oxigenoterapia în situaţii speciale
– călătorii
– reabilitare pulmonară
– ingrijiri paliative
http://www.ers-education.org/pages/default.aspx?id=335&idBrowse=47886&det=1
“Indications for oxygen treatment in advanced COPD” - postgraduate course ERS 2008
 Indicaţiile general acceptate ale
oxigenoterapiei de lungă durată (OLD)
AARC Clinical Practice Guideline
Oxygen Therapy in the Home or Alternate Site Health Care Facility —2007 Revision & Update

• pacienţi cu paO2 în repaus ≤55 mmHg sau cu

SaO2 ≤ 88 % în aer ambient

• bolnavi în stare stabilă, fără exacerbări şi edeme

periferice în ultimele 4 săptămâni  (2 măsurători
ale paO2 – una iniţială şi alta la 3 săptămâni)

Asistenta la domiciliu a bolnavului respirator- Ghid de oxigenoterapie Fl Mihaltan vol.I

 Indicaţiile general acceptate ale
oxigenoterapiei de lunga durata(OLD)
• pacienţi cu paO2 în repaus între 56-59 mmHg
sau cu SaO2 de 89% cu sau fără hipercapnie
dacă au:
 policitemie secundară (Ht ≥55%)
 CPC cu IC
 Desaturări nocturne non-apneice
 HTP (semne Rx, ECG)
 VEMS < 1,5 L
 Cei cu paO2 > 60 mm Hg sau SaO2>90 mmHg cu documentaţie
medicală justificativă
 Ex-fumător de cel puţin 1 lună sau nefumător
 Complianţă bună cu folosire minim 15 h / zi
 Cei cu sdr. restrictive când paO2 < 60 mm Hg

Asistenta la domiciliu a bolnavului respirator- Ghid de oxigenoterapie Fl Mihaltan vol.I

• Indicaţii relative - PaO2 între 7,3-8 kPa dacă există edeme
periferice

• Indicaţii controversate • Indicaţii paliative

Mucoviscidoza
Bolile restrictive IC în stadii terminale
(alveolita fibrozantă sau Cancere pulmonare în faze
pneumoconioza) avansate
Boli pulmonare obstructive sau
fibrozante în stadii terminale (O2
reduce dispneea şi fatigabilitatea)

Asistenta la domiciliu a bolnavului respirator- Ghid de oxigenoterapie Fl Mihaltan vol.I

 OLD CU ADMINISTRARE DOAR
NOCTURNĂ
Insuficienţa cardiacă congestivă–
respiraţie Cheyne Stokes cu sindrom de
apnee de somn de tip central:
- reduce microtrezirile şi desaturările
- reduce hiperactivitatea simpatică
- ameliorează capacitatea de efort
 Contraindicaţii OLD

• Pentru pacientul cu BPOC care este

hipoxemic practic nu există contraindicaţie
• În restul afecţiunilor respiratorii care ajung
la insuficienţă respiratorie nu avem practic
contraindicaţii
• Atenţie la cei cu hipercapnie cronică!!!
AARC Clinical Practice Guideline
Oxygen Therapy in the Home or Alternate Site Health Care Facility
—2007 Revision & Update
 OXIGENOTERAPIA DE SCURTĂ
DURATĂ
• decompensările acute ale unei insuficienţe
respiratorii atestată biologic pt atingerea
stabilităţii paO2 sau pentru tatonarea trecerii la
OLD
• pt episoadele de instabilitate tranzitorie a unei
boli cardiace sau pulmonare :
 BPOC
 IC
 astm sever
 paliativ în afecţiuni din stadii terminale
 
 Alte indicaţii ale oxigenoterapiei de
scurtă durată
• Hipoxemia acută – • Hipoxie fara hipoxemie:
poate duce la leziuni
ireversibile pentru
organele acute  Anemia cronică
• Infarctul miocardic -  Intoxicaţia cu CO accidentală
sau în scop suicidar
administrarea de
concentraţii mari O2  Methemoglobinemia
(6l /min)  Deficienţe de transport al O2
• Pneumotoraxul- (şoc hemoragic, funcţia
cardiacă afectată)
resorbţia poate fi
accelerată de 3 ori de  Stări perioperatorii
inhalarea de O2 pur  Atacuri acute de astm
(FiO2 de 60%)

AARC Clinical Practice Guideline Oxygen Therapy for Adults in the Acute Care Facility— 2002
 Oxigenoterapia în ambulator

 Pacienţii cu OLD cu activitate scăzută-

• ocazional au nevoie de cilindri portabili în timpul deplasărilor/în ambulanţă;
• debitul de oxigen va fi stabilit la acelaşi nivel ca şi în timpul utilizării la
domiciliu
• Timpul mediu de utilizare va fi de ~ 1 oră pe zi, dar este variabil.
 Pacienţii cu OLD - grupul activ
• implica determinarea debitului de oxigen necesar pentru a elimina
desaturările (≤ 90%), în timpul deplasării.
• pacienţii vor utiliza 2 – 4 ore pe zi aceste dispozitive portabile - monitorizare
zilnica
• reevaluare la 2 luni
 Pacienţi fără OLD cu desaturări la efort: o scădere a SaO2
de 4%, sub 90% la efort, care este reversibilă la administrarea suplimentară
de oxigen

Clinical component for the home oxygen service in England and Wales, the British Thoracic Society (BTS) Working
Oxigenoterapia – exacerbări BPOC

Interval ţintă: 94-98%

88-92% pentru cei cu
insuficienţă respiratorie cronică
cu hipercapnie - ideala este
utilizarea de mască Venturi 28%
cu 4l/min sau 24% cu 2l/min
ulterior trecere pe canule nazale
sau mască facială simplă

Thorax 2008;63(Suppl VI):vi1–vi68. doi:10.1136/thx.2008.102947

Oxigenoterapia - reabilitare pulmonară

• Creşte toleranţa la efort doar la

pacienţii cu hipoxemie uşoară
şi moderată

• Adaptarea la efort intensiv este

mult mai rapidă

• Dezavantaje - utilizare în
timpul antrenamentului şi
efortului: accelerarea adaptării
musculaturii periferice
Ambrosino N, Strambi S- New strategies to improve exercise tolerance in chronic obstructive
pulmonary disease – Eur.respir.J 2004, 24,313-322
 Oxigenoterapia în timpul
călătoriilor cu avionul
Managing passengers with respiratory disease planning air travel:
British Thoracic Society recommendations. Thorax 2002; 57(4):289-304.

Screening result Recommendation

Sea level SpO2 > 95% Oxygen not required (B)

Sea level SpO2 92-95% and no risk factor* Oxygen not required (C)

Sea level SpO2 92-95% and additional risk factor* Perform hypoxic challenge test
with arterial or capillary
measurements (B)

Sea level SpO2 < 92% In-flight oxygen (B)

Receiving supplemental oxygen at sea level Increase the flow while at

cruising altitude (B)
 Oxigenoterapia -tratament paliativ

Studiile arată - că la pacienţii care au cancer pulmonar şi

hipoxemie (SaO2<90%) se reduce dispneea prin
administrarea de O2, iar la cei fără hipoxemie nu aduce
nici un beneficiu, nu diminuează dispneea - la aceştia dau
rezultate alte tratamente
Intervalul ţintă trebuie menţinut între 94%-98%

Thorax 2008;63(Suppl VI):vi37.

doi:10.1136/thx.2008.102947
 Riscurile oxigenoterapiei
• Riscul fizic – incendii, explozie, traume create de
catetere, măşti şi uscarea mucoaselor, epistaxis, leziuni
de decubit

• Efectele funcţionale - hipercapnia indusă şi “atelectazia

de resorbţie”- reducerea volumului alveolar

• Evidenţe ale toxicităţii oxigenului tulburări de

permeabilitate a membranei alveolo-capilare
generarea de radicali liberi de oxigen nu s-a stabilit un
prag precis al concentraţiei toxice ( în funcţie de doză şi
durata de administrare)
Clinical Practice Guideline –AARC 2002)
 Administrarea (OLD)

• Durata:

– Uneori continuu

– Cel puţin 15 – 18 ore/zi

– Evitarea întreruperilor > 2 ore

Dispozitive de oxigenoterapie
 Concentratorul de oxigen

o un aparat care separă oxigenul de azotul din

aer cu ajutorul a 2 filtre de zeolit

o funcţionează pe bază de curent electric

o debit reglabil până la 5 litri/minut

o are 25 de kg

M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Avantaje
concentratoarele de oxigen
• sigure , ieftine
• uşor de manipulat pentru că nu necesită
reîncărcare,
• reglare uşoară de la debitmetru
• concentratorul este dotat cu rotiţe pentru a se
deplasa uşor prin încăpere
• nu necesită reductor de presiune
• Presiunea este sub o atmosfera faţă de tuburile
de oxigen la care presiunea este de 150 de
atmosfere
M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Dezavantaje
concentratoarele de O2
• Nu este portabil (deşi sunt şi
concentratoare mici)- costuri mari
• Necesită conectare la o sursa de curent
• Zgomotul este de 50-60 decibeli
• Greutate mare
• Cu cât se creşte debitul de O2 cu atât va
scădea concentraţia de O2 din aerul livrat

M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Cilindri de oxigen gazos

• Cilindrii de oxigen sunt • Buteliile de 2 litri au o

totuşi distribuiţi atât pe greutate mică de 4,75
post fix cât şi pentru kg fiind folosită
folosirea în ambulator frecvent pe ambulanţă
• Volumul de oxigen al sau pot fi purtate într-
cilindrilor poate varia un rucsac sau bagaj
de la 2 litri (400 litri - special
gaz la 200 de bari) la 20
de litri.
• Necesită un reductor Utile pentru
de presiune cu oxigenoterapia în regim
debitmetru ambulator

M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Avantaje
buteliile de oxigen
o Independenţa de funcţionare -nu necesită
curent electric

o Buteliile mici permit deplasarea în afara

casei

o Calitate bună a oxigenului

M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
Dispozitive de economisire a oxigenului

• Reuşesc să adune oxigenul în

expir şi să-l elibereze la nevoie
în inspir, făcând economie 50
% permiţând prelungirea
duratei de utilizare în
ambulator a rezervoarelor
(buteliilor de O2)

http://www.bocvitalair.co.uk/vitalair/clinicians/ocd_clinicians.asp?
tabno=3&tabid=sc3
 Dezavantaje - buteliile de oxigen

• Preţ mai ridicat faţă de concentratoare-

trebuie schimbate des, transportate
• La debit mare - consum mare şi autonomie
de funcţionare mică
• Dificil de manipulat şi de depozitat
(dimensiuni mari)
• Alimentări frecvente
• Dificultăţi de adaptare a reductorului
M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Oxigenul lichid

• 1 litru de oxigen lichid (-183º C) se evaporează

la 15 º C şi este echivalent cu 850 litri de O2
gazos
• Are un dispozitiv, un rezervor fix (un cilindru) si
un mic rezervor portabil
• Rezervorul portabil are un volum de 0,5-2 l (425-
1721 litri gaz), cu o greutate totală de 2,2-6 kg
• poate fi uşor şi simplu de umplut de către
pacient de la un rezervor mai mare
M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Avantaje - oxigen lichid

• Este silenţios
• Autonomia este prelungită
• Comprimarea unei cantităţi mari de O2
într-un spaţiu mic
• Dacă este umplut de pacient autonomia
este de 6-7 ore
• Este portabil şi are greutate mică

M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Dezavantaje - oxigen lichid

• Chiar dacă nu este folosit există un grad

de evaporare

• Pierderi în momentul umplerii buteliei

mobile

• Costurile mari

M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Tipuri de interfeţe utilizate

Măştile cu performanţă Măştile cu performanţe

fixă variabile
 „The non rebreathing  Masca facială simplă
mask” –masca cu  Canule nazale
rezervor
 “The partial
rebreathing mask”
(masca cu reinhalare
parţială)
 Masca Venturi
M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 “The non rebreathing mask”

• are un rezervor de oxigen cu 2 valve

unidirecţionale (de fiecare parte a măştii) care
permit ventilarea aerului expirat şi în acelaşi timp
previne inspirarea acestuia în rezervorul ataşat
• se poate asigura un debit de oxigen(10-15 l /
min)
• se poate realiza un FiO2 de 0.8-0.95
• utile în urgenţe

Kampelmacher MJ, van Kesteren RG, Deenstra M, et al. Long-term oxygen therapy. Neth J Med 1994; 44: 141-152
 “The partial rebreathing mask”
(masca cu reinhalare parţială)
• este o mască simplă, cu un balon din material
de plastic care funcţionează ca un rezervor de
oxigen
• ajută la livrarea unor concentraţii crescute de O2
la un flux redus de O2
• la 6 L/min eliberează o concentraţie de oxigen
de 40-50 %, iar la10-15L/min de 60 %
• se poate ajunge la un FiO2 de 0.7-0.85

Larry "Harris" Taylor, A Diver's Guide To Oxygen Therapy Apparatus;2001-2004

 Masca Venturi

• bazată pe principiul lui Bernoulli, asigură o

concentraţie fixă de O2, fără a fi influenţată de
volumul curent
• asigură un FiO2 controlat de 0.24, 0.28, 0.35,
0.40 sau 0.60.
• Măştile sunt insoţite de jeturi colorate şi codate
care produc un FiO2 cunoscut la un debit de
oxigen dat

Kampelmacher MJ, van Kesteren RG, Deenstra M, et al. Long-term oxygen therapy. Neth J Med 1994; 44: 141-152
Thorax 2008;63(Suppl VI):vi1–vi68. doi:10.1136/thx.2008.102947
 Masca facială simplă

• Nu prezintă valve sau rezervor ataşat

• Cu un debit de oxigen de 5-15 l/min, o
mască facială simplă asigură un FiO2 de
0.40-0.60.
• Avantaje: simplitatea sistemului, fără risc
de epistaxis, costuri mici, se pot utiliza la
cei cu obstrucţie nazală
• Dezavantaje: disconfortul, interferenţe cu
alimentarea, hidratarea şi expectoraţia
M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Canulele nazale

 Cel mai frecvent utilizate,  La flux mai mare de

ieftine 4l/min - apare uscăciunea
mucoaselor, iritaţia şi
 Permit alimentarea şi
disconfortul (umidificarea
este necesară)
comunicarea

 De obicei nu se utilizează  Exista riscul deplasării

un flux mai mare de 3l/min acestora în timpul
şi nu impun umidificarea somnului
aerului

 Realizează un FiO2 de  Risc de epistaxis,

0.24-0.4 obstruare cu secreţii
 Oxynasor The OxyArm Oxymizer
(Pari, Starnberg, (Southmedic, Barrie, (Chad Therapeutics,
Germany) ON, Canada) Naples, FL, USA)

Catetere
nazofaringiene

DEVICES FOR OXYGEN ADMINISTRATION IN PATIENTS WITH HYPOXAEMIA DURING SPONTANEOUS BREATHING J. Geiseler and O. Karg-
THE BUYERS’ GUIDE TO RESPIRATORY CARE PRODUCTS 2009
 Umidificarea oxigenului

• Previne distrugerea ciliară şi iritarea mucoaselor

• Se indică:
 la cei ce necesită căi respiratorii artificiale
(traheostomă, cateter transtraheal);
 debite mari de O2 ;
 au secreţii vâscoase - creşte claritatea sputei
• Risc de complicaţii bronhoconstricţie, creşte
riscul de infecţii, scăderea funcţiei pulmonare la
utilizare excesivă
Thorax 2008;63(Suppl VI):vi53–vi54. doi:10.1136/thx.2008.102947
 Monitorizarea oxigenoterapiei

Tehnici de monitorizare

Non-invazive
Invazive

Gazometria arterială Pulsoximetria

Măsurarea transcutanată a PO2

Monitorizarea aerului inspirat sau expirat
 Pulsoximetria

 este una dintre cele mai  există artefacte în măsurarea

uşoare, mai fiabile măsurători saturaţiei induse de
pentru depistarea hipoxemiei pigmentarea pielii ( la cei cu
culoare închisă
 se poate folosi la măsurarea supraestimează SaO2, în
timpul hipoxiei), scăderi bruşte
SaO2 pentru toţi pacienţii cu
la mişcări ale mâinii,
boli acute, cu dispnee severă
poziţionarea incorectă a
traductorului
 este un indicator al oxigenării  date false sunt date şi de
dar nu al ventilaţiei şi nu poate concentraţii crescute de
furniza date legate de nivelul bilirubină, carboxihemoglobină,
CO2, al pH-ului arterial sau al methemoglobină, perfuzie
concentraţiei de bicarbonaţi inadecvată periferică, aritmii
cardiace.
MONITORING OXYGEN SATURATION IN THE COMMUNITY, J. Stockley and B. G. Cooper,
The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Gazometria arterială

• rămâne standardul de aur, pentru evaluarea şi monitorizarea ventilaţiei în timpul

oxigenoterapiei

• se efectuează la toţi pacienţii în stare critică, la pacienţii fără semnal adecvat la

pulsoximetrie şi pacienţii cu semne sau simptome neaşteptate

• măsurarea gazelor la nivelul capilarelor lobului urechii (dar nu şi de la deget)

poate oferi un pH şi PCO2, care sunt aproape identice cu valorile arteriale

• PO2 capilară este totuşi cu 3.7-7.5 mm Hg (0.5-1.0 kPa) mai mică decât PO2
arterială, în special la PO2 > 60-75 mm Hg

http://www.patient.co.uk/doctor/Use-of-Oxygen-Therapy-in-COPD.htm

Zavorsky GS, Cao J, Mayo NE, et al. Arterial versus capillary blood gases: a meta-analysis. Respir Physiol Neurobiol 2007;
Valori normale SaO2 şi PaO2 în
funcţie de vârstă
Monitorizarea oxigenoterapiei

MONITORING OXYGEN SATURATION IN THE COMMUNITY, J. Stockley and B. G. Cooper,

The buyers’ guide 2010 to respiratory care products
 Monitorizarea oxigenoterapiei în
prima oră de la administrare
 La toti pacienţii se
monitorizează SaO2 la 5 min
de la instituirea oxigenoterapiei
 În cazul când SaO2 scade sub
intervalul ţintă şi starea clinică
este instabilă se vor lua măsuri
suplimentare
 Dacă SaO2 este mai mare
decât intervalul propus şi
pacientul este stabil, debitul de
oxigen trebuie redus
BTS guideline for emergency oxygen use in adult patients Thorax 2008;63(Suppl VI):vi59. doi:10.1136/thx.2008
 Pacienţii cu SaO2 de 88-92%
gazometrie arterială la 30 - 60
min verificarea existenţei
hipercapniei( inclusiv la cei
care sunt expuşi riscului de a
dezvolta insuficienţă
respiratorie hipercapnică, dar
normocapnici iniţial)
 Pacienţii stabili cu SaO2 de
94-98%, nu necesită repetarea
gazometriei la 30 - 60 min
dacă nu există nici un risc de
hipercapnie şi acidoză -
pulsoximetria este suficientă
 Monitorizarea oxigenoterapiei în
continuare
• Intervalul ţintă recomandat este
de 94-98% şi SaO2 trebuie
măsurată de obicei la 1 h şi la 4 h
de la iniţierea O2 terapiei
• La pacienţii stabili - se
monitorizeaza de 4 ori pe zi, iar la
cei critici - o monitorizare
continuă a SaO2
• Orice creştere sau scădere a
SaO2 trebuie monitorizată
continuu timp de 5 min –pt a
ajunge la intervalul optim
• O scădere bruscă a SaO2 trebuie
evaluată în context clinic şi
necesită gazometrie
BTS guideline for emergency oxygen use in adult patients Thorax 2008;63(Suppl VI):vi1–vi68.
• Pentru pacienţii cu vârsta > 70
ani, o saturaţie mai mică poate
fi acceptată, deoarece mulţi
dintre aceştia au o SaO2 < 94%
atunci când sunt clinic stabili
• În caz de acidoză respiratorie -
oxigenoterapia nu ar trebui să
fie întrerupta brusc (risc de
rebound al hipoxemiei) – debitul
de O2 trebuie să fie redus
treptat, în funcţie de SaO2 şi
gazele arteriale
• Debitul de oxigen ar trebui
reglat astfel încât să se obţină o
SaO2 de 91-96% prin
pulsoximetrie, în orice moment
BTS guideline for emergency oxygen use
in adult patients Thorax 2008;63(Suppl
VI):vi1–vi68. doi:10.1136/thx.2008.102947
Beneficiile oxigenoterapiei precoce

• Reversia policitemiei
• Ameliorarea hipertensiunii pulmonare
• Ameliorarea funcţiei ventriculului stâng şi
drept
• Creşterea toleranţei la efort
• Corectarea hipoxemiei
• Reducerea dispneii
• Ameliorarea funcţiei cerebrale
 Discuţii
• Suplimentarea cu oxigen este optimă pt
corectarea hipoxemiei
• Oxigenoterapia ameliorează dispneea
• Trebuie să avem un scop clar de prescriere:
• Îmbunătăţirea supravieţuirii
• Reducerea dispneei
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii - permiţând activităţi extradomiciliare
• Prescrierea oxigenului
• O evaluare atentă în funcţie de necesităţile pacientului
• Folosirea de tehnologie adecvată
• Necesarul de oxigen se schimbă în timp
http://www.erseducation.org/pages/default.aspx?id=335&idBrowse=47886&det=1 ERS 2008
 CONCLUZII

 OLD trebuie prescrisă doar la pacienţii care sunt

stabili din punct de vedere clinic, care s-au lăsat
de fumat şi care au fost trataţi optim prin alte
mijloace
 Adăugarea de dispozitive portabile de O2 –
îndeplinirea activităţilor zilnice, deplasărilor
 Debitul de oxigen ar trebui reglat astfel încât să se
obţină o SaO2 de 94-98%
 CONCLUZII

• Oxigenoterapia - constituie o modalitate

importantă de tratament în îngrijirea
pacienţilor cu boli respiratorii, atât în
situaţiile acute (când salvează viaţa
pacientului) cât şi în administrarea cronică
(creşterea supravieţuirii - mai ales la
pacienţii cu BPOC sever)
Vă mulţumesc!