Studenta: Cipilenco Natalia Grupa AA-152m INTRODUCERE
Cu toate că negocierile domestice şi cele internaţionale au
multe în comun, factorul care este aproape întotdeauna prezent în cele din urmă şi absent în cele domestice este diferenţa dintre culturile negociatorilor. În afacerile internaţionale negocierile traversează nu doar frontiere, ci şi graniţe invizibile, culturale. Cultura influenţează în mod profund felul în care oamenii gîndesc, comunică şi acţionează, precum şi tipul deciziilor pe care le iau şi felul în care ajung la acestea. Diferenţele culturale dintre indivizii de la masa negocierilor pot crea bariere care îngreunează sau chiar blochează procesul de negociere. CULTURA ȘI ELEMENTELE SALE
Definiţiile culturii sunt numeroase şi deseori vagi sau
contradictorii. Faptul că ea este durabilă în timp nu trebuie înţeles ca static şi invariabil, ci că pe termen scurt ea influenţează comportamentul, iar pe termen lung este fenomen social dinamic. Cu toate că esenţa culturii se află în minţile noastre, trebuie avut în vedere faptul că învăţăm despre şi înţelegem cultura proprie şi a celorlalţi în primul rând prin observarea comportamentului şi a instituţiilor specifice unui anumit grup Cultura conține patru elemente care sunt: comportamentul, atitudinile, normele şi valorile. În înţelegerea culturii partenerului de negociere primele lucruri care sunt observate sunt acţiunile şi cuvintele, adică stratul exterior, cel comportamental. Al doilea nivel este acela al atitudinilor unei persoane faţă de elemente specifice precum ora potrivită pentru începerea discuţiilor sau forma de realizare a prezentărilor. În continuare urmează normele, adică reguli care sunt urmate în situaţii specifice. În cazul acesta, una dintre părţi poate înţelege că insistenţa celeilalte de a întrerupe discuţiile la o anumită oră nu e o simplă preferinţă ci e motivată de ceva mai profund. Normele cu privire la alegerea persoanei care conduce negocierile sau la modalităţile de recompensare sunt bazate pe valorile considerate importante într-o cultură, valori ce formează cel mai profund şi complex strat. EFECTUL DIFERENŢELOR CULTURALE ASUPRA NEGOCIERII
Diferenţele de cultură dintre negociatori pot obstrucţiona în multe
moduri negocierile. În primul rând, ele pot crea neînţelegeri în comunicare.
În al doilea rând, diferenţele culturale creează dificultăţi nu
doar în înţelegerea cuvintelor, ci şi în interpretarea unor acţiuni. În al treilea rând, consideraţiile culturale influenţează forma şi fondul înţelegerii pe care încerci să o realizezi. În ultimul rând, cultura poate influenţa “stilul de negociere”, felul în care persoanele din diferite culturi se comportă în timpul sesiunilor de negociere. VARIABILE CULTURALE CARE INFLUENŢEAZĂ STRATEGIILE DE NEGOCIERE Datorită marii diversităţi de culturi şi a complexităţii lor, nici un negociator nu poate cunoaşte şi înţelege pe deplin toate culturile cu care interacţionează. În literatura de specialitate, diverşi autori au identificat o serie de astfel de factori care s-a constatat că au fost deosebit de problematici. Pentru fiecare dintre ei există doi poli, orice cultură putând fi poziţionată undeva în cadrul acestui spectru (vezi figura ).
Scop Contract Relaţie
Atitudine Win-lose Win-win
Comunicare Directă Indirectă
Înclinaţie spre asumarea de riscuri Mare Mică
Factori de influenţă
Prin înţelegerea acestor dimensiuni la nivelul cărora apar diferenţe, negociatorul
poate să înţeleagă mai bine stilul folosit de cealaltă parte şi să anticipeze unele dintre reacţiile acestuia. Pe de altă parte, el poate sa-şi dea seama de felul în care propriul său stil este văzut de către ceilalţi. 1. Scopul negocierii; 2. Atitudinea față de negocieri; 3. Comunicarea; 4. Înclinația spre asumarea de riscurii.
Adaptarea la diferenţele culturale
Datorită importanţei pe care o au diferenţele culturale în negocierile de afaceri internaţionale, negociatorii trebuie să înveţe să se adapteze la ele. Dintre regulile de bază merită amintite: 5. Învață despre cultura celuilalt; 6. Nu generaliza, nu stereotipiza (să te bazezi prea mult pe acele cunoştinţe culturale, negociatorul care pătrunde într-o cultură străină trebuie să aibă grijă să nu lase stereotipurile culturale să-i determine relaţiile cu oamenii de afaceri locali); 7. Găsește modalități de a crea o punte între diferențele culturale ( managerii şi avocaţii care întâlnesc o cultură diferită de cea a lor într-o negociere tind să vadă lucrul acesta în trei moduri: ca pe un obstacol, ca pe o armă sau ca pe o fortăreaţă). Sunt patru moduri de construire a punţii culturale care pot fi considerate de cineva care se confruntă cu un gol cultural într-o negociere. Folosirea culturii celuilalt pentru a crea o punte de legătură: o tehnică pentru a realiza acest lucru este ca un negociator sau manager să-şi asume toate sau o parte din valorile culturale ale persoanelor străine cu care el sau ea negociază. Folosirea propriei culturi pentru a crea o punte de legătură: a altă abordare generală către crearea de punţi de legătură este de a convinge cealaltă parte să adopte elemente ale culturii tale. Folosirea unei combinaţii de culturi pentru a crea o punte de legătură: o a treia abordare pentru a adresa această problemă e de a folosi elemente din culturile ambelor părţi. Folosirea unei a treia culturi pentru a crea o punte de legătură: ultima metodă de creare a unei punţi de legătură se bazează pe o a treia cultură care nu aparţine nici carei părţi. CONCLUZIE
Pentru a crea punţi de legături şi a limita diferenţele de cultură e întotdeauna
nevoie de deschiderea părţilor şi de dorinţa acestora de a colabora. Este deosebit de important ca ambele părţi să se simtă confortabil şi să perceapă relaţia ca pe una sigură, deoarece în caz contrar, dacă aceasta este văzută ca dăunătoare pe termen lung, nu mai există deschidere şi disponibilitate pentru colaborare. Prin urmare, una dintre priorităţile partenerilor de negociere ar trebui să fie asigurarea celeilalte părţi de intenţiile serioase şi oneste pentru a putea crea o relaţie de lungă durată bazată pe încredere şi respect reciproc.