Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dalton1803
sferei
►cel mai simplu model atomic este cel al
rigide
►atomii au formă sferică, sunt omogeni şi identici
pentru o substanţă, nu sunt încărcaţi electric
http://www.youtube.com/watch?
v=s4BSzbskyjU&feature=related
Experimentul lui
Rutherford
Dispozitivul experimental
►o sursă radioactivă emite
particule α ( nuclee de He cu
sarcina pozitivă 2e şi masa
4u )
►particulele α trec printr-o foiţă
de aur
►după ce străbat foiţa de aur particulele α cicnesc o placă acoperită cu
sulfură de zinc pe care se poate observa mici scântei luminoase
►se determină astfel unghiurile sub care au
fost deviate particulele α
►dacă sarcina pozitivă este uniform distribuită în
atom (modelul lui Thomson) particulele α sunt
deviate cu câteva grade la trecerea prin metal
datorită forţelor electrostatice
http://phet.colorado.edu/en/simulation/rutherford-scattering
Modelul atomic Rutherford
1911
(planetar)
►Rutherford presupune atomul ca având o
structură asemănătoare sistemului solar
m0 v 2 e2
r 4 0 r 2
2
e
Energia totală: E
8 0 r
http://www.youtube.com/watch?v=dsq9OiM76OY&feature=related
►conform modelului planetar rotaţia electronului în jurul nucleului ar
trebui să fie însoţită de o emisie de radiaţii electromagnetice care ar
duce la pierderea continuă a energiei electronului
►electronul ar descrie o mişcare în spirală, terminată cu căderea lui pe
nucleu
►datele experimentale nu au confirmat acest model
Postulatele lui Bohr
1. Stările legate ale atomului sunt stări în care atomul nu absoarbe şi nu
emite energie. Aceste stări ale atomului se numesc stări staţionare.
Într-o stare staţionară, energia sistemului este constantă în timp.
Valorile energiilor stărilor staţionare formează un şir discontinuu: E1,E2,
…En
2. Atomii absorb sau emit radiaţie
electromagnetică numai la trecerea Foton emis
dintr-o stare staţionară în altă stare
staţionară n
k
Energia emisă sau absorbită
sub forma unei cuante este
egală cu diferenţa dintre energia
finală şi iniţială a sistemului: Foton absorbit
h kn Ek En
Modelul cuantificat al atomului
1913
►primul model de natură cuantică al atomului
►modelul preia modelul planetar a lui Rutherford şi
îi aplică teoria cuantelor
►modelul atomic cuantificat a lui Bohr explică bine
efectele de emisie şi absorbţie ale atomului de
hidrogen şi ale atomilor hidrogenoizi ( atomi formaţi
dintr-un nucleu cu sarcina Ze şi un electron
+e e- ►mărimea: L = r p sin( r, p )
r
m0 v 2 e2
+e
r
r 4 0 r 2
2
m e
sau rp 2
r 0
4 0
h 2
rn n 2 0 2
m0 e
E1 = - 13,6 eV
E1
En 2
n
Diagrama nivelelor energetice
E (eV)
Spectru continuu
E∞= 0 n →∞
E4=-0,85eV n=4
E3=-1,51eV n=3
E2=-3,4eV n=2
E1=-13,6eV n=1
n = 1, stare fundamentală, de energie E1
n = 2,3,4,…, stări excitate, de energii E2, E3, E4, …
Absorbţia şi emisia de radiaţie
E
electromagnetică n =3
3
h32
E2 n =2
h31 h21
E1 n =1
h31
►trecerea electronului din starea fundamentală într-o stare excitată
(excitare) se face prin absorbţia unui foton
►trecerea electronului dintr-o starea excitată în starea fundamentală
(dezexcitare) se face prin emisia unui foton
►dezexcitarea se poate face: - direct pe starea fundamentală
- în trepte, prin stări intermediare
http://highered.mcgraw-hill.com/olcweb/cgi/pluginpop.cgi?
it=swf::800::600::/sites/dl/free/0072482621/59229/Bohr_Nav.swf::The%20Bohr
%20Atom
Liniile spectrului de emisie al hidrogenului
►atomul de hidrogen aflat în stare excitată revine pe nivelul fundamental
sau pe nivele intermediare
►fiecare tranziţie, între nivele k şi n, are loc cu emisia unui foton
hc m0 e 4 1 1
h kn Ek En 2 2 2
2
kn 8 0 h n k
Constanta lui Rydberg:
m0 e 4 1
R 1, 097 10 7
m
8 0 h 3c
2
1 1 1
R 2 2
kn n k
Seriile spectrale ale hidrogenului
►pentru n = 1, se obţine seria Lyman, cu liniile în ultraviolet, descoperită
în anul 1906,
1 1 1
R 2 2 k = 2,3,4,…,∞
k 1 1 k
►pentru n = 2, se obţine seria Balmer, cu liniile în vizibil, descoperită în
anul 1885,
1 1 1
R 2 2 k = 3,4,5,…,∞
k 2 2 k
n=6
Hα (roşu), pentru k = 3 n=5
n=4
Hβ (verde-albastru), pentru k = 4 n=3
Hγ (violet), pentru k = 5
Hδ (indigo), pentru k = 6 n=2
►pentru n = 3, se obţine seria Paschen, cu liniile în infraroşu apropiat,
descoperită în anul 1908,
1 1 1
R 2 2 k = 4,5,6,…,∞
k 3 3 k
►pentru n = 4, se obţine seria Brackett, cu liniile în infraroşu îndepărtat,
descoperită în anul 1922,
1 1 1
R 2 2 k = 5,6,7,…,∞
k 4 4 k
►pentru n = 5, se obţine seria Pfund, cu liniile în infraroşu îndepărtat,
descoperită în anul 1924,
1 1 1
R 2 2 k = 6,7,8,…,∞
k 5 5 k
►pentru n = 6, se obţine seria Humphry, cu liniile în infraroşu îndepărtat,
descoperită în anul 1925,
1 1 1 k = 7,8,9…,∞
R 2 2
k 6 6 k
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Evoluţia modelelor atomice
Modelul nori de
electroni 1926