Georgescu Antoaneta PDF

Program B: Formator de evaluator de competenţe profesionale
Nume şi prenume: GEORGESCU ANTOANETA ROXANA
Şcoala: Colegiul Economic “Ion Ghica”
Localitatea: Târgovişte/ grupa 2
Grupa: 2
CUPRINS PORTOFOLIU
A. Secțiunea I - Documente de planificare a programului de formare:

Evaluator de competențe profesionale
1. Planificarea modulului: “PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA EVALUĂRII ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC”
2. Suport de curs pentru modulul : “PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA EVALUĂRII

ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC”
3. Agenda secvenţei formării.
4. Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale
5. Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competence
6. Planificarea evaluării finale
7. Chestionar de evaluare a programului
B. Secțiunea II – Planificarea probei practice
8. Prezentare PowerPoint “PLANIFICAREA EVALUĂRII”
9. Activităţi de învăţare concepute pentru proba practică
10. Proiectarea unei activităţi de formare
11. Poster cu regulile de desfăşurare a cursului
12. Formular de feedback rapid
13. Metode de formare planificate pentru susținerea probei practice

Program de formare „Profesor evaluator de competenţe profesionale”
Planificarea modulului
Modulul I: „Proiectarea şi organizarea evaluării”

Număr ore: 48 (curs de 12 zile – 11 zile formare max. 4 ore/zi şi 1 zi evaluare 6 ore )
Număr cursanţi: 25
Unităţi Obiective Metode de Data/timp Laborator Resurse Evaluare Formator
de formare Teori Aplicaţi multimedia/form
competenţă e i a de
practic desfăşurare
Proiectarea să fie capabili să: Brainstorming e faţă platform
evaluării  utilizeze termeni şi Studiul de caz în ă
concepte specifice Ştiu, vreau să faţă
domeniului evaluării ştiu am învăţat 3 12 12 3 Foi de flichart Autoeva- Formator
şcolare; Dezbatere (3+9) Markere luare 1/
stabilească Exerciţiul Suport de curs Colegia- Formator
obiectivele evaluării practic Laptop lă 2
şcolare corelate cu Videoproiector Fişe de
rezultatele aşteptate; Imprimantă feed-
diferenţieze Fişe de lucru back
probele de Platforma on-
evaluare/metodele de line
evaluare/instrumentele Internet
de evaluare;
identifice
caracteristicile
instrumentelor de
evaluare;
creeze
matricea de specificaţii;
elaboreze
probe de evaluare
valide.
Organizare să fie capabili să: Brainstorming 3 9 8 4 Foi de flichart Autoeva- Formator
a evaluării planifice evaluarea Studiu de caz Markere luare 1/
pentru un Exerciţiul Suport de curs Colegia- Formator
modul/disciplină; practic Laptop lă 2
realizeze planul de Videoproiector Fişe de
evaluare; Imprimantă feed-
organizeze resursele în Fişe de lucru back
vederea unei evaluări Platforma on-
corespunzătoare; line
pregătească formabilii Internet
în vederea evaluării;
identifice
responsabilităţile de
evaluatori de
competenţe
profesionale.
Realizarea să fie capabili să: Exerciţiul 5 10 13 2 Foi de flichart Autoeva- Formator
instrumente construiască tipuri de practic (8 Markere luare 1/
lor de itemi respectând Studiul de caz +5) Suport de curs Colegia- Formator
evaluare regulile de realizare; Problematizar Laptop lă 2
asigure calitatea e Videoproiector Fişe de
instrmentelor/itemilor de Imprimantă feed-
evaluare. Fişe de lucru back
Platforma on-
line
Internet
Evaluare să fie capabili să: Discuţii libere 5 1 Platforma on- Formator

susţină o secvenţă din Întrebări line 1/
portofoliul Internet Formator
rezolve un test dat 2
Proiectarea modulului I
Unităţi de Conţinuturi Metode de formare Resurse Evaluare
competenţă/Elemente
de competenţă
UC1 Proiectarea evaluării Evaluare iniţială
EC1.1 – Definirea Scopul evaluării Brainstorming Foi de flichart Autoevaluare
obiectivelor evaluării Obiectivele evaluării Markere Colegială
Suport de curs Fişe de feed-back
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
EC1.2 – Proiectarea Probe/Metode/Instrumente Studiul de caz Foi de flichart Autoevaluare
activităţilor de evaluare de evaluare Ştiu, vreau să ştiu am Markere Colegială
Caracteristicile învăţat Suport de curs
instrumentelor de evaluare Exerciţiul practic Laptop
Matricea de specificaţii Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
EC1.3 – Stabilirea Elaborarea probelor de Brainstorming Foi de flichart Autoevaluare
situaţiilor de evaluare evaluare Dezbatere Markere Colegială
Corelarea conţinuturi Exerciţiul practic Suport de curs Fişe de feed-back
/itemi Laptop
Relaţia itemi/obiective de Videoproiector
evaluare/barem de notare Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
UC2 Organizarea evaluării
EC2.1 – Planificarea Planificarea evaluării: Exerciţiul practic Foi de flichart Autoevaluare
situaţiilor de culegere a tipuri, exemple de Studiu de caz Markere Colegială
informaţiilor planificare a evaluării Suport de curs Fişe de feed-back
Planul de evaluare: funcţii, Laptop
etape Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
EC2.2 – Organizarea Resurse necesare Brainstorming Foi de flichart Autoevaluare
evaluării evaluării Markere Colegială
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
EC3 – Pregătirea Pregătirea formabililor Brainstorming Foi de flichart Autoevaluare
candidaţilor pentru evaluare Markere Colegială
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Internet
EC4 – Pregătirea Responsabilităţi ale Brainstorming Foi de flichart Autoevaluare
evaluatorilor pentru evaluatorului de Markere Colegială
administrarea probelor competenţe Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Internet
UC3 Realizarea instrumentelor de evaluare
EC3.3 – Construirea Tipuri de itemi Exerciţiul practic Foi de flichart Autoevaluare
instrumentelor de Reguli de construcţie a Studiul de caz Markere Colegială
evaluare itemilor Suport de curs
Descriptori de performanţă Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
EC3.4 – Asigurarea Ciclul PDCA în evaluare Problematizare Foi de flichart Autoevaluare
calităţii instrumentelor Adaptarea ciclului PDCA Markere Colegială
de evaluare instrumentelor/itemilor de Suport de curs Fişe de feed-back
evaluare Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Internet
Evaluare Portofoliul cursantului Internet Autoevaluare
Secvenţă de formare din Colegială
portofoliu Fişe de feed-back
Test grilă
Alocarea numărului de ore pentru Modulul I

Modulul Număr total de ore Număr ore alocat
Teorie Aplicaţii practice Evaluare
„Proiectarea şi organizarea evaluării” 48 11 31 6
Proiectarea evaluării 15 3 12
Organizarea evaluării 12 3 9
Realizarea instrumentelor de evaluare 15 5 10
Evaluare 6 1/Test Secvenţă din programul de formare 6
Resurse disponibile:
Locaţie:
Laborator multimedia/Informatică/firme de exerciţiu/sală de curs (care respectă cerinţele realizării formării)
Materiale:
25 mese ergonomice
25 scaune
25 PC, racordate la Internet
1 laptop
1 videoproiector
1 flipchart
25 suporturi de curs
consumabile
1 imprimantă
1 Xerox
platformă de învăţare (on-line)
Umane:
25 cadre didactice
2 formatori
Resurse de timp:
12 zile
EC/zile Total ore Teorie Practică Evaluare
Proiectarea evaluării 15 3 12
Faţă în faţă platformă
Ziua 1 1 2 1
Ziua 2 1 1 1
Ziua 3 1 2 1
Ziua 4 0 4 0
Organizarea evaluării 12 3 9
Ziua 1 1 2 1
Ziua 2 1 2 1
Ziua 3 1 1 2
Realizarea instrumentelor de evaluare 15 5 10
Ziua 1 1 2 1
Ziua 2 1 2 0
Ziua 3 1 2 0
Ziua 4 1 2 1
Evaluare 6 1 Faţă în faţă 6
Prezentare secvenţă din
cadrul programului de
formare
Evaluare pe bază de
portofoliu
Program de formare „Profesor evaluator de
competenţe profesionale”
Modulul I „Proiectarea şi organizarea evaluării”
(Suport de curs)
Formator: Georgescu Roxana
Page | 1
Cuprins:
UC1 – Proiectarea evaluării
Scopul evaluării 4-5
Obiectivele evaluării 5-7
Probe/Metode/Instrumente de evaluare 7-14
Caracteristicile instrumentelor de evaluare 14-17
Matricea de specificaţii 16-18
Elaborarea probelor de evaluare 18-19
Corelarea conţinuturi /itemi 19-27
Relaţia itemi/obiective de evaluare/barem de notare 27-28
UC2 - Organizarea evaluării
Planificarea evaluării: tipuri, exemple de planificare a evaluării 29-32
Planul de evaluare: funcţii, etape 32
Resurse necesare evaluării 32
Pregătirea formabililor pentru evaluare 32
Responsabilităţi ale evaluatorului de competenţe 32-34
UC3 – Realizarea instrumentelor de evaluare
Tipuri de itemi 35
Reguli de construcţie a itemilor
Descriptori de performanţă 44
Ciclul PDCA în evaluare 46
Adaptarea ciclului PDCA instrumentelor/itemilor de 47
Bibliografie
Anexe
Page | 2
Modulul: „Proiectarea şi organizarea evaluării”
UC1 – Proiectarea evaluării
După parcurgerea secvenţei„Proiectării evaluării” formabilii vor fi capabili să:
 utilizeze termeni şi concepte specifice domeniului evaluării şcolare;

 stabilească obiectivele evaluării şcolare corelate cu rezultatele aşteptate;
 diferenţieze probele de evaluare/metodele de evaluare/instrumentele de evaluare;
 identifice caracteristicile instrumentelor de evaluare;
 creeze matricea de specificaţii;
 elaboreze probe de evaluare valide.
Evaluarea constă într-o judecată realizată asupra valorii sau a calităţii unui obiect (persoană,
material, organizare etc.) sau produs potrivit standardelor şi criteriilor precise, cu scopul de a lua
decizii. Cuprinde trei etape:
 cuantificarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice, utilizând instrumente
adecvate scopului urmărit;
 aprecierea acestor rezultate pe baza raportării lor la un sistem de valori, a unor criterii
unitare (bareme de corectare şi notare, descriptori de performanţă, etc.), emiţându-se o
judecată de valoare;
 formularea concluziilor şi adoptarea deciziilor educaţionale adecvate în urma
interpretării rezultatelor obţinute şi emiterea unor judecăţi de valoare.
Page | 3
Scopul evaluării
Evaluarea poate fi realizată în scopuri diferite, precum cele ilustrate mai jos:
Evaluarea
Modalităţi de performanţei în
promovare a conformitate cu
învăţării pe tot niveluri naţionale Planificarea
parcursul vieţii prin şi internaţionale, învăţării
rute de progres de ex PISA*
clare
Oferă informaţii Acordarea

pentru calificării
învăţământul
postobligatoriu şi
cel superior Evaluarea
elevilor
Oferă informaţii Efectuarea unor

angajatorilor alegeri pentru
viitor
Măsoară Oferă Identifică punctele

achiziţiile feedback forte şi punctele
individuale elevului slabe
Sursa: Manual de evaluare – Mary Williams

Unele dintre aceste scopuri ilustrează utilizarea evaluării pentru progresul individual, altele
indică rezultatele evaluării utilizate de organizaţii externe. Elevii utilizează rezultatele evaluării în
luarea unor decizii privind învăţarea viitoare sau selectarea unor trasee profesionale.
Reţineţi!
Strategie de evaluare, prin funcţia sa reglatoare, este o parte componentă integrantă a
procesului de instruire.
Strategia de evaluare, prin scopul evaluării clar stabilit, potenţează procesul educaţional în
direcţia dorită de cel care o proiectează şi o aplică.
Page | 4
Ştiaţi că?
Scopul principal al evaluării este de a ajuta elevii să înveţe. Atunci când elevii sunt evaluaţi bine
şi primesc feedback-ul cu privire la performanţele lor, atât elevii cât şi profesorul ştiu care sunt
performanţele elevilor şi pot diminua punctele sensibile identificate în procesul de predare
învăţare.
Obiectivele evaluării - sunt obiective operaţionale care permit o măsurare educaţională a

comportamentului observabil al celui evaluat, aflat în situaţia de evaluare sau de examinare,
bazată pe folosirea unui instrument de evaluare.
Obiectivele de evaluare trebuie astfel formulate încât:
• să identifice, comportamentul pe care elevul trebuie să-l demonstreze. Pentru definirea
comportamentelor observabile se folosesc verbe;
• să identifice condiţiile în care comportamentul poate deveni vizibil, măsurabil;
• să precizeze nivelul de performanţă, prin enunţarea de standarde şi criterii de reuşită.
Pentru definirea comportamentelor observabile se folosesc verbe. În tabelul următor pornind de
la taxonomia lui Bloom
Nivel cognitiv Cuvinte folosite în sarcina de Activitatea elevului folosind informaţii
evaluare date în enunţuri sub formă de liste,
texte la prima vedere, tabele, principii,
formule, numere, sau care pot fi citite
din cărţi deschise
Cunoaştere Să definească, să descrie, să Reproduce fapte, termeni, concepte,
enumere, să identifice, să definiţii, principii.
numească, să identifice, să
selecteze, să reproducă.
Înţelegere Să explice, să prezică, să Explică/ interpretează semnificaţia
interpreteze, să argumenteze, să unor materiale/conţinuturi.
rezume, să extindă, să dea
exemple, să parafrazeze, să
rescrie, să estimeze.
Aplicare Să calculeze, să demonstreze, să Foloseşte un concept sau un principiu
aplice, să rezolve, să modifice, să pentru a rezolva o problemă.
Page | 5
utilizeze, să opereze, să facă
prognoze.
Analiză Să descompună în părţi Analizează informaţiile dintr-un text şi
componente, să facă diferenţa, să oferă soluţii.
facă legături, să identifice, să
selecteze, să separe.
Sinteză Să clarifice, să combine, să Produce ceva nou sau original din
compileze, să compună, să părţi componente.
elaboreze, să revadă, să rezume,
să organizeze.
Evaluare Să aprecieze, să tragă concluzii, Face un raţionament pe baza unui set
să critice, să discrimineze, să prestabilit de criterii.
interpreteze, să justifice.
Exemple de situaţii în care elevul îşi dovedeşte rezultatele învăţării pe diferite niveluri cognitive:
1. Elevul va preciza din memorie elementele componente ale analizei SWOT, fără greşeală
(Cunoaştere).
2. Elevului i se solicită să explice modul în care mediul intern şi extern influenţează
performanţa unei companii şi efectuează sarcina fără greşeală (Înţelegere).
3. Folosind analiza SWOT elevul rezolvă în mod corect o problemă legată de dezvoltarea
punctelor forte ale companiei, rezolvarea punctelor sensibile, valorificarea ocaziilor în
condiţii de risc minim, problemă nestudiată la clasă (Aplicare).
4. Ascultând la televizor o dezbatere politică elevul va fi capabil să identifice aspectele care
atacă în mod personal un oponent politic şi nu programul politic al acelui oponent
(Analiză).a unei firme de exerciţiu, este capabil să scrie un deznodământ plauzibil.
(Sinteză).
5. Având dată descrierea sistemului economic al unei ţări, elevul va aduce argumente
bazate pe principii ale socialismului pentru susţinerea/ dezaprobarea sistemului
respectiv (Evaluare).
Criteriile de reuşită pot fi:
 Cantitative, exprimate prin cifre sau procente;
 Calitative, exprimate prin cuvinte de tipul: „în ordine cronologică”, „enumerând ideile
principale”, „ concis” etc.
Page | 6
Obiectivele, asemeni competenţelor de evaluare, au caracter derivat în raport cu obiectivele/
competenţele curriculumului şcolar, în vigoare.
Reţineţi!
Evaluarea este „procesul care începe cu planificarea şi cu descrierea obiectivelor şi a
conţinuturilor care vor fi controlate mai târziu''
(Dicţionarul de pedagogie, Schaub Horst 2000, p.101).
Activitate practică:
Formularea obiectivelor
Activitatea îşi propune să clarifice modul de formulare al obiectivelor evaluării. De cele mai
multe ori se crează confuzii între obiectivele evaluării şi obiectivele care derivă din criteriile de
performanţă preluate din SPP.
Indicaţii
Se lucrează în grup. Se va ţine cont în formularea obiectivelor de următoarele recomandări:
1. Începe cu o propoziţie de tipul: „După încheierea formării, cursanţii vor fi capabili să/trebuie
să poată să ........“........
2. Se enumeră obeictivele de performanţă.
3. Fiecare propoziţie începe cu un verb (verbele utilizate definesc comportamente concrete,
observabile şi măsurabile).
4. Ex. să identifice, să elaboreze, să proiecteze, să planifice, etc.
5. Nu se folosec verbe de tipul: să cunoască, să ştie, să-şi însuşească, să înţeleagă.
Sarcina de lucru:
Pornind de la tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile, pentru un modul la alegere,
stabiliţi obiectivele evaluării în vederea atingerii unei competenţe individuale.
Timp de lucru: 30 minute activitate de grup/ 20 minute raportare şi feed-back
Materiale necesare: suport de curs, flipchart, markere, SPP, curriculum aferent unui
modul/calculator racordat la internet, videoproiector.
Page | 7
Probe – Metode - Instrumente de evaluare
Metode şi instrumente de Probe orale

evaluare Tradiţionale Probe scrise
Probe practice
Observarea sistematică a
Complementare comportamentului elevului
Referatul
Investigaţia
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Metodele tradiţionale de evaluare sunt metodele cele mai des folosite şi în procesele
educaţionale actuale şi sunt reprezentate prin:
 probe scrise – există mai multe tipuri de probe scrise dintre care, cele folosite de
profesori sunt:
o extemporale, care conţin întrebări din lecţia curentă şi durează de obicei maxim 20
minute;
o lucrări scrise la sfârşit de capitol prin intermediul cărora elevii sunt puşi să probeze
achiziţiile dobândite ca urmare a parcurgerii respectivului capitol; timpul alocat în
majoritatea cazurilor pentru acest tip de lucrare este de o oră;
o lucrări scrise la sfârşit de semestru – acest tip de lucrare joacă rol de instrument de
evaluare sumativă şi este pregătit prin lecţii de recapitulare.
 probe orale - examinări ale elevilor din lecţia de zi şi, eventual, din lecţiile anterioare pe
care elevii le-au parcurs şi ale căror conţinuturi pot avea corelaţii cu ale lecţiei curente.
 probe practice - reprezintă modalităţi prin intermediul cărora elevii trebuie să
demonstreze că pot transpune în practică anumite cunoştinţe, că le pot obiectiva în
diverse obiecte, instrumente, unelte etc.
Page | 8
Reţineţi!
Prin probă se înţelege orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de către
profesor.
Fiecare dintre aceste metode prezintă avantaje şi dezavantaje.

Probă Avantaje Dezavantaje Recomandări
Scrisă  diminuează  riscul ca unele  Sunt recomandate
subiectivitatea notării lacune în pentru teste formative şi
 Se evaluează un cunoştinţe, unele sumative, pentru
număr mare de elevi neînţelegeri ale examene prin care se
şi o cantitate mare elevilor să nu poată doreşte măsurarea cu
din materia care a fi remediate acurateţe a nivelului
fost parcursă.  în unele cazuri, performanţelor unui grup
 Subiectele pot fi elevii nu pot proba ţintă.
echilibrate în privinţa profunzimea  În proiectarea lor
gradului de dificultate cunoştinţelor profesorul trebuie să
 Pun în evidenţă şi dobândite şi nici respecte următoarele
respectă ritmurile corelarea acestora etape:
individuale de lucru cu alte tipuri de o stabilirea obiectivelor
ale elevilor; cunoştinţe evaluării şi a
 Diminuează stresul. asimilate, eventual, standardelor de
în alte contexte de evaluare;
instruire. o selectarea sarcinilor de
 relativa întârziere în evaluare;
timp a momentului o stabilitea criteriilor de
în care se notare;
realizează o realizarea matricii de
corectarea unor specificaţii;
greşeli sau o scrierea itemilor;
completarea unor o aplicarea instrumentului
lacune identificate; de evaluare şi
 în cazul aprecierea rezultatelor;
examenelor costuri o comunicarea
materiale mari. rezultatelor;
o proiectarea unor
strategii de ameliorare
a dificultăţilor
constatate.
Orală  surprind profunzimea  se examinează mai  Profesorul trebuie să
şi volumul de puţini elevi în creeze un climat de
cunoştinţe asimilate acelaşi interval de destindere, să motiveze
de către elev în urma timp decât în elevul în elaborarea
instruirii; probele scrise; răspunsurilor şi să îl
 permit depistarea  se evaluează un ajute să depăşească
unor lacune, care volum mic de unele momente delicate;
trebuie completate cunoştinţe;  Profesorul poate să
Page | 9
prin activităţi de
 factorii perturbatori utilizeze o fişă de
recuperare; ai aprecierii evaluare orală care să
 permit aprecierea rezultatelor şcolare conţină o serie de repere
capacităţii depot avea un impact care ghidează întregul
argumentare asemnificativ ; demers evaluativ,
elevului;  este greu să se eliminându-se
 permit sprijinireapăstreze acelaşi posibilitatea ca această
elevului în elaborarea nivel de exigenţă metodă de examinare să
răspunsurilor prinpe durata întregii fie alterată de
adresarea unor examinări subiectivitate
întrebări (exigenţa este mai
suplimentare. mare la începutul
 prezintă flexibilitate şiunei astfel de
permit interacţiunea probe);
directă între profesor  este imposibilă
şi elev; echilibrarea, sub
 permit posibilitatea de aspectul dificultăţii,
a clarifica şi corecta a conţinuturilor
imediat eventualele care fac obiectul
erori sau neînţelegeri activităţii de
ale elevului în raport evaluare;
cu un conţinut
 creează dificultăţi
specific; elevilor introvertiţi
şi celor care au un
echilibru emoţional
precar.
Practică  Pun în evidenţă atît  Costuri ridicate; În evaluarea prin probe
competenţe generale  Consum mare de practice se recomandă să se
importante (analiză, timp; aibă în vedere:
sinteză, evaluare) cât
şi specifice  Utilizarea şi organizarea
(aplicative) dispozitivelor/ aparaturii/
materialelor,
 Respectarea algoritmilor
de lucru;
 Proiectarea de algoritmi de
lucru.
Pentru evaluarea tuturor achiziţiilor elevilor metodele tradiţionale nu sunt suficiente. Din acest
motiv se recomandă şi folosirea unor metode complementatre de evaluare. Din categoria
metodelor complementare de evaluare fac parte:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor – metodă de evaluare care

furnizează o serie de informaţii utile, greu de obţinut pe alte căi. Pentru înregistrarea
Page | 10
informaţiilor se pot folosi următoarele tipuri de instrumente prin care pot fi evaluate atât
procese cât şi produse realizate de elevi:
o fişă de verificare
o scală de clasificare;
o fişă de evaluare calitativă.
 Referatul ca instrument de evaluare complementară:
o oferă:
o indicii referitoare la motivaţia pe care o are elevul pentru o disciplină; sau
alta din curriculum-ul şcolar;
o posibilitatea elevului de a demonstra varietatea şi profunzimea cunoştinţelor
pe care le posedă pe o anumită temă;
o elevului posibilitatea de a stabili o serie de corelaţii între cunoştinţele
diverselor discipline şcolare şi de a exersa interdisciplinaritatea ca modalitate
de abordare a unor teme;
o elevului ocazia de a-şi demonstra capacităţile creative şi imaginative şi,
implicit de a-şi proiecta subiectivitatea în tratarea unor teme;
o are o pronunţată dimensiune formativă deoarece îl familiarizează pe elev:
 cu tehnici de investigare,
 să realizeze:
 analize,
 comparaţii,
 generalizări,
 să utilizeze diverse tipuri de raţionamente,
 să tragă concluzii în urma desfăşurării unui demers cognitiv
etc.
o generează o formă de învăţare activă, motivantă pentru elev.
Referatul prezintă următoarele dezavantaje:
o se poate folosi eficient doar la elevii din clasele mari;

o nu este compatibil tuturor elevilor, ci numai acelora care sunt bine motivaţi pentru
diversele discipline care intră în structura curriculum-ului şcolar;
o este mai dificil de evaluat, nefiind un instrument standardizat.
Page | 11
 Investigaţia reprezintă o metodă de evaluare prin care elevul are posibilitatea de a
aplica în mod creativ cunoştinţele şi de a explora situaţii noi sau forme puţin
asemănătoare în raport cu experienţa anterioară. De obicei pentru investigaţie este
necesar un interval de timp mai mare de o oră. În evaluarea investigaţiei profesorul
poate avea în vedere atât procesul cât şi produsul. Principalele caracteristici ale
investigaţiei sunt următoarele:
o se poate derula individual sau în echipă;
o are un caracter sumativ;
o are caracter formativ;
o are caracter integrator, atât pentru procesele de învăţare anterioare, cât şi
pentru metodologia informării şi a cercetării.
Este recomandabil ca evaluarea investigaţiei să fie făcută holistic ţinându-se cont de
următoarele criterii:
 strategia de rezolvare a temei;

 modul de aplicare a cunoştinţelor necesare în realizarea investigaţiei;
 calitatea prelucrării datelor obţinute;
 modul de prezentare şi argumentare a rezultatelor obţinute în desfăşurarea
investigaţiei;
 atitudinea elevilor pe perioada desfăşurării investigaţiei.
 Proiectul reprezintă o metodă de evaluare complexă care furnizează informaţii în
legătură cu competenţele elevului şi cu progresele făcute într-o anumită perioadă de
timp. Tema proiectului poate fi selectată de elev/elevi sau poate fi stabilită de profesor.
În cazul folosirii acestei metode trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
 elevul/echipa de elevi trebuie să fie interesat/interesată de subiectul proiectului;
 elevul/echipa de elevi trebuie să cunoască sursele de informare şi resursele
materiale;
 elevul/echipa de elevi trebuie să ştie că poate primi sprijin de la profesor sau de
la părinţi;
 elevul/echipa de elevi trebuie să aibă la dispoziţie timpul necesar realizării
proiectului;
 profesorul trebuie să stabilească împreună cu elevul/echipa de elevi:
Page | 12
 ce se evaluează (proces, produs sau ambele);
 când se evaluează (pe parcurs sau numai la sfârşit);
 cine furnizează resursele (profesorul sau elevii);
 există sau nu etape bine determinate de evaluare (plan de implementare,
raport intermediar).
În funcţie de tema şi/sau tipul de proiect, Informaţiile care se pot obţine folosind această
metodă de evaluare sunt variate şi referitoare la:
 motivaţia pe care o are elevul faţă de domeniul abordat în proiect;

 capacitatea elevului de a se informa şi de a utiliza o bibliografie centrată pe
nevoile de tratare a temei;
 capacitatea elevului de a proiecta şi realiza o investigaţie;
 modalitatea de organizare, prelucrare şi prezentare a informaţiilor dobândite ca
urmare a utilizării diverselor metode de investigare;
 calitatea produsului obţinut prin finalizarea proiectului.
 Portofoliul este un dosar care cuprinde un ansamblu de documente prezentate într-o
manieră structurată:
 elaborate de către elev: probleme, eseuri, proiecte, referate, contribuţii la
proiecte, lucrări de control.
 pe care le-a selecţionat elevul în funcţie de utilitatea lor în învăţare: fişe de
autoevaluare, scheme, sinteze.
Dacă portofoliul este folosit pentru evaluarea a rezultatelor învăţării, produsele elevului
sunt probe ale achiziţiilor acestuia. Portofoliul oferă o imagine asupra evoluţiei în timp a
elevului şi evidenţiază o paletă largă de abilităţi ale acestuia. Există însă şi dezavantaje
ale folosirii portofoliului care constau în faptul că:
 este o metodă de evaluare subiectivă

 este o metodă de evaluare consumatoare de timp.
Utilitatea portofoliului creşte dacă este folosit atât ca metodă de învăţare cât şi ca
metodă de evaluare.
 Autoevaluarea este o metodă de evaluare care derivă din necesitatea de autocunoaştere a

elevului. Pentru ca elevul să îşi dezvolte abilităţi de autoevaluare, profesorul trebuie să
prezinte elevului, anterior unei evaluări, care sunt obiectivele evaluării respective şi criteriile
Page | 13
după care se va face evaluarea. Pentru ca elevii să se autoevalueze sunt necesare grile de
evaluare concepute în mod special pentru a aceasta. Autoevaluarea este un mijloc
important pentru realizarea reglării instruirii, a ameliorării acesteia.
Activitate practică: Probe de evaluare – avantaje şi limite

Scop:
Activitatea îşi propune să demonstreze avantajele şi limitele probelor de evaluare orale, scrise,
practice.
Durata: 20 minute activitate în grup/ 20 minute raportare şi feed – back.
Sarcina de lucru:
Identificaţi în cadrul grupului de lucru avantajele şi limitele utilizării probelor de evaluare din
SPP.
Metodele de evaluare determină natura şi conţinutul instrumentului de evaluare, precum şi

contextul administrării acestuia. Instrumentul de evaluare este în imediata subordine a metodei,
constituindu-se ca parte integrantă a acesteia. Metoda de evaluare este agentul determinant al
măsurării şi aprecierii în actul evaluativ, iar instrumentul de evaluare este partea operaţională în
care se traduc sarcinile de lucru pentru elevi şi care asigură concordanţa între obiectivele de
evaluare şi metodologia de realizare a acesteia.
Instrumentele de evaluare prezintă următoarele caracteristici:
 Validitatea este calitatea unui test de a măsura ceea ce este destinat să măsoare.
Au fost definite mai multe tipuri de validitate:
o de conţinut – referitoare la măsura în care testul acoperă uniform elementele majore

de conţinut pe care le testează;
o de construct - referitoare la măsura în care testul măsoară un anumit „construct”. De
exemplu dacă într-un test dorim să evaluăm motivaţia elevilor, atunci testul trebuie
să măsoare motivaţia şi nu inteligenţa acestora.
o de concurenţă - referitoare la concordanţa dintre instrumentul de evaluare şi criteriul
de evaluare.
Page | 14
o predictivă - referitoare la măsura în care testul permite prognoza rezultatelor viitoare
ale elevului.
o de faţadă - referitoare la măsura în care testul este relevant pentru cei testaţi.
Pentru a vedea dacă instrumentul de evaluare realizat este valid profesorul trebuie să ia în
considerare următoarele întrebări:
o Sunt definite obiectivele evaluării?

o Conţinutul evaluării abordează cele mai importante conţinuturi din curriculum?
o Sarcinile de evaluare implică tipurile de cunoştinţe, gândire şi rezolvări de probleme
care sunt avute în vedere în procesul instrucţional?
o Evaluarea este criterială? Dacă da, aceste criterii sunt corelate cu scopurile
instrucţionale şi cu priorităţile curriculare?
o Criteriile presupun standarde de evaluare? Cum au fost definite standardele?
o Au avut elevii oportunităţi să înveţe ceea ce sunt evaluaţi?
 Fidelitatea este calitatea unui instrument de evaluare de a produce rezultate constante în
cursul aplicării sale repetate. Fidelitatea se poate estima prin intermediul a patru modalităţi
diferite:
o Fidelitatea test-retest presupune că aplicarea instrumentului de evaluare aceloraşi
subiecţi, în momente diferite, conduce la obţinerea unor rezultate comparabile.
o Fidelitatea prin forme alternative presupune ca rezultatele subiecţilor în urma
aplicării unui test să fie comparabile cu cele obţinute de aceiaşi subiecţi în urma
aplicării unui test cu itemi similari.
o Fidelitatea estimată prin consistenţa internă sau omogenitatea a unui test se referă
la măsura în care:
 toţi itemii relaţionează între ei;
 fiecare item relaţionează cu rezultatul total obţinut de subiecţi.
o Fidelitatea inter-evaluatori se referă la concordanţa între evaluările realizate de doi
sau mai mulţi cercetători care aplică acelaşi instrument aceloraşi subiecţi.
Fidelitatea este influenţată de mai mulţi factori dintre care mai importanţi sunt:
o lungimea testului (fidelitatea creşte cu creşterea lungimii testului);

o dispersia scorurilor (cu cât împrăştierea scorurilor este mai mare cu atît scorul este
mai fidel);
Page | 15
o obiectivitatea testului (un test format din itemi obiectivi are fidelitate mare);
o claritatea schemei de notare (un test cu schemă de notare clară este un test fidel).
Un test poate fi fidel fără a fi valid în condiţiile în care măsoară altceva decât a fost destinat
să măsoare. Dacă un test nu este fidel, nu este nici valid. Validitatea are o importanţă mai
mare decât fidelitatea.
 Obiectivitatea este calitatea unui instrument de evaluare de a asigura concordanţă între

aprecierile făcute de evaluatori independenţi referitor la răspunsurile date la întrebările dintr-
un test de evaluare.
 Aplicabilitatea este calitatea unui instrument de evaluare de a fi administrat şi interpretat cu
uşurinţă.
Pentru proiectarea unui test de evaluare trebuie avute în vedere următoarele etape:
 Determinarea obiectivelor de evaluare;

 Stabilirea sarcinilor de evaluare şi a tipului de test;
 Proiectarea matricii de specificaţii;
 Construirea itemilor;
 Elaborarea schemei de notare;
 Experimentarea itemilor şi a schemei de notare;
 Administrarea testelor;
 Diseminarea rezultatelor.
Matricea de specificaţie este un element prin care ne asigurăm că testul propus măsoară
obiective educaţionale definite şi are o bună validitate de conţinut. Pentru alcătuirea matricei de
specificaţie se parcurg următorii paşi:
1. stabilirea tipului de test (normativ, criterial, formativ, sumativ);
2. stabilirea unui procedeu pentru a corela obiectivele stabilite anterior cu elementele testului şi
pentru a gestiona validitatea testului.
Să presupunem că dorim:
să testăm 3 tipuri de comportamente/domenii – cunoaştere şi înţelegere, aplicare, rezolvare de

probleme (Bloom) la 4 elemente de conţinut – C1, C2, C3, C4.
Page | 16
Etape de parcurs:
 vom determina ponderea pe care fiecare domeniu şi element de conţinut o va avea
în cadrul testului. Astfel, putem atribui celor 3 domenii ponderile 20%, 30% şi
respectiv 50%, iar conţinuturilor C1, C2, C3, C4 ponderile 30%, 40%, 20% şi
respectiv 10%.
 Vom completa celulele matricei prin înmulţirea liniilor cu coloanele corespunzătoare.
De exemplu: ponderea „Aplicării” în conţinutul C1 este: 30% x 30% = 9 puncte.
Obiectivele de evaluare
O1 – să fie capabil să identifice concurenţii firmei
O2 - să fie capabil să compare oferta de produse/servicii proprie cu cea a concurenţilor
O3 - să fie capabil să calculeze cota de piaţă a firmei
O4 - să fie capabil să compare cota de piaţă proprie cu cea a concurenţilor
O5 - să fie capabil să identifice modalităţile de creştere a eficienţei economice la nivel de firmă
O6 - să fie capabil să determine punctele tari şi slabe ale ofertei proprii
O7 - să fie capabil să selecteze ofertele optime ale furnizorilor
O8 - să fie capabil să identifice oportunităţile pe piaţă
O9 - să fie capabil să identifice ameninţările pe piaţă
O10 - să fie capabil să aplice măsuri de îmbunătăţire pentru activitatea firmei
Funcţie de ponderea fiecărui obiectiv de evaluare în cadrul testului şi de caracteristicile

cognitive ale fiecăruia dintre itemi, matricea de specificaţie are următoarea structură:
Ob. Cunoaştere Înţelegere Aplicare Analiză Rez. Total

Terminol. Form. Conc. Corelaţii Interpret probl.
O1 1% 2% 4% 1% 8%
O2 1% 2% 1% 4%
O3 3% 3% 10% 5% 21%
O4 1% 2% 2% 2% 1% 8%
Page | 17
O5 1% 1% 2% 4%
O6 2% 2% 4%
O7 1% 2% 2% 2% 1% 8%
O8 2% 3% 3% 3% 3% 14%
O9 2% 2% 2% 2% 8%
O10 2% 2% 3% 2% 4% 3% 5% 21%
Total 9% 7% 11% 8% 23% 13% 21% 8% 100%
27% 8% 23% 34% 8%
În evaluare am ţinut cont de următoarele standarde curriculare de performanţă:

S1 – să folosească terminologia corespunzătoare limbajului economic (Mediul concurenţial)
S2 – să utilizeze algoritmi de calcul în situaţii problemă
S3 – să redacteze ideile pentru rezolvarea problemei
S4 – să generalizeze concepte pentru aplicare în alte situaţii date
S5 – să compare rezultate în vederea îmbunătăţirii situaţiei firmei
S6 – să justifice alegerile făcute
S7 – să analizeze poziţia firmei pe piaţă.
Activitate practică: Matricea de specificaţii pentru un test de evaluare sumativă

Scop:
Activitatea îşi propune să arate rolul şi importanţa matricei de specificaţii în activitatea de
evaluare.
Sarcina de lucru:
Realizaţi o matrice de specificaţii pentru un test de evaluare sumativă, pornind de la un modul la
alegere.
Page | 18
Relaţia între itemi – obiective de evaluare – barem de notare
Structura testului de evaluare
INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIVĂ
CALIFICAREA: Tehnician în activităţi economice
MODULUL: Mediul concurenţial
COMPETENŢE VIZATE:
 C1 Analizează concurenţa pe piaţă.
 C2 Analizează modalităţile de a fi competitiv în mediul de afaceri.
OBIECTIVELE EVALUĂRII:
O1-să fie capabil să identifice concurenţii firmei.
O2- să fie capabil să evalueze oferta de produse/servicii a concurenţilor.
O3- să fie capabil să determine punctele tari şi slabe ale ofertei proprii prin
compararea cu cea a concurenţilor.
O4- să fie capabil să selecteze ofertele optime ale furnizorilor.
O5- să fie capabil să identifice modalităţile de creştere a eficienţei economice la
nivel de firmă.
MATRICEA DE SPECIFICAŢII:
Obiective
a-şi a a aplica a TOTAL
Conţinuturi aminti înţelege analiza
C1 Identificarea concurenţilor: 1 item
studierea directă a pieţei, publicaţii de 1 10%
specialitate, Internet, mass media
C2 Evaluarea ofertei de produse şi 1 1 1 3 itemi
servicii a concurenţilor din punct de 30%
vedere al cotei de piaţă
C3 Determinarea punctelor tari şi 1 1
slabe ale ofertei proprii prin comparea 2 itemi
acesteia cu cea a concurenţilor 20%
C4 Selectarea ofertelor optime ale 1 1
furnizorilor: observare, comparare, 2 itemi
analiza preţurilor, analiza calităţii, 20%
aprecierea credibilităţii furnizorilor
C5 Identificarea modalităţilor de 1 1
creştere a eficienţei activităţii: 2 itemi
formarea continuă a personalului, 20%
motivarea personalului, modernizarea
tehnologiei, reducerea costurilor,
îmbunătăţirea continuă a calităţii
1 item 2 itemi 3 itemi 4 itemi 10
TOTAL 10% 20% 30% 40% itemi
Page | 19
100%
EXPLICAREA MATRICEI DE SPECIFICAŢII

Obiective
a-şi a a aplica a TOTAL
Conţinuturi aminti înţelege analiza
C1 Identificarea concurenţilor: 1 item
studierea directă a pieţei, publicaţii de 0,2 10%
specialitate, Internet, mass media 1
C2 Evaluarea ofertei de produse şi 0,3 0,9 1,2 3 itemi
servicii a concurenţilor din punct de 1 1 1 30%
vedere al cotei de piaţă
C3 Determinarea punctelor tari şi 0,6 0,8
slabe ale ofertei proprii prin comparea 1 1 2 itemi
acesteia cu cea a concurenţilor 20%
C4 Selectarea ofertelor optime ale 0,6 0,8
furnizorilor: observare, comparare, 1 1 2 itemi
analiza preţurilor, analiza calităţii, 20%
aprecierea credibilităţii furnizorilor
C5 Identificarea modalităţilor de 0,4 0,8
creştere a eficienţei activităţii: 1 1 2 itemi
formarea continuă a personalului, 20%
motivarea personalului, modernizarea
tehnologiei, reducerea costurilor,
îmbunătăţirea continuă a calităţii
1 item 2 itemi 3 itemi 4 itemi 10
TOTAL 10% 20% 30% 40% itemi
100%
INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE/REZOLVARE:
1. Rezolvarea testului se face pe o foaie distinctă.

2. Itemi asemănători, dar cu date schimbate, au fost aplicaţi la clasă, la lecţia de
recapitulare şi sistematizare cunoştinţe, premergătoare testulu
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ:
Modulul: Mediul concurenţial al afacerilor
Clasa: a XII a
Profesor: Georgescu Roxana
Page | 20
Elev:
Data:
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
SUBIECTUL I 30 puncte
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5), scrieţi pe foaia alocată pentru
rezolvarea testului, litera corespunzătoare răspunsului corect. 12 puncte
1. Concurenţa monopolistă este definită ca:
a) situaţie în care există un număr redus de vânzători ai unui bun economic;
b) situaţie în care există un singur vânzător al unui bun economic;
c) situaţie în care există mai mulţi vânzători de bunuri total diferite;
d) situaţie în care există un număr restrâns de cumpărători ai unui bun economic.
2. Concurenţa de marcă este definită ca fiind acel tip de concurenţă care are loc
între firme care:
a) oferă produse similare care satisfac diferit aceeaşi nevoie;
b) oferă produse/servicii care satisfac aceeaşi nevoie în moduri diferite;
c) îşi dispută aceleaşi venituri ale cumpărătorilor, obligaţi să îşi ierarhizeze nevoile.
d) oferă aceleaşi bunuri sau servicii destinate satisfacerii aceloraşi nevoi.
3. Identificarea concurenţilor presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) alegerea informaţiilor utile, examinarea acestora, credibilitatea sursei folosite,
actualitatea lor;
b) colectarea informaţiilor, prelucrarea informaţiilor, difuzarea şi utilizarea
informaţiilor, feed-back;
c) elaborarea de acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung;
d) stabilirea costurilor şi disponibilitatea informaţiilor cu caracter confidenţial.
4. În coloana A sunt elementele componente ale analizei SWOT, iar în coloana B

atribute ale acesora. Scrieţi pe foaia alocată pentru rezolvarea testului, asocierile
corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.
8 puncte
A. B.
1. Puncte tari a).creşterea vânzărilor de produse
substituibile
2. Puncte slabe b).cucerirea de noi segmente ale pieţei
3. Oportunităţi c).dispune de resurse: financiare, umane,

de amplasare
4. Ameninţări d).element definitoriu provenit din
limba engleză
e).linie de produse limitată
Page | 21
Transcrieţi pe foaia alocată pentru rezolvarea testului, litera corespunzătoare
fiecărui enunţ (5, 6, 7) şi notaţi în dreptul ei A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi
F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 10 puncte
5. cota de piaţă relativă – este determinată în raport cu vânzările celui mai puternic
concurent.
6. cota de piaţă relativă a liderului – se determină în raport cu vânzările concurentului
care ocupă locul secund pe piaţă.
7. cota de piaţă servită determinată de ponderea clienţilor ce au menţionat firma
concurentă la întrebarea: Care este prima firmă care vă vine în minte când se
menţionează sectorul de activitate.....?
8. Alegeţi enunţurile false de mai sus şi transformaţi-le în enunţuri adevărate.
SUBIECTUL II 30 puncte
1. Definiţi cota de piaţă. 5 puncte

2. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători.
Un rol important în lupta concurenţială îl joacă modalitatea de selecţie a
__________a___________.
Pentru a fi competitive pe piaţă, firmele trebuie să comparare oferta furnizorilor cu
obiectivele proprii, să analizeze preţurile, să analizeze calitatea produselor pe care
le oferă şi să aprecieze ____________b__________furnizorilor.
Orientarea întreprinderii spre nevoile consumatorilor, impune cunoaşterea

temeinică, urmărirea sistematică şi anticiparea __________c___________acestora
pe baza unui instrumentar ştiinţific de cercetare.
15 puncte
3. Reprezentaţi pe foaia alocată pentru rezolvarea testului, schema dată (Motivarea
angajaţilor). Completaţi căsuţele libere cu cuvintele corespunzătoare.
10 puncte
Page | 22
_____________1______________
______2_____ _____3______
_______4______ ________5____
Programe de Plata timpului Servicii şi alte Sistemul de Plată amânată

protecţie nelucrat recompense stimulente
 Planuri de
 Asigurări  Concedii  Facilităţi  Premii economii
medicale odihnă pentru  Comisioane  Participare la
 Asigurări  Sărbători petrecerea
 Salariu pe profit
viaţă legale timpului liber  Circuite de
bucată (acord
 Asigurări  Concedii  Maşină de direct) întrajutorare
accidente medicale serviciu  Cumpărarea
 Sporuri la
 Pensii  Aniversări  Plata salariu de acţiuni
şcolarizării
 Ajutor şomaj  Stagiul militar  Cumpărarea
 Prime de  Pauza de  Concedii fără de acţiuni
plată
pensionare masă  Participarea
 Timpul de
 Echipament la profit
protecţie
deplasare
 Mese gratuite
SUBIECTUL III 30 puncte
În judeţul „X” pentru comercializarea mobilei întâlnim doua firme rivale S.C.
Mobilux S.A. şi S.C. Mobexpo S.A. Ambele firme aduc pe piaţă produse inovative şi de
calitate superioară. Prima dintre ele asigură doar transportul la domiciliu pe cheltuiala
proprie nu şi montajul cum are cea de-a doua.
Cererea este în creştere pe de-o parte datorită creşterii puterii de cumpărare iar pe de
altă parte datorită deschiderii graniţelor, element ce se constituie, în egală măsură, şi
într-o ameninţare pentru cele două firme. O altă problemă nou apărută o constituie şi
înfiinţarea unei fabrici de mobilă în municipiul judeţului respectiv, întrucât preţurile celor
două unitaţi sunt mari în comparaţie cu preţurile medii practicate în ţară.
Page | 23
În urma publicităţii dintr-un ziar şi un post de radio local, S.C. Mobilux S.A. a reuşit să
realizeze vânzări de 40 mil lei în anul 2007, surclasând-o pe S.C. Mobexpo S.A. care a
înregistrat doar 35 mil lei vânzări. Ştiind că în judeţul respectiv s-au realizat vânzări
totale de mobilier în valoare de 100 mil lei, se cere:
a. Să identificaţi elementele componente ale analizei SWOT.

b. Să elaboraţi o analiză comparativă a celor două firme.
c. Să calculaţi cotele de piaţă efectivă ale celor două firme.
d. Să analizaţi poziţia pe piaţă a S.C. Mobilux S.A. faţă de S.C. Mobexpo S.A.
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE:

SUBIECTUL I 30 puncte
1. – c; 2. – d; 3. – b.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia 0 puncte. Total 12 puncte
4.
4.1 – c).
4.2 - e)
4.3 - b).
4.4 - a).
5. A
6. A
7. F
8. cota de piaţă servită – se determină doar pe segmente de piaţă în care activează
Page | 24
firma şi în raport cu vânzările totale înregistrate pe aceste segmente.
Pentru răspuns corect se acordă 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0
puncte. Total 1 punct
SUBIECTUL II 30 puncte
1. Cota de piaţă permite exprimarea ponderii deţinute de o anumită firmă, de un
produs ori de o marcă în cadrul unei pieţe de referinţă.
Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte. Total 5 puncte
2.
a) furnizorilor
b) credibilitatea
c) dorinţelor
3.
1. SISTEMUL DE RECOMPENSE
2. RECOMPENSE INDIRECTE
3. RECOMPENSE DIRECTE
4. Salariul de bază
5. Salariul de merit
SUBIECTUL III 30 puncte

a. 4 puncte
Puncte tari/Puncte slabe/Oportunităţi/Ameninţări
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect şi complet.; pentru răspuns parţial
corect sau incomplet se acordă 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0
puncte.
Page | 25
b. 12 puncte
Firma Puncte tari Puncte Oportunităţi Ameninţări
slabe
S.C.  produse inovative;  preţuri  cerere în  deschiderea
Mobilux  produse de calitate mari; creştere; graniţelor –
S.A superioară;  nu  creşterea importuri;
 transportul la domiciliu asigură puterii de  înfiinţarea
pe cheltuiala proprie; montajul cumpărare; unei fabrici de
 campanie publicitară pe  deschiderea mobilă.
la nivel local într-un ziar cheltuiala graniţelor –
şi la un post de radio. proprie. export.
S.C.  produse inovative;  preţuri  cerere în  deschiderea
Mobexpo  produse de calitate mari; creştere; graniţelor;
S.A. superioară;  nu face  creşterii  înfiinţarea
 transportul la domiciliu campanie puterii de unei fabrici de
pe cheltuiala proprie; publicitară. cumpărare; mobilă.
 montajul pe cheltuiala  deschiderea
proprie. graniţelor –
export.
Pentru oricare trei puncte tari şi oricare trei puncte slabe de la fiecare firmă se acordă
câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
c. 11 puncte
Cotele de piaţă totală ale celor două unităţi comerciale se calculează dupa formula
Cpi = Vi/V x 100, unde:
Cpi = cota de piaţă,
Vi = volumul vânzărilor firmei
V= volumul vânzărilor produselor respective pe piaţă
Cp “MOBILUX” = 40 milioane lei : 100 milioane lei x 100 = 40 %
Page | 26
Cp “MOBEXPO” = 35 milioane lei : 100 milioane lei x 100 = 35 %
Pentru formulă corectă şi completă (oricare ar fi, dacă se păstrează sensul nu notaţiile)
se acordă 3 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte
Pentru fiecare indicator calculat corect se acordă câte 3 puncte, pentru răspuns parţial
corect sau incomplet se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
Se acordă 2 puncte pentru utilizarea corectă a unităţilor de măsură; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
d. 3 puncte
S.C. Mobilux S.A. acoperă o cotă de piaţă mai mare cu 5% faţă de S.C. Mobexpo S.A
( se pot admite comentarii suplimentare)
Pentru răspuns corect se acordă 3 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0
puncte.
Notă:
Se admite orice variantă de răspuns care respectă valoarea de adevăr a
enunţurilor date.
Relaţia dintre itemi, barem de evaluare şi obiectivele evaluării se poate prezenta şi astfel:
(Exemplu pentru itemi cu alegere multiplă)
Item Rezolvarea sarcinii de lucru Barem Obiectivele evaluării
1. c 4 să fie capabil să identifice concurenţii
12 firmei
2. d 4 să fie capabil să evalueze oferta de
produse/servicii a concurenţilor.
3. b 4 să fie capabil să identifice concurenţii
firmei
4.1
4.2
4.3
4.4
5.
6.
7.
8.
Page | 27
1.
2.
3.
a.
b.
c.
d.
Activitate practică: Realizarea unui test şi barem de notare pentru evaluare sumativă
Scop:
Activitatea îşi propune realizarea unui test de evlauare sumativă şi a baremului de corectare şi
notare.
Sarcina de lucru:
Realizaţi un test de evaluare sumativă şi baremul de corectare şi notare aferent pornind de la
un modul ales aleator.
UC2 - Organizarea evaluării
Page | 28
După parcurgerea secvenţei de formare„Organizarea evaluării” formabilii vor fi capabili
să:
 planifice evaluarea pentru un modul/disciplină;

 realizeze planul de evaluare;
 organizeze resursele în vederea unei evaluări corespunzătoare;
 pregătească formabilii în vederea evaluării;
 îşi cunoaşcă responsabilităţile de evaluatori de competenţe profesionale.
Page | 29
Planificarea evalării
Page | 30
Page | 31
Tipuri de evaluare
Criterii Evaluarea iniţială Evaluarea formativă Evaluarea sumativă

Când se realizează? în faza iniţială pe tot parcursul la finalul unei
programului de formare sesiuni/modul
În ce scop? cunoaşterea nivelului ameliorare/îmbunătăţire acreditare/decizie,
de la care se a activităţii şi a ameliorare activitate
porneşte rezultatelor
optimizarea pe parcurs
a programului de
formare
Cine o realizează? evaluator intern evaluatorul intern evaluator
(aceeaşi persoană (formatorul) intern/extern
care a realizat
procesul - formatorul)
Frecvenţa colectării la început (rar) frecvent la intervale mici de
datelor timp
Ce rezultate rezultate parţiale rezultate finale
vizează? (anticipează/oferă
garanţii pentru
rezultatele finale)
Planul de evaluare
Funcţiile planului de evaluare:

 oferǎ o imagine sistematicǎ de ansamblu asupra manierei în care vor fi evaluate
rezultatele învăţǎrii;
 defineşte o abordare sistematicǎ în vederea îmbunǎtăţirii continue a procesului de
evaluare.
Reţineţi!
Planul de evaluare este un prim pas (faza de planificare) în ciclul continuu de îmbunǎtăţire a
procesului de evaluare. Poate fi utilizat pentru a detalia toate specificaţiile procesului de
evaluare
Elaborarea unui plan de evaluare presupune:
 Stabilirea scopului evaluării.
 Evaluarea resurselor.
 Stabilirea obiectivelor evaluării.
Page | 32
 Stabilirea metodelor de evlauare.
 Specificarea instrumentelor de evaluare.
 Verificarea planului.
Resurse necesare evaluării:

Pentru atingerea obiectivelor procesului de învăţământ (predare – învă are – evaluare) este
nevoie de:
 resursele materiale (spaţii de învăţământ, mobilier, materiale didactice, mijloace tehnice
etc)
 resurse umane (profesori, elevi, personal auxiliar etc.).
Costurile evaluării depind de:
 complexitatea calificării,
 de competenţele care trebuie evaluate;
 de tipurile şi de numărul de metode de evaluare utilizate;
 de echipamentele necesare;
 de persoanele necesare pe durata evaluării.
Pregătirea formabililor pentru evaluare:

Pregătirea formabililor pentru evaluare prin constientizarea:
 obiectivelor care trebuie atinse
 felului cum vor fi evaluate achiziţiile învăţării.
Profesorul:
 prezintă formabililor metodele de evaluare care vor fi utilizate în procesul de evaluare a
competenţelor;
 clarifică modul în care îşi vor demonstra competenţa
 explică modul în care vor trebui să prezinte dovezile de competenţă produse anterior.
Responsabilităţile profesorului evaluator de competenţe profesionale:

 Clarifică pentru candidat etapele procesului de evaluare şi conţinutul standardului utilizat
în evaluare.
 Îl asistă pe candidat pe parcursul efectuării autoevaluării şi în identificarea
competenţelor profesionale pentru care va fi supus evaluării.
Page | 33
 Planifică înpreună cu candidatul procesul de evaluare.
 Efectuează evaluarea, judecă dovezile de competenţă în raport cu standardele.
 Identifică necesarul de pregătire suplimentară de care are nevoie candidatul pentru
acele rezultate ale învăţării neatinse în momentul evaluării.
 Notează, înregistrează, analizează rezultatele evaluării.
Activitate practică: Realizarea planului de evaluare

Scop:
Activitatea îşi propune să demonstreze rolul şi importanţa planului de evaluare în planificarea
evaluării.
Sarcina de lucru:
Alegeţi un format din cele două oferite de formator pentru planul de evaluare. Dacă, dv
consideraţi că aveţi un model mai bun îl puteţi folosi în realizarea sarcinii de lucru. Pentru un
modul la alegere realizaţi planul de evaluare, ţinând cont de cele discutate anterior în grupurile
de lucru, pa baza suportului de curs.
Page | 34
UC3 – Construirea instrumentelor de evaluare
După parcurgerea secvenţei de formare„Construirea instrumentelor de evaluare”

formabilii vor fi capabili să:
 construiască tipuri de itemi respectând regulile de realizare;

 asigure calitatea instrmentelor/itemilor de evaluare.
După proiectarea matricii de specificaţii o etapă foarte importantă este aceea de stabilire a
tipurilor de întrebări folosite în evaluare/examinare şi de redactare a întrebărilor respective.
Elementele componente ale unui instrument de evaluare poartă denumirea de itemi.
Prin item de înţelege o întrebare plus răspunsul aşteptat.
Se poate face o clasificare a itemilor după tipul de răspuns la întrebări. În funcţie de acest
criteriu itemii sunt:
 Itemi cu răspuns închis în care răspunsul este ales:

o cu alegere duală;
o cu alegere multiplă;
o de tip pereche.
 Itemi cu răspuns deschis în care persoanei evaluate i se cere să formuleze un răspuns.

Acest răspuns poate fi un singur cuvânt, poate fi alcătuit din cîteva cuvinte sau poate
reprezenta o dezvoltare complexă şi în funcţie de aceasta itemii sunt, :
o cu răspuns scurt;
o cu răspuns structurat;
o de tip rezolvare de probleme;
o de tip eseu structurat;
o de tip eseu nestructurat.
Page | 35
În funcţie de obiectivele şi contextul evaluării/examinării, se recomandă folosirea în probele de
evaluare a unor itemi de tip diferit. Fiecare dintre itemii menţionaţi anterior au anumite
caracteristici şi prezintă unele avantaje şi dezavantaje în folosirea lor în probe de evaluare.
Itemii cu răspuns deschis structurat sunt alcătuiţi din una sau mai multe părţi, aşa cum se
poate vedea în descrierea următoare:
 stimul – un text, un desen, un tabel sau altă formă de prezentare de date menite să
introducă persoana evaluată în situaţia problemă la care trebuie să dea un răspuns.
 introducere – informaţie care precede imediat întrebarea;
 întrebare;
 restricţii privind răspunsul – cu scopul de a nu obţine rezultate nedorite (de exemplu
calculaţi cu două zecimale);
 schema de notare – conţine instrucţiuni privind notarea, instrucţiuni care pot fi:
o modele de răspunsuri corecte şi scoruri alocate;
o modele de răspunsuri parţial corecte şi scoruri alocate;
o modele de răspunsuri greşite.
Itemii cu răspuns cu deschis prezintă următoarele:
 Avantaje:
o o parte dintre obiectivele învăţării nu pot fi evaluate decât prin itemi cu răspuns
deschis;
o obligă elevul să folosească termeni specifici temei abordate şi expresii corecte
pentru a demonstra familiarizarea cu subiectul;
o profesorul poate deduce din răspunsul elevului dacă întrebarea a fost formulată
clar; dacă rezultă probleme privind claritatea exprimării, întrebarea poate fi
modificată pentru teste viitoare.
Dezavantaje:
Page | 36
o formularea întrebărilor astfel încât elevul să înţeleagă exact ceea ce i se cere nu
este uşoară; există posibilitatea ca unii elevi să fie penalizaţi pentru că au dat un
răspuns incomplet datorită ambiguităţii întrebării;
o chiar dacă o întrebare este formulată fără ambiguităţi, notarea poate fi diferită
de la un evaluator la altul; un evaluator poate ţine mai mult decât celălalt cont de
abilitatea elevului de a formula răspunsul sau evaluatorii pot ajunge la
interpretări diferite în cazul unpr răspunsuri formulate insuficient de clar;
o notarea poate să fie consumatoare de timp.
Itemii cu răspuns deschis scurt por fi de mai multe tipuri:
 Itemi în care, de exemplu, elevului :
o i se dă o definiţie şi i se cere să precizeze denumirea/numele termenului
definit;
o i se dă denumirea unui concept şi i se cere să definească acel concept;
o i se dă un concept şi se cere să enumere caracteristicile conceptului
respectiv;
o i se prezintă o diagramă, o hartă, un grafic şi i se cere să completeze
diferite părţi ale acestuia;
o i se dă un text incomplet şi trebuie să în completeze cu un cuvânt, o
formulă, o propoziţie simplă.
Itemi de tip rezolvare de probleme sau a unei situaţii problemă reprezintă antrenarea într-o
activitate nouă, diferită de activităţile curente ale procesului de învăţare. Obiectivele de evaluare
atunci când se foloseşte un astfel de item pot fi:
o înţelegerea problemei;
o obţinerea informaţiilor necesare rezolvării problemei;
o formularea ipotezelor;
o testarea ipotezelor;
o descrierea metodei/ metodelor de rezolvare a problemei şi rezolvarea acesteia;
o elaborarea unui scurt raport despre rezultatele obţinute;
o posibilitatea de generalizare şi transfer a tehnicilor de rezolvare.
În funcţie de disciplina de studiu, de nivelul de studiu şi de obiectivele evaluării, cerinţele
generale şi specifice ale unui astfel de item pot fi:
Page | 37
o cerinţe generale:
o sarcinile de evaluare se efectuează individual sau în grup;
o sarcinile de evaluare trebuie să fie corelate cu obiectivele evaluării şi
conţinuturile disciplinei;
o situaţia problemă trebuie să fie adecvată vârstei şi pregătirii elevilor;
o cerinţe specifice:
o metoda folosită pentru obţinerea rezultatului să fie clară;
o să fie acceptate metode alternative corecte de rezolvare a problemei/situaţiei
problemă;
o în prezentarea metodei de rezolvare trebuie prezentate detaliat calcule,
diagrame, grafice, imagini care ajută la înţelegerea modului de rezolvare.
Itemi de tip eseu sunt itemi prin care se solicită elevului să elaboreze răspunsuri complexe în
texte care să aibă o anumită structură, de exemplu: o introducere, o secţiune centrală şi una de
concluzii.
o Avantajele folosirii itemilor de tip eseu:

o Acest tip de itemi sunt instrumente folositoare pentru măsurarea rezultatelor
învăţării de tip cognitiv de nivel înalt. Aceşti itemi sunt cei mai potriviţi pentru a
măsura abilităţile elevilor de a selecta conţinuturi, de a organiza şi integra
conţinuturi şi de a le prezenta într-o ordine logică;
o Construcţia lor nu consumă mult timp;
o Au un efect bun asupra învăţării elevilor; Elevii nu memorează fapte ci încearcă
să înţeleagă idei complexe;
o Reprezintă sarcini de lucru apropiate de viaţa reală. În viaţa reală întrebările
solicită elevii să îşi organizeze şi comunice raţionamentele nu să aleagă un
răspuns din 3-4 posibile.
o Dezavantajele/ limitările itemilor de tip eseu:
o Datorită timpului necesar elaborării unui răspuns, prin folosirea acestui tip de
itemi, conţinutul evaluat este de volum relativ mic;
o Necesită timp mult pentru citire şi notare;
o Este dificilă notarea obiectivă şi eficientă, constatându-se de-a lungul timpului că:
 pentru acelaşi eseu notarea unor evaluatori diferiţi poate fi diferită, sau că
notarea aceluiaşi evaluator în momente diferite este diferită;
Page | 38
 notarea este afectată de context (de calitatea eseului citit anterior);
 notele/scorurile sunt influenţate de aşteptările cititorului faţă de
performanţa elevului;
 notele/scorurile sunt influenţare de calitatea caligrafiei, a redactării, a
ortografiei.
Pentru a proiecta itemi de tip eseu de bună calitate trebuie avute în vedere următoarele:
 să fie definită clar sarcina de evaluare;

 să se folosească cuvinte care să orienteze elevul spre abordarea dorită;
 indicaţiile date pentru redactarea eseului trebuie să fie clare, să acopere un domeniu cât
mai larg de conţinut;
 pentru fiecare aspect abordat în eseu trebuie stabilit un scor, iar acest scor trebuie
comunicat elevului.
 trebuie evitată folosirea eseului pentru a demonstra că elevul a acumulat cunoştinţe,
pentru acest obiectiv al evaluării sunt mai eficienţi itemii cu răspuns închis.
Itemii cu răspuns închis, indiferent de numărul de răspunsuri posibile din care trebuie ales
răspunsul corect au următoarea structură:
 stimul – se prezintă sub formă de text, desen, tabel şi conţine informaţii referitoare la
conţinuturi la care se referă întrebarea;
 introducere- informaţie care precede întrebarea;
 întrebare („stem”);
 restricţii privind răspunsul;
 alternative de răspuns:
o cheie-răspunsul corect;
o distractor/distractori –răspunsuri incorecte.
În funcţie de tipul întrebării şi de numărul de răspunsuri oferite pentru selectarea răspunsului
corect, se disting următoarele tipuri de itemi:
Itemi cu alegere duală care solicită elevul să aleagă un răspuns corect din 2 alternative
propuse, de tipul:
o Adevărat –fals;
o Da-Nu;
o Corect-Incorect;
Page | 39
o Acord-Dezacord.
Aceşti itemi prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje:
o Avantaje :
 sunt obiectivi;
 au fidelitate mare;
 sunt uşor de evaluat,
o Dezavantaje:
 probabilitatea ca un elev să dea un răspuns corect chiar în condiţiile în
care nu cunoaşte răspunsul este de 50%;
 au un domeniu restrâns de evaluare-sunt folosiţi doar pentru măsurarea
unor rezultate ale învăţării situate pe niveluri cognitive inferioare
(comparare, stabilire/ recunoaştere relaţie cauză-efect).
În formularea acestui tip de itemi trebuie avute în vedere următoarele:
 indicaţii clare privind modul în care trebuie dat răspunsul (încercuirea unei litere
sau a unui cuvînt, scrierea într-un spaţiu bine precizat etc.)
 indicarea de explicaţii clare privind tipul de judecată: adevărat-fals, acord-
dezacord, corect-incorect.
 folosirea de enunţuri specifice, care să permită luarea clară a deciziei.
 evitarea enunţurilor în care apar verbe la negativ;
 evitarea repetării unei părţi din enunţ, comune mai multor itemi.
Itemi de tip pereche/ împerechere/corelare – aceşti itemi solicită elevul să stabilească o
corespondenţă între informaţiile distribuite de obicei pe 2 coloane (informaţiile din prima coloană
se numesc premise, iar cele din a doua coloană se numesc răspunsuri). Acest tip de itemi sunt
utilizaţi pentru testarea capacităţii elevilor de a face asociaţii simple. Dacă sunt bine construiţi,
pot testa în mod eficient măsura în care un elev poate restructura o informaţie complexă (aşa
cum se poate vedea în exemplul 2, în care însă informaţiile care trebuie împerecheate sunt
prezentate, pentru economie de spaţiu pe linii, nu pe coloane). Pentru a se micşora
probabilitatea de ghicire, numărul răspunsurilor trebuie să fie mai mare decât al premiselor. De
asemenea în redactarea acestui tip de itemi trebuie ca:
o elementele din coloană să fie ordonate după o anumită regulă (de
exemplu valori crescătoare, sau valori descrescătoare, ordine alfabetică);
Page | 40
o listele trebuie să fie omogene (elementele dintr-o coloană trebuie să facă
parte din aceeaşi categorie)
Itemi de ordonare – acest tip de itemi solicită elevul să aplice principii de ordonare care au fost
învăţate (de exemplu ordine cronologică, ordine cauzală sau ordine convenţională privind
structura/proprietăţile)
 Itemi cu răspunsuri cu alegere multiplă- sunt itemii cei mai utilizaţi atât în probele
scrise organizate de profesori şi administrate la clasă cât şi în cazul testelor
standardizate. Aceasta pentru că au formatul cel mai util pentru măsurarea obiectivă,
rapidă şi eficientă a rezultatelor cognitive ale învăţării (cunoştinţe, înţelegere, aplicare,
analiză, discriminare, interpretare a relaţiei cauză-efect, interpretare de grafice).
 Avantaje/ puncte tari ale acestui tip de itemi :
 Permit evaluarea rezultatelor învăţării de la simple la complexe într-o
gamă largă;
 Sarcinile de evaluare sunt structurate şi exprimate clar;
 Răspunsurile incorecte oferă informaţii diagnostice;
 Probabilitatea de a da un răspuns corect bazat pe ghicire este mai mică
decât în cazul itemilor cu alegere duală;
 Evaluarea este mai eficientă decât în cazul itemilor cu răspunsuri
deschise;
 Scorarea/ notarea este uşoară, obiectivă şi de încredere;
 Poate acoperi în mod eficient un conţinut vast ( aproximativ un item pe
minut);
 Dezavantaje / limitări:
o Construirea de itemi buni este consumatoare de timp;
o De multe ori este dificil să găseşti distractorii plauzibili;
o Nu sunt potriviţi pentru evaluarea abilităţilor de rezolvare a unor
probleme, şi pentru organizarea şi exprimarea de idei (articularea
explicaţiilor, demonstrarea proceselor de gândire, realizarea unor sarcini
specifice, producerea de idei originale, furnizarea de exemple);
o În rezolvarea problemelor reale sunt necesare alt tip de activităţi mentale
decât cele de selecţie a unui răspuns corect.
o Scorurile/notele pot fi influenţate de abilitatea de a citi a elevului;
Page | 41
o Nu oferă informaţii cu privire la modul de gândire al elevului – pentru ca
răspunsurile greşite să ofere informaţii diagnostice, trebuie ca distractorii
să fie construiţi cu profesionalism;
o Dacă itemul nu a fost formulat suficient de clar, elevii pot să înţeleagă
altceva din formulare decât s-a intenţionat şi atunci nu se poate aprecia
cauza unui răspuns greşit;
o De cele mai multe ori itemii nu testează nivele înalte cognitive de achiziţii
ale învăţării;
o Nu oferă informaţii privind abilitatea elevului de a scrie;
o Poate încuraja răspunsul prin ghicire.
o Fidelitatea rezultatelor la teste bazate numai pe itemi cu alegere multiplă
este influenţată de probabilitatea ca elevii să ghicească răspunsul corect.
Pentru a creşte fidelitatea testelor trebuie crescut numărul de itemi.
Sugestii pentru scrierea de item cu răspunsuri cu alegere multiplă:
 Fiecare item trebuie să se adreseze unui obiectiv educaţional;

 Itemii trebuie construiţi în aşa fel încât răspunsul corect să fie unic;
 Întrebarea (stem-ul) trebuie să enunţe problema în mod clar;
 Să testeze o singură idee în fiecare item;
 Să se construiască distractori plauzibili, corelaţi cu erori uzuale ale elevilor.
Alte exemple de itemi
Deoarece cititul şi scrisul joacă un rol foarte important în viaţa academică, personală, socială şi
profesională a fiecărui individ, dezvoltarea abilităţilor de a citi şi a scrie trebuie să fie o prioritate
în formarea unui elev.
Dezvoltarea abilităţii de a scrie trebuie făcută la toate disciplinele de studiu şi profesorul trebuie
să aibă în vedere faptul că poate folosi scrisul pentru a dezvolta la elevi abilităţi de gândire de
nivel înalt cum ar fi:
 realizarea de conexiuni logice;

 compararea unor soluţii diferite pentru aceleaşi probleme;
 argumentarea;
 concluzionarea;
Page | 42
De aceea în evaluarea la matematică de exemplu nu trebuie folosiţi numai itemi de tipul
adevărat/ fals sau teste cu alegere multiplă în care să apreciaţi dacă elevul a găsit sau nu
răspunsul corect ci să concepeţi teste prin care să puteţi evalua abilitatea elevilor de a efectua o
sarcină de lucru, etapă cu etapă. Modul în care un elev a răspuns în scris unei întrebări este un
indicator valid al faptului că elevul a înţeles sau nu textul citit. În funcţie de timpul alocat testului,
itemii recomandaţi pentru astfel de evaluări sunt:
 întrebări/sarcini de lucru cu răspunsuri deschise în care se solicită de exemplu elevilor să

construiască eseuri;
 sarcini de a scrie secvenţe precise dintr-un material (planificări, schiţe, revizuiri);
 itemi cu răspunsuri scurte.
Progresele făcute începând cu 1977 în antropologie, psihologie cognitivă, educaţie, sociologie
şi lingvistică au pus în evidenţă faptul că lectura este un proces dinamic, în care cititorul
participă activ. În concepţia actuală, citirea este procesul de construire a sensului cuvintelor,
prin interacţiunea dinamică dintre cunoştinţele cititorului, informaţiile propuse de limbajul scris,
în contextul situaţiei de lectură.
Din această perspectivă, un bun cititor este cel care manifestă abilităţi de lectură independentă
şi flexibilă, într-o varietate de situaţii de lectură, nu cel care demonstrează cursivitate în citirea
cu voce tare.
Din acest punct de vedere, în dezvoltarea competenţelor de lectură ale elevilor trebuie luate în
considerare atât în practicile de instruire cât şi în cele de evaluare următoarele aspecte:
 Influenţa cunoştinţelor anterioare ale cititorului asupra înţelegerii textului citit;

 Modul în care cititorul îşi structurează cunoştinţele;
 Strategiile utilizate de cititor pentru a înţelege sensul textului citit;
 Competenţele necesare cititorului pentru a efectua o anumită sarcină de lectură;
 Metodele şi materialele utilizate;
 Mediul în care are loc lectura.
Pentru evaluarea abilităţilor de lectură se pot folosi:
 3 tipuri de itemi prin care se evaluează capacitatea de înţelegere, în care elevul

lecturează un text şi pentru a răspunde cerinţei extrage informaţia din:
Page | 43
 2-3 propoziţii;
 unul sau mai multe paragrafe;
 întregul text şi trebuie să se bazeze şi pe cunoştinţe anterioare.
 Itemi prin care se evaluează dacă elevul înţelege semnificaţia şi rolul unor grafice, tabele
sau ilustraţii din text;
 Itemi prin care se evaluează dacă elevul înţelege cum este structurat un text şi modul în
care structurarea respectivă influenţează înţelegerea textului.
Activitate practică: Tipuri de itemi

Scop:
Activitatea îşi propune să dezvolte acele competenţe de elaborare a itemilor obiectivi şi
subiectivi în rândul cursanţilor.
Sarcina de lucru:
Realizaţi itemi de tip obiectiv şi subiectiv (pentru fiecare tip câte un exemplu, inclusiv barem de
notare) pentru evaluarea sumativă a unei unităţi de învăţare.
Descriptori de performanţă
Sub denumirea de descriptori de performanţă intră o categorie foarte diversă de formulări,
detalieri explicative organizate în manieră ierarhică ale performanţei aşteptate din partea
elevilor aflaţi în situaţie de evaluare. Performanţa aşteptată este concepută ca performanţa
medie, realizabilă în primul rând în condiţiile evaluării curente, din clasă.
Principalele argumente pentru introducerea, adaptarea şi utilizarea unor asemenea instrumente
calitative în cazul aprecierii şi notării curente sunt:
 creşterea transparenţei procesului de apreciere/notare, a credibilităţii deciziei, a judecăţii
de valoare în cazul evaluării curente, cu impact direct asupra examenelor; potenţialul lor
formativ în termeni de înţelegere şi modelare ale aşteptărilor în ceea ce priveşte
performanţa dorită;
Page | 44
 stimularea capacităţilor metacognitive şi autoevaluare a demersului individualizat, a
performantei, a procesului de învăţare în general, ca şi a celui de evaluare în mod
specific.
Evaluarea pe nivele de dificultate este o modalitate de abordare a procesului de predare-

învăţare ce conturează următoarele interese fundamentale:
 obţinerea nivelului minim de promovare de către toţi elevii;
 identificarea elevilor capabili de performanţă şi antrenarea lor individualizată;
 asigurarea şansei pentru fiecare elev de a realiza progres în învăţare;
 realizarea unor activităţi temeinice în timpul evaluării.
Niveluri de dificultate în învăţare: recuperare (R), mediu (M), performantă (P).
Nivelul R (recuperare) se referă la elevii care folosesc preponderent învăţarea reproductivă. Ei
cunosc noţiunile minimale fundamentale prevăzute de programa şcolară şi sunt capabili de efort
intelectual redus. Nivelul R presupune obţinerea notei 5 şi nu etichetează capacitatea
intelectuală slabă a copilului, ci se referă la stadiul temporar al pregătirii lui, la o anumită
disciplină de învăţare, sub influenţa unor factori subiectivi.
Nivelul M (valoare medie) este nivelul specific individului care are cunoştinţe fundamentale, fiind
capabil de transfer mixt. La acest nivel, se produce ameliorarea învăţării deoarece învăţarea
reproductivă este completată cu descoperirea parţială a unor relaţii şi formularea unor
judecăţi/consecinţe prin îmbinarea noilor informaţii cu cele achiziţionate anterior.
Reţineţi!
Evaluarea lui M se măsoară convenţional cu note de la 5 la 7,99.
Nivelul P se referă la elevii capabili de performantă şcolară şi competenţe rezolutive şi de
transfer a capacităţilor şi cunoştinţele acumulate, în contexte noi, ceea ce presupune realizarea
de analogii complexe şi de transfer nespecific, în gândire.
Profesorul trebuie să conducă procesul didactic încât aceasta să fie util pentru toate categoriile
de elevi:
 elevul de nivel R să cunoască şi să aplice cunoştinţele fundamentale ale disciplinei, care
îi dau dreptul de a promova clasa pe de o parte, sau de a avea acces la următorul nivel
de pregătire, pe de altă parte;
 elevul din M (majoritatea elevilor), în condiţii normale, are oricând şansa de a evolua
spre P. Totul depinde de seriozitatea şi de conştiinciozitatea cu care el însuşi se
Page | 45
raportează la activitatea de învăţare pe care o desfăşoară. Există şi posibilitatea ca un
elev să treacă temporar în R dacă nu munceşte ritmic.
 elevul din nivelul P să aibă oportunitatea de a valorifica capacitatea de a folosi
competenţele şi cunoştinţele prevăzute de programa şcolară; integral si spontan în
situaţii de învăţare noi.
Pentru elevii supradotaţii există posibilitatea organizării unor consultaţii şi a unui program de
pregătire special, complementar activităţii din clasă.
Asigurarea calităţii instrumentelor de evaluare:

Ciclul PDCA în evaluare
Etapele ciclului:
P (Plan) - Planifică: stabileşte obiectivele şi procesele necesare obţinerii rezultatelor.
D (Do) - Efectuează: implementează procesele.
C (Check) - Verifică: monitorizează şi măsoară procesele şi raportează

rezultatele.
A (Act) - Acţionează: întreprinde acţiuni pentru îmbunătăţirea continuă a

performanţelor proceselor.
Planificare – Planificarea / proiectarea instrumentelor/itemilor de evaluare.

Realizare - se elaborează itemii relevanţi pentru fiecare obiectiv stabilit, precum şi schema de
notare.
Verificare - Pretestarea, experimentarea, analiza rezultatelor aplicării itemilor si a schemelor de
notare.
Procesul de experimentare cuprinde:
1. Pretestarea (preexperimentarea):
 se realizează pe un esantion redus – de obicei câteva clase de elevi;
Page | 46
 verifică gradul de adecvare a itemilor la nivelul de vârstă şi cerinţele curriculum-ului,
 verifică claritatea, eventualele erori stiinţifice şi funcţionarea schemei de notare.
 în această etapă o bună parte dintre itemi necesită o revizuire.
 nu oferă garanţia unor itemi de calitate,
 este esenţială pentru depistarea şi înlăturarea unor erori grave care pot apărea în
elaborarea lor.
2. Experimentarea:
 Se realizează pe grupuri mari de elevi, pe eşantioane reprezentative din elevii pentru
care itemii au fost elaboraţi.
 Scopul experimentării este de a selecta doar itemii care au calităţi tehnice superioare,
fapt constatat din analiza statistică a rezultatelor obţinute.
Acţiune – luarea deciziei de revizuire de modificare a itemilor/testului în funcţie de rezultatele şi
analizele realizate.
Analiza statistică de item - se realizează în vederea selectării itemilor corespunzători pentru un
test.
Indicii statistici calculaţi pentru analiza itemilor sunt:
Indicele de dificultate – reprezintă proporţia celor care au răspuns corect din numărul total de
elevi. Are valori cuprinse între 0 si 1
Indicele de discriminare – exprimă corelaţia dintre rezultatele la un item şi un criteriu intern
sau extern (de exemplu testul din care face parte itemul respectiv). Are valori cuprinse între -1 şi
1.
Aprecierea calităţii itemilor în funcţie de indicii statistici:
Indicele de dificultate
≤ 0,20 Item foarte dificil, se recomandă eliminarea
0,20 – 0,80 Itemul este bun
≥ 0,80 Itemul este foarte uşor, se recomandă eliminarea
Indicele de discriminare
≤ 0,20 Itemul va fi eliminat
0,20 – 0,30 Este necesară o mică revizuire a itemului
≥ 0,40 Itemul este bun. Reprezentativ pentru versiunea finală a
instrumentului
Aplicaţie practică:
 membrii grupelor aplică etapele PDCA la analiza calităţii instrumentului de evaluare realizat;
 fiecare grupă va nota pe foaia de flipchart rezultatele discuţiilor;
Page | 47
 fiecare grupă desemnează câte un reprezentant care va argumenta alegerea făcută pentru
fiecare etapă PDCA.
Planificare (Plan) Verificare (Evaluare/Măsurare)
Implementare (Realizare) Revizuire şi îmbunătăţire
Page | 48
Bibliografie
1. Cucoş, C.: Teorie și metodologia evaluării, Editura Polirom, București, 2008

2. Cerghit I. : Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii,
Editura Aramis, 2002
3. Creţu ,C. : Psihopedagogia succesului, Editura Polirom Iaşi, 1997
4. Colectiv autori: Suport de curs – Profesor – evaluator de competenţe profesionale, Program
de formare A, Bucureşti 2012.
5. Mary Williams – Manual de evaluare - RO2006/018-147.04.01.02.01.03.01
Page | 49
Anexe
Page | 50
AGENDĂ SEMINAR FORMARE
Târgovişte, 2-13 septembrie 2013
Proiectarea evaluării
Ziua 1
Ora Activitatea Responsabilităţi
Primirea participanţilor
Prezentarea seminarului de formare
9:00 – 10:00 Formator 1/Formator 2
Stabilirea regulilor de grup
Identificarea aşteptărilor cursanţilor
Proiectarea evaluării:
10:00 –
Scopul evaluării Formator 1/Formator 2
11:00
Obiectivele evaluării
11.00 –
Pauza de cafea
11.15
Proiectarea evaluării
Activitate practică
11:15 –
Feed – back Formator 2/Formator 1
13:15
Probe/Metode/Instrumente de evaluare
Caracteristicile instrumentelor de evaluare
Ziua 2
Probe/Metode/Instrumente de evaluare
Caracteristicile instrumentelor de
evaluare
Feed - back
11.00 –
Pauza de cafea
11.15
11:15 – Proiectarea evaluării: Formator 2/Formator 1
Page | 51
12:15 Matricea de specificaţii
Ziua 3
Matricea de specificaţii
Feed - back
11.00 –
Pauza de cafea
11.15
Elaborarea probelor de evaluare
11:15 –
Corelarea conţinuturi /itemi Formator 2/Formator 1
13:15
Feed - back
Ziua 4
Relaţia itemi/obiective de
9:00 – 11:00 evaluare/barem de notare Formator 1/Formator 2
Feed - back
11.00 –
Pauza de cafea
11.15
11:15 – Activitate practică
Formator 2/Formator 1
13:15 Feed - back
Page | 52
Organizarea evaluării
Ziua 5
Planificarea evaluării: tipuri, exemple de
9:00 – 11:00 planificare a evaluării Formator 1/Formator 2
Feed - back
11.00 –
Pauza de cafea
11.15
11:15 – Planul de evaluare: funcţii, etape
Formator 1/Formator 2
13:15 Activitate practică
Feed - back
Ziua 6
9:00 – 11:00 Activitate practică Formator 1/Formator 2
Feed - back
11.00 – 11.15 Pauza de cafea

Resurse necesare evaluării
Feed - back
Page | 53
Ziua 7
Pregătirea formabililor pentru evaluare
Feed - back
Responsabilităţi ale evaluatorului de
11:15 – 13:15 competenţe Formator 2/Formator 1
Feed - back
Realizarea instrumentelor de evaluare

Ziua 8
Realizarea instrumentelor de
evaluare
Tipuri de itemi
Feed - back
11:15 – 13:15 evaluare Formator 2/Formator 1
Tipuri de itemi
Page | 54
Feed - back
Ziua 9
evaluare
9:00 – 11:00 Tipuri de itemi Formator 2/Formator 1
Feed - back
evaluare
11:15 – 13:15 Descriptori de performanţă Formator 2/Formator 1
Feed - back
Ziua 10
evaluare
9:00 – 11:00 Ciclul PDCA în evaluare Formator 2/Formator 1
Feed - back

evaluare
Page | 55
Adaptarea ciclului PDCA
instrumentelor/itemilor de evaluare
Feed - back
Ziua 11
evaluare
Adaptarea ciclului PDCA
instrumentelor/itemilor de evaluare
Feed - back

Portofoliul cursantului
11:15 – 13:15 Activitate practică Formator 1/Formator 2
Feed - back
Evaluare
Ziua 12
9:00 – 10:00 Test grilă Formator 1/Formator 2
10:00 – 11:00 Evaluare cursanţi

11:15 – 13:00 Evaluare cursanţi
13:00 – 14:00 Pauză de prânz
14:15 – 16:15 Evaluare cursanţi Formator 1/Formator 2
Page | 56
Chestionar preliminar de identificare a competenţelor potenţialilor cursanţi în
cadrul programului „Profesor evaluator de competenţe profesionale”
Stimate Domnule/Doamnă Profesor,
Vă rugăm să ne sprijiniţi în realizarea unei analize care urmăreşte identificarea

nivelului de competenţe profesionale ale unui potenţial evaluator de competenţe din
învăţământul profesional şi tehnic românesc. Vă invităm să completaţi acest chestionar,
asigurându-vă că răspunsurile dvs. sunt confidenţiale, sunt prelucrate statistic şi
utilizate numai pentru a identifica oportunităţi de formare în domeniul evaluării
competenţelor profesionale.
ATENŢIE!
Completarea chestionarului se face fie prin încercuirea variantei de răspuns
corespunzătoare, fie prin completarea răspunsului în spaţiul marcat rezervat în acest
scop. Pentru cazul în care la unele întrebări nu aveţi pentru moment un răspuns sigur,
ocoliţi întrebarea şi treceţi la secvenţa următoare. Timpul de lucru alocat este de 30
minute.
Unitatea de învăţământ:
Localitatea: Judeţul:
I. Informaţii despre formarea profesională:

1. Domeniul de specializare universitară.
tehnic.
economic.
altul.
2. Nivelul de studii (o singură opţiune).

licenţă.
master.
doctorat.
altul.
3. Genul.
feminin.
masculin.
4. Mediul de provenienţă.
urban.
rural.
Page | 57
5. Vârsta.
23 – 25 ani
25 – 40 ani
40 – 50 ani
50 – 60 ani.
6. Vechime în învăţământ.
1 – 5 ani
5 – 10 ani
10 – 15 ani
15 – 20 ani
20 – 25 ani
25 – 30 ani
30 – 35 ani
35 – 40 ani
peste 40 ani.
7. Grade didactice.
fără definitivat
cu definitivat
gradul II
gradul I
8. Funcţii ocupate.
maistru instructor
profesor calificat
profesor necalificat
9. Domeniul de predare.
mecanică
electric
industrie uşoară
agricol
turism şi alimentaţie
comerţ
economic
estetică
poştă
altul.
10. Cursuri de formare în domeniul evaluării

fără cursuri de formare
cursuri de formare efectuate prin CCD
Page | 58
cursuri de formare efectuate prin CNFPA
cursuri de formare efectuate prin proiecte POSDRU
alte cursuri.
11. Experienţă în evaluare (ultimii 5 ani)

evaluator pentru certificarea competenţelor profesionale
evaluator în comisiile de Bacalaureat
evaluator în examenele de absolvire a cursurilor de calificare
evaluator concursuri şcolare
autor subiecte Bacalaureat
autor subiecte examen titularizare
autor subiecte examen şcoală postliceală
autor subiecte olimpiade şcolare
autor subiecte examen de definitivat
autor ghid evaluare
alta.
12. Experienţă în utilizarea TIC

ECDL
curs CCD (numiţi cursul)
curs proiect POSDRU (numiţi cursul)
alta (numiţi care).
II. Noţiuni generale despre evaluare
1. Competenţa reprezintă:
ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare;
calea prin care se oferă formabilului posibilitatea de a-şi demonstra cunoştinţele;
instrumentul de evaluare proiectat, administrat şi corectat de cel ce evaluează;
parte a metodei prin care se concretizează opţiunea pentru testarea performanţelor.
2. Obiectivele evaluării sunt obiective operaţionale care:

demonstrează dobândirea tuturor criteriilor de performanţă;
emit judecăţi de valoare în legătură cu anumite comportamente;
permit o măsurare educaţională a comportamentului observabil al celui evaluat;
presupun o descriere cantitativă a comportamentelor formate la cei evaluaţi în urma
realizării instruirii.
Page | 59
3. Metoda de evaluare:
detaliază toate specificaţiile procesului de evaluare;
evidenţiază comportamentul pe care formabilul trebuie să îl demonstreze;
presupune calea prin care se oferă posibilitatea demonstrării cunoştinţelor;

utilizează un sistem complex de înregistrare a rezultatelor.
4. Probele de evaluare presupun:

criterii de evaluare alternative;
descrieri calitative sau cantitative privind ce trebuie să fie capabil să facă formabilul;
orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de către profesor;
un rezultat formal al unui proces de evaluare şi validare obţinut atunci când un
organism competent stabileşte că o persoană a atins rezultatele învăţării în
conformitate cu standarde date.
5. Instrumentele de evaluare reprezintă:

calea prin care se oferă cursantului posibilitatea de a-şi demonstra cunoştinţele;
deprinderi şi priceperi formate în contextul diferitelor module;
modalitatea de a elabora şi de a exprima idei în scris, fără intervenţia profesorului;
o grilă, un test de evaluare, un chestionar care „colectează” informaţii, „produce”
dovezi.
III. Aşteptări legate de organizarea unui program de formare cu titlul

“Profesorul Evaluator de competenţe profesionale”
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
____________________________________________
IV. Motivaţia participării la un curs de formare cu cu titlul “Profesorul

Evaluator de competenţe profesionale”
Page | 60
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
____________________________________________
Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe
Obiectivele de evaluare
Să se identifice măsura în care formabilul este capabil să:
O1 - stabilească obiectivele evaluării şcolare corelate cu rezultatele aşteptate
O2 - diferenţieze probele de evaluare/metodele de evaluare/instrumentele de evaluare
O3 - construiască tipuri de itemi respectând regulile de realizare
O4 - asigure calitatea instrmentelor/itemilor de evaluare
Funcţie de ponderea fiecărui obiectiv de evaluare în cadrul testului, de caracteristicile cognitive

ale fiecăruia dintre itemi la care se adaugă proba practică (prezentarea unei secvenţe din
portofoliu şi discuţii pe tema respectivă cu membrii juriului) matricea de specificaţie pentru
evaluarea evaluatorului de competenţe profesionale are următoarea structură:
Consider că matricea de evaluare trebuie să aibă 15 de itemi
Conţinuturi Cunoaştere Înţeleg Analiză Aplicare Total

Termin. Fapte
specifice
Obiectivele evaluarii 1 11,1%

O1
1p
11,1%
Functia, probe, 1 5,55%
metode, instrumente O2
de evaluare
0,5p
5,55%
Tipuri de itemi 1 1 3 5 61,05%
O3 O3 O3 O3
0,5p 0,5p 1,5p 3p
5,55% 5,55% 16,65 33,3
%
Page | 61
Asigurarea calitatii 2 1 22,2%
instrmentelor/ O4 O4
itemilor de 1p 1p
evaluare 11,1% 11,1%
Total 16,65% 11,1 16,65 7 itemi 100%
3 itemi % % 55,5%
2 3
itemi itemi
În evaluare am ţinut cont de standardul ocupaţional Evaluator de competenţe

profesionale
Domenii de competenţă:
1. Organizarea şi planificarea (Planificarea şi organizarea evaluării/Înregistrarea şi
raportarea rezultatelor evaluării).
2. Evaluare (Efectuarea evaluării/Elaborarea instrumentelor de evaluare/Analiza
informaţiilor şi luarea deciziilor privind competenţa).
3. Verificare (Verificarea internă a proceselor de evaluare).
Evaluator de competenţe profesionale, cod COR 242405
Modulul I – Profesor evaluator de competenţe profesionale – 2 unităţi de învăţare
Unitatea de Obiective de evaluare Conţinuturi Itemi

învăţare
Proiectarea O1 - să fie capabili să Scopul evaluării 1 itemi cunoaştere
evaluării stabilească obiectivele Obiectivele evaluării 1 item aplicare
evaluării şcolare corelate cu Probe/Metode/Instrumente
rezultatele aşteptate de evaluare
O2 - să fie capabili să Caracteristicile
diferenţieze funcţia, probele instrumentelor de evaluare
de evaluare/metodele de Corelarea conţinuturi
evaluare/instrumentele de /itemi
evaluare Relaţia itemi/obiective de
evaluare/barem de notare
Realizarea O3 - să fie capabil să Tipuri de itemi 2 itemi cunoaştere
Page | 62
instrumentelor construiască tipuri de itemi Reguli de construcţie a 2 itemi înţelegere
de evaluare respectând regulile de itemilor 3 itemi analiză
realizare Calitatea indtrumentelor 6 item practică
O4 - să fie capabil să de evaluare
asigure calitatea
instrmentelor/itemilor de
evaluare
Testul pentru proba scrisă şi grila de evaluare a probei practice se realizează conform
celor rezultate din matricea de specificaţii.
Planificarea evaluării finale
Evaluarea se va efectua în conformitate cu Normele metodologice de aplicare a
Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 aprobată şi modificată prin Legea nr. 375/2002.
1. Evaluarea participanţilor la programul de formare

1.1. Evaluarea iniţială
Scopul evaluării iniţiale este identificarea nivelului competenţelor pre-existente ale
participanţilor la programul de formare (vezi test de evaluare iniţială din portofoliu).
Evaluarea iniţială va consta în administrarea unui test preliminar care urmăreşte:
I. informaţii despre formarea profesională.
II. Noţiuni generale despre evaluare.
III. Aşteptări legate de programul de formare.
1.2. Evaluarea pe parcurs
Scopul evaluării pe parcurs este verificarea nivelului de dezvoltare a competenţelor
specifice vizate de programul de formare.
Evaluarea pe parcurs va avea un pronunţat caracter aplicativ, care va demonstra, pe
parcursul şi la finalizarea fiecărei secvenţe (în cazul de faţă 3 secvenţe), gradul în care
participanţii au dezvoltat competenţele specifice vizate prin obiectivele generale şi de
referinţă.
După caz, evaluarea pe parcurs se va face individual şi / sau în grup, cu utilizarea de
metode şi instrumente diverse:
 chestionarea în vederea verificării progresului în realizarea obiectivelor fiecărui
modul;
 exerciţii practice;
 proiecte individuale şi / sau în grup;
 prezentări orale;
 rezolvarea de studii de caz şi studii de situaţie;
 teste scrise;
 auto-evaluare;
 etc.
Page | 63
Evaluarea pe parcurs se va finaliza prin încheierea mediilor pentru fiecare secvenţă.
Scala de notare este de la 1 la 10, în raport cu criteriile de evaluare aferente fiecărei
secvenţe.
Media fiecărei secvenţe se obţine din media aritmetică a notelor pentru fiecare element
de evaluare administrat. Condiţia de participare la examenul de certificare a
competenţelor este obţinerea mediei de minim 5 (cinci) la fiecare secvenţă.
1.3. Evaluarea finală
În conformitate cu „Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor” coroborată
cu specificul domeniului „Evaluator de competenţe profesionale” examenul de absolvire
cuprinde o probă de evaluare, care demonstrează, atât însuşirea elementelor teoretice,
cât şi formarea competenţelor specifice, astfel:
 Prezentarea unui secvenţe din programul de formare, la alegere, din portofoliu –
5 minute prezentare şi 7 minute dezbateri; evaluarea se va face de către
formator şi de către ceilalţi membrii ai comisiei de evaluare; nota finală la această
probă va fi rezultatul mediei aritmetice dintre nota atribuită de formator şi media
aritmetică a notelor membrilor comisie de evaluare.
 Rezolvare test de evaluare on – line/ test scris.
Notă:
Pentru testul scris sunt alocaţi 16 itemi (conform grilei de specificaţii), iar pentru proba
practică 4 itemi (conform grilei de specificaţii). Nota finală reprezintă media aritmetică a
punctajelor obţinute la cele două probe.
Pentru testul scris se acordă 90 de puncte – 10 puncte din oficiu; pentru proba practică
90 de puncte – 10 puncte din oficiu.
Se consideră că a dovedit competenţe de evaluator de competenţe profesionale,
candidatul care obţine minim nota 6 şase.
Page | 64
Evaluarea programului de formare
Denumire program de formare: „Proiectarea şi organizarea evaluării”

Teme:
- Proiectarea evaluării.
- Organizarea evaluării.
- Realizarea instrumentelor de evaluare.
Locul întâlnirii: Târgovişte, Colegiul Economic “Ion Ghica”, Laborator multimedia

Data: 1 – 12 septembrie 1013 Zile: 12
1. Ce v-a plăcut cu adevărat la acest eveniment? (Vă rugăm să continuaţi pe pagina

următoare dacă este cazul)
2. Cum aţi clasifica evenimentul? (Vă rugăm marcaţi  cu “4” drept cea mai mare notă)
4 3 2 1 4 3 2 1
Mi-am îndeplinit □ □ □ □ Formatorull a furnizat □ □ □ □

obiectivele informaţii utile
Conţinutul a acoperit □ □ □ □ Stilul formatorului a □ □ □ □

domeniile la care mă fost eficient
aşteptam
Evenimentul m-a □ □ □ □ Spaţiul a fost □ □ □ □

instruit bine organizat în mod
corespunzător
Page | 65
Materialele □ □ □ □ Organizarea instruirii □ □ □ □
evenimentului au fost a fost adecvată
utile
Evenimentul a avut □ □ □ □ Informaţiile oferite □ □ □ □

ritmul corespunzător constituie o bază
adecvată pentru
implementare
Evenimentul a fost □ □ □ □ □ □ □ □
suficient de antrenant
3. Ce nu v-a plăcut la acest eveniment? (Vă rugăm să continuaţi pe pagina următoare

dacă este cazul)
4. Dacă nu vă simţiţi bine pregătit, ce anume v-ar putea veni în ajutor?
Vă mulţumim pentru timpul acordat completării acestui formular!
Page | 66
SECTIUNEA II
Page | 67
PREZENTAREA SECVENŢEI DE FORMARE
Prezentarea echipei de formatori: Georgescu R/Stancu M

Titlul: „Planul de evaluare” (se încadrează ca şi secvenţă de formare în Planificarea
evaluării)
Rezultatele învăţării:
La finalul secvenţei de formare, cursanţii, vor fi capabili să:
 analizeze un plan de evaluare pentru un modul dat;
 acorde feed-back constructiv;
 se autoevalueze în funcţie de sarcina îndeplinită;
 acorde feed-back secvenţei de formare.
Metode de formare utilizate:

Simularea (pentru activitatea practică)
Scop: Crearea unui model de plan de evaluare agreat de cursanţi şi conform
metodologiilor în vigoare. (Analiza unui plan de evaluare oferit ca model,
argumentarea/susţinerea punctelor tari, punctelor ce necesită îmbunătăţiri în situaţia
ipotetică a inspecţiei la clasă).
Exerciţiul practic:
Scop: Dezvoltarea deprinderilor de a acorda feed-back constructiv în cadrul sesiunilor
de formare. Evitarea conflictelor la nivel de echipă/grup.
Lucrul pe grupe:
Scop: Împărtăşirea experienţei, comunicare şi relaţionare.
Obiective:
La finalul activităţii cursanţii vor fi capabili să:
 îşi creeze o imagine de ansamblu asupra planului de evaluare;
 analizeze planul de evaluare oferit ca model;
 acorde feed-back constructiv;
 se autoevalueze.
Page | 68
Roluri:
Formator 1 – deschidere/prezentare/feed-back secvenţă de formare/timer/facilitator
activitate practică – completare fişă observare rezolvare sarcină.
Formator 2 – activitate practică/feed – back activitate practică/timer PPT/facilitator.
Activităţi proiectate:
1. Prezentarea echipei de formatori.
2. Reguli de joc în derularea secvenţei de formare.
3. Prezentare sintetică a cunoştinţelor – PPT.
4. Împărţirea pe echipe.
5. Anunţarea sarcinii de lucru/ timp de lucru.
6. Indicaţii privind rezolvarea sarcinii de lucru (sarcini diferenţiate pe grupe de
lucru).
7. Susţinerea cursanţilor pe durata realizării sarcinii de lucru (dacă este cazul).
8. Prezentarea modului de rezolvare a sarcinii de lucru.
9. Autoevaluare şi feed – back din partea participanţilor.
10. Concluzii formatori.
11. Feed – back secvenţă de formare (cursanţi).
Modalităţi de evaluare:
Evaluare în perechi.
Autoevaluare.
Feed-back constructiv.
Observarea - fişă de observare.
Resurse materiale:
 postit-uri colorate (minim 3 culori), hârtie de flipchart, markere; scoci, grilă de
autoevaluare.
 SPP/curriculum/model planificare a evaluării pentru un modul;
 laptop, videoproiector;
Page | 69
 suport de curs.
Fişă observare realizare sarcină
Atitudinea grupei faţă de DA NU

sarcina de lucru
gr.1 gr.2 gr.3 gr.4 gr.1 gr.2 gr.3 gr.4
A urmat instrucţiunile de
realizare
A solicitat ajutorul dacă a

avut nevoie
S-a colaborat în
echipă/toţi membrii au
fost implicaţi în realizarea
sarcinii
S-a încadrat în timpul

alocat
Comunicarea a fost
eficientă
S-a rezolvat sarcina
A acordat feed-back
A respectat conţinutul
ştiinţific
A dat dovadă de
creativitate şi inovaţie
Modulul „Planificarea şi organizarea evaluării”
Page | 70
Secvenţa: „Planul de evaluare”
ACTIVITATE 1 – REGULI DE JOC
Scop: Activitatea urmăreşte stabilirea regulilor de joc pe durata desfăşurării secvenţelor

de formare. Se evită astfel comunicarea defectuoasă/generarea de conflicte.
Întreaga activitate este inclusă (din motive de timp) în activitatea 2.
ACTIVITATEA 2 – ANALIZA PLANULUI DE EVALUARE
Scop: Activitatea urmăreşte realizarea unui format agreat de participanţi şi conform

metodologiilor în vigoare pentru planul de evaluare.
Durata:
Pregătire: 5 -10 minute - reguli ale secvenţei de formare/reamintire cunoştinţe legate
de planificarea evaluării
Realizare: 10 minute (discuţii în grup + completare foaie de flipchart + strategie
prezentare)
Evaluare şi feed – back: aprox 10 - 15 minute (între grupe/autoevaluare/secventă de
formare).
Indicaţii:
Se prezintă formatorii.
Se anunţă regulile de joc.
Se anunţă tema: „Planificarea evaluării”.
Se prezintă noţiunile teoretice legate de planificarea evaluării (PPT).
Se face o împărţire a grupurilor de lucru (4 grupe).
Se distribuie materialele de lucru: foaia de
flipchart/postituri/markere/SPP/Curriculum/Fişă cu planificarea evaluării/autoevaluare.
Sarcina de lucru:
Se prezintă sarcina de lucru: Analiza planificării evaluării pentru modulul „Mediul

concurenţial al afacerilor” .
Page | 71
Anunţarea sarcinilor de lucru pe grupe:
Grupa 1: Identificarea punctelor tari (pentru planificarea evaluării oferită ca model).
Grupa 2: Identificarea punctelor ce necesită îmbunătăţiri (pentru planificarea evaluării
oferită ca model).
Grupa 3: Autoevaluare (transpunere în poziţia autorului planului de evaluare).
Grupa 4: Oferirea de feed – back constructiv (pentru planul de evaluarea realizat ca
tot unitar).
Recomandări realizare sarcină de lucru:
Fiecare membru al grupului îşi exprimă opinia personală.
Se discută în grup materialele distribuite.
Se analizează exemplul de planificare a evaluării pentru modulul „Mediul concurenţial al
afacerilor”.
Grupa 1: Discuţii în grup - Identifică şi scrie pe flipchart punctele tari ale planului de
evaluare. Raportorul prezintă concluziile grupei.
Grupa 2: Discuţii în grup - Identifică şi scrie pe flipchart aspectele ce necesită
îmbunătăţiri. Raportorul prezintă concluziile grupei.
Grupa 3: Citeşte grila de autoevaluare. Discuţii în grup - se autoevaluează ca şi autori
ai planului de evaluare. Raportorul prezintă concluziile grupei.
Grupa 4: Citeşte regulile acordării feed – back – ului constructiv. Discuţii în grup -
scrie pe flipchart recomandările/sugestiile pentru autorul planului de evaluare.
Raportorul prezintă concluziile grupei.
Evaluare şi feed – back:
Fiecare grup va fi evaluat de către o altă echipă (1 evaluează grupa 3/2 evaluează
grupa 4/4 evaluează grupa 1/3 evaluează grupa 2). Se vor face recomandări
constructive, dacă este cazul. Feed-back-ul se va respectând regulile de acordare
cunoscute. Fiecatre grupă primeşte 3 figuri (foarte bine/bine/mai încearcă, data viitoare
va fi mai bine). Vor ridica o figură reprezentativă pentru prestaţia echipei evaluate.
Concluziile formatorului.
Feed – back secvenţă de formare.
Page | 72
Resurse
autoevaluare.
 suport de curs.
ACTIVITATEA 3 – FEED – BACK CONSTRUCTIV
Scop: Activitatea urmăreşte dezvoltarea deprinedrii de a acorda un feed – back

constructiv pe durata desfăşurării secvenţelor de formare. Se evită astfel comunicarea
defectuoasă/generarea de conflicte.
Întreaga activitate este inclusă (din motive de timp) în activitatea 2.
Criterii de evaluare a activităţii

Criterii de evaluare a Apreciere Observaţii
activităţii Da Nu
A. Cerinţele activităţii
Descrierea rezultatelor
sesiunii de formare.
Stabilirea criteriilor pentru a

evalua măsura în care
cursanţii au atins
obiectivele iniţial formulate.
Reformularea obiectivelor.
Prezentarea în plen.
B. Modul de lucru
Cursanţii s-au implicat activ
în realizarea activităţii.
Sarcinile de lucru au fost

Page | 73
realizate integral în timpul
alocat.
Discuţiile au asigurat
transferul de experienţă
între membrii echipei.
Lucrul în echipă a fost

eficient.
Cursanţilor le-a plăcut să

lucreze în echipă.
C.Raportarea rezultatelor
Fiecare echipă a realizat
sarcina.
S-au prezentat în plen
rezultatele şi au avut loc
discu ii pe baza lor.
S-a oferit feed – back
colegiulor.
S-a realizat autoevaluarea.
Page | 74
REGULI DE JOC
 PUNCTUALITATE
 UTILIZAREA TELEFONULUI
 AMBIENT PLĂCUT
 NU CRITICĂM
PERSOANE/DEZBATEM IDEI
 LUCRUL ÎN ECHIPĂ
 MANAGEMENTUL
CONFLICTELOR
 COMUNICARE EFICIENTĂ
 ASCULTARE ACTIVĂ
 FEED – BACK OBIECTIV
Page | 75
 MONITORIZAREA SUCCESULUI
Reguli de feedback:
 
Descriptiv şi personal: Nu se face o evaluare, nu se face o

interpretare, pentru că altfel cealaltă
Se descrie modul în care s-a perceput ceva
persoană va începe să se apere sau să se
personal şi se lasă la latitudinea celuilalt dacă
justifice.
acceptă sau nu feedback-ul. Folosiţi mesaje tip
"eu"!
Concret, clar, corect: Fără enunţuri generale, fără evaluări
Page | 76
Feedback cât mai exact. generale.
Moderat şi onest: Tot ceea ce oferiţi ca feedback trebuie să fie

onest! Lipsa de onestitate duce la pierderea
Se respectă necesităţile partenerului de discuţie.
încrederii!
Util şi formulat exact:
Feedback-ul poate să se refere doar la moduri de

comportament, pe care primitorul le poate
schimba.
Este solicitat: Nu forţaţi exprimarea de feedback.
Feedback-ul este cel mai eficient atunci când

chiar primitorul a formulat întrebarea la care îi
răspunde observatorul.
La momentul potrivit: Dacă trece mult timp se diluează efectul.
Cu cât este mai scurtă perioada dintre

comportament şi informaţia despre acest
comportament, cu atât mai eficient este
feedback-ul.
Cu grijă: Puteţi estima cât şi ce poate să suporte

omologul dvs.
Oamenii au nevoie de mai multe mesaje pozitive
decât cele negative. Începeţi cu impresiile
pozitive.
Page | 77
Primirea de feed – back
• Ascultare atentă.
• Nu se argumentează.
• Nu se iau măsuri de apărare.
• Eventual se adresează întrebări de clarificare.
• Se iau în considerare propunerile de îmbunătăţire.
Planificarea evaluării
Obiective:
 să analizeze modul de proiectare a unei evaluări în corelaţie cu planificarea
rezultatelor învăţării;
 să analizeze instrumentele utilizate pentru evaluare;
 să diferenţieze evaluarea iniţială, formativă, sumativă.
 să acorde feed-back.
 să se autoevalueze.
Competenţe vizate:
Profesor Comunicare Comunicar Competen Competen Capacitatea Competenţe Simţul Conştiinţa şi
în limba e în limba ţe ţedigitale de a învăţa sociale şi iniţiativei şi expresia
maternă străină matematic procesul de civice al culturală
e şi învăţare antrepreno-
competenţ riatului
e de bază
privind
ştiinţa şi
tehnologia
X X X X X
Posibilităţi de utilizare:
 Planificarea activităţii de evaluare.
Page | 78
 Planificarea unităţii de învăţare.
Mod de organizare a activităţilor:

 Grupuri de participanţi cu aceeaşi sarcină de lucru.
Resurse materiale:
autoevaluare.
 suport de curs.
Durata:
Pregătire: 5 -10 minute - reguli ale secvenţei de formare/reamintire cunoştinţe legate
de planificarea evaluării
Realizare: 10 minute (discuţii în grup + completare foaie de flipchart + strategie
prezentare)
Evaluare şi feed – back: aprox 10 - 15 minute (între grupe/autoevaluare/secventă de
formare).
Desfăşurare:
Pregătire:
Se prezintă formatorii.
Se anunţă regulile de joc.
Se anunţă tema: „Planificarea evaluării”.
Se prezintă noţiunile teoretice legate de planificarea evaluării (PPT).
Se face o împărţire a grupurilor de lucru (4 grupe).
Se distribuie materialele de lucru: foaia de
flipchart/postituri/markere/SPP/Curriculum/Fişă cu planificarea evaluării/autoevaluare.
Page | 79
Se prezintă sarcina de lucru: Analiza planificării evaluării pentru modulul „Mediul
concurenţial al afacerilor” .
Anunţarea sarcinilor de lucru pe grupe:
Grupa 1: Identificarea punctelor tari (pentru planificarea evaluării oferită ca model).
Grupa 2: Identificarea punctelor ce necesită îmbunătăţiri (pentru planificarea evaluării
oferită ca model).
Grupa 3: Autoevaluare (transpunere în poziţia autorului planului de evaluare).
Grupa 4: Oferirea de feed – back constructiv (pentru planul de evaluarea realizat ca
tot unitar).
Realizare:
Fiecare membru al grupului îşi exprimă opinia personală.
Se discută în grup materialele distribuite.
Se analizează exemplul de planificare a evaluării pentru modulul „Mediul concurenţial al
afacerilor”.
Grupa 1: Discuţii în grup - Identifică şi scrie pe flipchart punctele tari ale planului de
evaluare. Raportorul prezintă concluziile grupei.
Grupa 2: Discuţii în grup - Identifică şi scrie pe flipchart aspectele ce necesită
îmbunătăţiri. Raportorul prezintă concluziile grupei.
Grupa 3: Citeşte grila de autoevaluare. Discuţii în grup - se autoevaluează ca şi autori
ai planului de evaluare. Raportorul prezintă concluziile grupei.
Grupa 4: Citeşte regulile acordării feed – back – ului constructiv. Discuţii în grup -
scrie pe flipchart recomandările/sugestiile pentru autorul planului de evaluare.
Raportorul prezintă concluziile grupei.
Evaluare şi feed – back:

Fiecare grup va fi evaluat de către o altă echipă (1 evaluează grupa 3/2 evaluează
grupa 4/4 evaluează grupa 1/3 evaluează grupa 2). Se vor face recomandări
constructive, dacă este cazul. Feed-back-ul se va respectând regulile de acordare
Page | 80
cunoscute. Fiecatre grupă primeşte 3 figuri (foarte bine/bine/mai încearcă, data viitoare
va fi mai bine). Vor ridica o figură reprezentativă pentru prestaţia echipei evaluate.
Concluziile formatorului.
Feed – back secvenţă de formare.
Alternative de lucru:
Conceperea planificării evaluării pe module compatibile cu domeniul participanţilor la
formare.
Recomandări:
 se va stabili eventual ordinea în cadrul grupurilor mai mari, iar la grupurile mai mici –
în mod spontan;
 nu se vor exprima prea multe opinii – ci doar cele mai importante;
 nu se admit discuţii pe durata stabilirii rezultatelor; dacă acestea sunt necesare, vor
fi admise abia ulterior;
 se va aloca timp pentru discuţii/motivaţii/interpretări; nu se va face însă uz de
acestea foarte frecvent;
 se iau în considerare rezultatele la activitatea ulterioară (stabilirea obiectivelor
evaluării în concordanţă cu rezultatele preconizate).
Soluţie model:
Punct ce necesită îmbunătăţire Model de lucru
Număr de ore alocat conform plan de
învăţământ 66
62
................
Notă:
Page | 81
Imagine de ansamblu a modului în care vor fi evaluate rezultatele învăţării?
Detaliază specificaţiile evaluării?
Planul de evaluare trebuie să acopere toate elementele critice care trebuie evaluate?
Pot fi evaluate elementele critice într-o manieră validă?
Componentele definite contribuie la o evaluare eficientă şi validă?
I. Rezultate ale învăţării

Cunoştinţe
Abilităţi Atitudini
Page | 82
2.1.5.Descrierea diferitelor 2.2.5.Determinarea 2.3.2.Colaborarea cu membrii
categorii de pieţe şi a indicatorilor ce caracterizează echipei pentru a anticipa
dimensiunilor acestora. piaţa agentului economic prin fenomenele de impact asupra
aplicarea principiilor şi activităţii agentului economic.
proceselor matematice de
bază.
2.1.6.Prezentarea
concurenţei directe şi 2.2.6.Analizarea concurenţilor
indirecte ca etapă majoră în direcţi şi indirecţi ce
analiza concurenţei. acţionează pe piaţă.
2.1.7.Descrierea principalelor 2.2.7.Realizarea analizei

metode de evaluare a SWOT în vederea elaborării
activităţii unui agent strategiei de marketing a
economic. agentului economic.
Page | 83
2.1.8.Prezentarea 2.2.8.Compararea tipurilor de 2.3.3.Manifestarea
elementelor definitorii ale cercetări de marketing din responsabilităţii în realizarea
cercetării de marketing şi perspectiva principalelor unei cercetări de marketing.
tipologiei cercetării criterii de diferenţiere.
2.1.9.Descrierea etapelor Proiectarea etapelor
cercetării de marketing. principale ale cercetării de
marketing.
2.1.10.Descrierea 2.2.9.Selectarea surselor de

principalelor metode de informaţii primare şi
culegere a informaţiilor în secundare în funcţie de
cercetările de marketing. nevoile de informare ale
agentului economic.
2.2.10.Utilizarea metodelor
de culegere a informaţiilor în 2.3.4.Manifestarea punctului
cercetările de marketing. de vedere în elaborarea
2.1.11.Prezentarea 2.2.11.Elaborarea chestionarului unei cercetări
chestionarului ca instrument chestionarului în cercetarea de marketing.
de cercetare. directă.
2.2.12.Utilizarea scalelor de
măsurare corespunzătoare
cercetărilor de marketing.
Page | 84
1. Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora
Nr. Criterii de realizare şi ponderea Indicatorii de realizare şi ponderea
crt. acestora acestora
1. Primirea şi planificarea sarcinii 30% Selectarea surselor de 20 %
de lucru informaţii primare şi
secundare în funcţie de
nevoile de informare ale
agentului economic
Stabilirea etapelor cercetării 40%
de marketing pentru a obţine
datele şi informaţiile necesare
agentului economic
Alegerea metodelor de 40%
culegere a informaţiilor în
cercetările de marketing în
corelaţie cu scopul cercetării
2. Realizarea sarcinii de lucru 40% Determinarea indicatorilor ce 25%
caracterizarea piaţa agentului
economic
Respectarea etapelor de 50%
culegere, prelucrare, analiză
interpretare şi prezentare a
informaţiilor în cercetările de
marketing
Folosirea corespunzătoare a 25%
surselor de informaţii şi
documentare
Page | 85
3. Prezentarea şi promovarea 30% Utilizarea corespunzătoare a 30%
sarcinii realizate terminologiei şi limbajului de
specialitate
Prezentarea poziţiei pe piaţă 35%
a unui agent economic
Prezentarea rezultatelor 35%
cercetării de marketing şi a
strategiei de piaţă
recomandate
Chestionar de feed-back
Denumire program de formare: „Proiectarea şi organizarea evaluării”

- Secvenţă de formare:
Planul de evaluare
Locul întâlnirii: Sinaia, Hotel Internaţional

Data: 26 mai 2013
1. Ce v-a plăcut cu adevărat la acest eveniment? (Vă rugăm să continuaţi pe pagina

următoare dacă este cazul)
2. Cum aţi clasifica evenimentul? (Vă rugăm marcaţi  cu “4” drept cea mai mare notă)
Page | 86
4 3 2 1 4 3 2 1
Mi-am îndeplinit □ □ □ □ Formatorull a furnizat □ □ □ □

obiectivele informaţii utile
Conţinutul a acoperit □ □ □ □ Stilul formatorului a □ □ □ □

domeniile la care mă fost eficient
aşteptam
Evenimentul m-a □ □ □ □ Spaţiul a fost □ □ □ □

instruit bine organizat în mod
corespunzător
Materialele □ □ □ □ Organizarea instruirii □ □ □ □

evenimentului au fost a fost adecvată
utile
Evenimentul a avut □ □ □ □ Informaţiile oferite □ □ □ □

ritmul corespunzător constituie o bază
adecvată pentru
implementare
Evenimentul a fost □ □ □ □ □ □ □ □
suficient de antrenant
3. Ce nu v-a plăcut la acest eveniment? (Vă rugăm să continuaţi pe pagina următoare

dacă este cazul)
5. Dacă nu vă simţiţi bine pregătit, ce anume v-ar putea veni în ajutor?

Page | 87
Vă mulţumim pentru timpul acordat completării acestui formular!
Metode utilizate în cadrul secţiunii de formare „Planificarea evaluării”
Prezentarea – partea introductivă

Scop: furnizarea informaţiilor necesare atingerii scopurilor. PPT – cu scop de
reamintire/comunicare concepte, stimulare gândire critică.
Simularea (pentru activitatea practică)

Am pornit de la proverbul latin „Învaţă din greşeli!!!!”
Scop: Crearea unui model de plan de evaluare agreat de cursanţi şi conform
metodologiilor în vigoare. (Analiza unui plan de evaluare oferit ca model,
argumentarea/susţinerea punctelor tari, punctelor ce necesită îmbunătăţiri în situaţia
ipotetică a inspecţiei la clasă).
Exerciţiul practic – Feed – back constructiv
Scop: Dezvoltarea deprinderilor de a acorda feed – back constructiv în cadrul

secvenţelor de formare.
Lucrul în grup
Scop: Împărtăşirea experienţei, comunicare şi relaţionare.
Page | 88

Georgescu Antoaneta PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Georgescu Antoaneta PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program B: Formator de evaluator de competenţe profesionale

Nume şi prenume: GEORGESCU ANTOANETA ROXANA

Şcoala: Colegiul Economic “Ion Ghica”

Localitatea: Târgovişte/ grupa 2

A. Secțiunea I - Documente de planificare a programului de formare:

1. Planificarea modulului: “PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA EVALUĂRII ÎN

2. Suport de curs pentru modulul : “PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA EVALUĂRII

3. Agenda secvenţei formării.

4. Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale

5. Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competence

6. Planificarea evaluării finale

7. Chestionar de evaluare a programului

B. Secțiunea II – Planificarea probei practice

8. Prezentare PowerPoint “PLANIFICAREA EVALUĂRII”

9. Activităţi de învăţare concepute pentru proba practică

10. Proiectarea unei activităţi de formare

11. Poster cu regulile de desfăşurare a cursului

12. Formular de feedback rapid

13. Metode de formare planificate pentru susținerea probei practice

Modulul I: „Proiectarea şi organizarea evaluării”

Evaluare să fie capabili să: Discuţii libere 5 1 Platforma on- Formator

Alocarea numărului de ore pentru Modulul I

Formator: Georgescu Roxana

După parcurgerea secvenţei„Proiectării evaluării” formabilii vor fi capabili să:

 utilizeze termeni şi concepte specifice domeniului evaluării şcolare;

Oferă informaţii Acordarea

Oferă informaţii Efectuarea unor

Măsoară Oferă Identifică punctele

Sursa: Manual de evaluare – Mary Williams

Obiectivele evaluării - sunt obiective operaţionale care permit o măsurare educaţională a

Metode şi instrumente de Probe orale

Fiecare dintre aceste metode prezintă avantaje şi dezavantaje.

 Observarea sistematică a comportamentului elevilor – metodă de evaluare care

o se poate folosi eficient doar la elevii din clasele mari;

 strategia de rezolvare a temei;

 motivaţia pe care o are elevul faţă de domeniul abordat în proiect;

 este o metodă de evaluare subiectivă

 Autoevaluarea este o metodă de evaluare care derivă din necesitatea de autocunoaştere a

Activitate practică: Probe de evaluare – avantaje şi limite

Metodele de evaluare determină natura şi conţinutul instrumentului de evaluare, precum şi

Instrumentele de evaluare prezintă următoarele caracteristici:

o de conţinut – referitoare la măsura în care testul acoperă uniform elementele majore

o Sunt definite obiectivele evaluării?

o lungimea testului (fidelitatea creşte cu creşterea lungimii testului);

 Obiectivitatea este calitatea unui instrument de evaluare de a asigura concordanţă între

 Determinarea obiectivelor de evaluare;

să testăm 3 tipuri de comportamente/domenii – cunoaştere şi înţelegere, aplicare, rezolvare de

Funcţie de ponderea fiecărui obiectiv de evaluare în cadrul testului şi de caracteristicile

Ob. Cunoaştere Înţelegere Aplicare Analiză Rez. Total

În evaluare am ţinut cont de următoarele standarde curriculare de performanţă:

Activitate practică: Matricea de specificaţii pentru un test de evaluare sumativă

EXPLICAREA MATRICEI DE SPECIFICAŢII

1. Rezolvarea testului se face pe o foaie distinctă.

3. Identificarea concurenţilor presupune parcurgerea următoarelor etape:

4. În coloana A sunt elementele componente ale analizei SWOT, iar în coloana B

3. Oportunităţi c).dispune de resurse: financiare, umane,

1. Definiţi cota de piaţă. 5 puncte

Orientarea întreprinderii spre nevoile consumatorilor, impune cunoaşterea

Programe de Plata timpului Servicii şi alte Sistemul de Plată amânată

SUBIECTUL III 30 puncte

a. Să identificaţi elementele componente ale analizei SWOT.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE:

SUBIECTUL III 30 puncte