Tema 4.

Studiul de caz: cadru general și utilizare în analiza de politici educaționale

 VIOLENȚA ÎN ȘCOALĂ
• Institutul de Științe ale Educației
• UNICEF

 Politici și management în educație

 Anul I, grupa 2
 Student Sîrghia Cecilia Elena (căs. Zmău)
DE CE?

Acest studiu răspunde unei nevoi de cunoaștere a

dimensiunii, formelor de manifestare și cauzelor
fenomenului de violență școlară, necesară elaborării
unor strategii de prevenire și ameliorare.
O • Evaluarea dimensiunilor fenomenului de
B violență în școală;
I • Identificarea situațiilor de violență școlară
E și elaborarea unei tipologii a fenomenului;
C • Identificarea cauzelor generatoare ale
T violenței în școală;
I • Elaborarea unui set de recomandari,
V destinate cadrelor didactice și părinților, cu
E scopul de ameliorare a fenomenului
violenței în școală.
Metode și tehnici de cercetare
utilizate
 Ancheta prin chestionar
 Analiza documentară
 Ancheta prin interviuri focalizate de grup și
individuale
 Studiul de caz
CUM?

Scopul studiilor de caz a fost de a pune în evidență cauzele și

contextele specifice în care se produc cazurile de violență școlară.
Studiile de caz au implicat interviuri individuale cu: elevii cu
manifestări de violență selectați, diriginții și părinții acestora.
 SITUAȚIE
FAMILIALĂ

COMPORTAMENT
VIOLENT

ELEVUL
CARACTERISTICI
INDIVIDUALE

VICTIMIZAREA
ELEVULUI
 TIP DE
MANIFESTARE

SITUAȚIE CAUZE ALE

FAMILIALĂ MANIFESTĂRII

DIRIGINTE PREVENIRE/
INTERVENTIE
SITUAȚIA DIN PARTEA
ȘCOLARĂ ȘCOLII

REACȚIA
FAMILIEI
 CARACTERITICILE
MEDIULUI
FAMILIAL

PERCEPȚIA
PRIVIND
EDUCAȚIA

PĂRINTE
RELAȚIA CU
ȘCOALA

REACȚII
 LIMITE

 În absenta unui sistem de monitorizare a fenomenelor de

violență în școală și a unei definiții unanim acceptate la nivelul
factorilor de decizie, care să permită culegerea de informații
structurate în funcție de anumite criterii (de exemplu, tipul de
comportament violent, vârsta elevilor cu astfel de conduite),
cercetarea, care a avut un caracter explorator, a realizat numai o
evaluare globala, o estimare a dimensiunii fenomenului.
 Având în vedere că manifestările de violență într-o anumită
unitate școlara pot afecta negativ imaginea acesteia, este posibil
ca raspunsurile oferite de unii dintre subiecții chestionați, cel
puțin sub anumite aspecte, să reflecte numai parțial realitatea.
MECANISME ȘI PRACTICI DE APLICARE ȘI
DEZVOLTARE A CURRICULUMULUI LA
NIVEL DE ȘCOALĂ ȘI DE CLASĂ

 Laboratorul Curriculum
 Sinteză -2013
De ce?
Acest studiu contribuie la formarea unei imagini
contextualizate asupra legăturii dintre normativ-programatic-
interpretativ în managementul curriculumului la nivel de
şcoală şi de clasă în cele două grupuri de şcoli
O •Cartografierea zonei și tipurile de intervenţie asociate instituţional
dezvoltării curriculare, a datelor factuale ce permit conectarea la context;
B • Identificarea modul în care personalul didactic al şcolii îşi interpretează

I rolul în procesul de dezvoltare și aplicare a curriculumului, convingerile

și aşteptările acestora;
E •Identificarea şi compararea percepţiile cadrelor didactice și ale elevilor
despre măsura în care anumiţi factori influenţiază practicile de proiectare
C şi aplicare a curriculumului la clasă;

T •Identificare corelației între caracteristicile şcolilor şi aspecte dominante

ale dezvoltării şi implementării curriculumului;
I • Analiza comparativă a studiilor de caz intra şi intergrup, pe axe

V tematice relevante în raport cu obiectul cercetării, pentru

identificarea tendințelor globale și de diferențiere în
E „instituţionalizarea” curriculumului scris la nivelul întregului
eșantion de școli, a tendinţelor în interiorul fiecărui grup, precum
şi a aspectelor care fac diferenţa între grupurile de şcoli.
Aspecte metodologice

 Cercetarea de teren s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2012 pe

un eșantion format din 12 școli, numărul total de respondenți la
chestionare fiind de 146 cadre didactice şi 360 elevi.

 Raportul cercetării derulate include 12 studii de caz, rezultate

prin coroborarea de date din chestionare aplicate cadrelor
didactice şi elevilor, interviuri în profunzime realizate cu
directorul şi cu reprezentanţi din structuri decidente în chestiuni
de management al curriculumului în interiorul şcolii, precum şi
din aplicarea unui protocolul de analiză a documentelor şcolii
Cum ?

 Studiile de caz de tip monografic relevă o imagine asupra

mecanismelor şi practicilor de proiectare şi implementare a
curriculumului la nivelul şcolii şi al clasei, dincolo de simpla aplicare
mecanică a legii, aşa cum apar acestea reflectate în documentele şi
realitatea intersubiectivă cotidiană a diverselor şcoli.

 Studiile de caz pun în evidenţă practici de mediere între cele două

niveluri de proiectare şi implementare a curriculumului, şcoală -clasă
(colaborarea dintre structurile din interiorul şcolii cu responsabilităţi
în domeniul curriculumului, dezvoltarea ofertelor de CDȘ), între
mediul intern şi cel extern şcolii (comunicarea din interiorul şcolii,
comunicarea externă, activităţile extracurriculare, parteneriatele).
 Structura studiului de caz
 Descrierea unităţii de învăţământ
 Descrierea eşantionului de la nivelul școlii;
 Dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la
nivelul şcolii
 Proiectarea curriculumului la nivelul clasei
 Implementarea curriculumului la nivelul
clasei
 Concluzii

 Rezultatele proiectului de cercetare sunt relevante din

următoarele perspective:
 a) Instrumentele de cercetare
 b) Studiile de caz realizate
 c) Analizele de tip crosscaz
Studiile de caz facilitează o mai bună înţelegere a nevoilor şi provocărilor de
proiectare şi implementare a curriculumului în contexte specifice şi pun în
evidenţă particularităţile şcolilor în ceea ce priveşte:
 dezvoltarea organizaţională şi curriculară, particularităţi influenţate
de factori diferiţi ca natură şi complexitate (de exemplu, condiţiile
obiective în care funcţionează şcoala, modul de realizare a
managementului şi procesului educaţional);
 conexiunile şi diferenţele dintre nivelurile de proiectare şi aplicare a
curriculumului;
 relaţiile între diferiţii actori implicaţi în dezvoltarea şi implementarea
curriculumului;
 pârghiile acţionale sau domeniile prioritare de intervenţie la nivelul
curriculumului;
 caracteristicile esenţiale ale intervenţiilor şi ale bunelor practici, care
conduc la adaptarea, îmbunătăţirea şi inovarea curriculumului în
acord cu nevoile contextului;
 potenţiale obstacole în calea implementării curriculumului.