GUIDELINES ON THE

DEVELOPMENT
OF OPEN EDUCATIONAL
RESOURCES POLICIES

Orientări privind dezvoltarea

politicilor de resurse educaționale
deschise
Autori:

 Fengchun Miao, Chief of the ICT

in Education Unit of UNESCO
 Sanjaya Mishra,Education
Specialist at COL, Dominic Orr
and Ben Janssen
 Lindsay Young, Associate Project
Officer of UNESCO
SCOPUL ghidului

UNESCO consideră că accesul universal la educație de

înaltă calitate este esențial în consolidarea păcii,
dezvoltarea socială și economică durabilă și dialog
intercultural.
PROBLEMA ANALIZATĂ – schimbarea produsă de OER în
educație

Resursele Educaționale Deschise (OER) provoacă o schimbare majoră în

educație. Cu ajutorul acestui tip de resurse se trece la un sistem de
învățare în care vârsta, locul de pe glob și posibilitățile financiare nu mai
sunt relevante pentru a avea acces la materiale educaționale, fie ele
cursuri, manuale, exerciții, teste sau jocuri educative.

OER contribuie efectiv la perfecționarea resurselor de învățare datorită

modului liber în care sunt licențiate resursele educaționale.
OER (Open Educational Resources) sunt materiale pentru
învățare, predare, cercetare sau alte scopuri educaționale care
se pot folosi, adapta și redistribui liber, fără constrângeri - sau
cu foarte puține restricții - legate de drepturile de autor.

Materialele pot fi cursuri, planuri de lecții, prezentări, cărți,

manuale, teme pentru acasă, chestionare, activități în clasă sau
în laborator, jocuri, simulări, teste, resurse audio sau video și
multe altele puse la dispoziție în format digital sau pe un
suport fizic la care accesul este liber.

https://apti.ro/resurse-educationale-deschise-foarte-pe-scurt
 STRUCTURĂ

Cap. 1: Ce reprezintă OER?

Cap. 2: Viziunea OER
Cap. 3: Încadrarea OER
Cap. 4: Analiza lacunelor
Cap. 5: Proiectarea planului
Cap. 6: Planificare guvernamentală și implementare
Cap. 7: Lansarea politicii OER
Cap. 1: Ce reprezintă OER?
 conceptul de resurse educaționale deschise (OER) este pus în
contextul realizării unor scopuri sustenabile de dezvoltare a
educației.

 Resursele Educaționale Deschise sunt materiale pentru învățare,

predare, cercetare sau alte scopuri educaționale pe care le poți
folosi, adapta și redistribui liber, fără constrângeri – sau cu foarte
puține restricții – legate de drepturile de autor.

 înțelegerea acestui potențial este piatra de temelie pentru proiectarea

oricărei politici axate pe OER.
Cap. 2: Viziunea OER
Viziunea - modul în care OER pot fi valorificate pentru a aborda provocările
educaționale în realizarea unei educații durabile, sustenabile.
Resursele Educaționale Deschise (OER) pot transforma educația de
pretutindeni!

Politica utilizată se concentrează pe lansarea de acțiuni în contextul utilizării

pe scară largă a OER (cf. Orr, Rimini, &van Damme, 2015):

- Reducerea barierelor în învățare, ca oportunitate pentru toți

- Reducerea costurilor de acces la educație
- Evidențierea importanței de a învăța conform nevoilor individuale
- Oferirea de servicii multilingve și cu conținut local
Cap. 3: Încadrarea OER
 la fel ca toate celelalte instrumente de reformă și îmbunătățire,
potențialul OER poate fi valorificat eficient doar cu politici și
strategii inteligente, integrate și concentrate.

 Se oferă o matrice pentru ghidarea deciziilor privind scopul,

dimensiunile, alegerile politice în utilizarea OER, posibile cerințe
pentru reglementări și alte puneri în aplicare
Tabelul 3 oferă o matrice a unora dintre opțiunile-cheie pentru
elaborarea unei politici.

În ceea ce privește scara, ele pot fi mici proiecte, care ar putea pilota un concept
ulterior la nivel instituțional sau național.

În ceea ce privește domeniul de aplicare, acestea ar putea acoperi doar o parte a

unui sector educațional sau ar putea fi la nivelul întregului sector pentru a realiza
adoptarea și utilizarea pe scară largă a OER în întregul sistem educațional. Astfel
de politici se pot concentra pe o anumită temă: adaptarea sau dezvoltarea
curriculumului, utilizarea inovatoare a TIC în educație, consolidarea educației în
domeniul alfabetizării și/sau învățarea non-formală sau promovarea învățării pe tot
parcursul vieții pentru toți.
 În cazul politicii bazate pe programe-pilot,
elaborarea politicilor începe la o scară mai mică cu
pilotare, pentru a se înțelege factorii de
reglementare și inhibitori care ar trebui, într-o a
doua fază, să fie eliminați si a se permite inițiativei
să ajungă la scară largă.

Un exemplu în acest sens poate fi găsit în prezent

în Germania. Sistemul german a experimentat
valoarea OER prin promovarea de diverse proiecte-
pilot (Orr, Neumann, & Muuß-Merholz, 2017).
Se presupune că succesul acestor tipuri de proiecte
ar putea duce la ajustări ale cadrului de politică
MATRICE pentru a oferi o mai mare integrare a OER în
sistemul de învățământ.
Cap. 4: Analiza lacunelor
Dezvoltarea unei teorii operaționale a schimbării:
 unde sunt lacunele și unde este cea mai necesară intervenția politică?
 ar putea interveni politica, completând lacunele și atingând obiectivelor scontate?

Patru domenii strategice principale ale căror lacune ar trebui evaluate:

• nivelul actual de cunoștințe al părților interesate
• furnizarea de materiale de învățare, posibile
• obstacole tehnice și de reglementare în calea utilizării OER
• tipul și conținutul formării și sprijinului oferit profesorilor
și instructori.

Analiza lacunelor oferă o bază pentru elaborarea masterplanului.

Cap. 5: Proiectarea planului
Acest capitol descrie principalele elemente de bază ale politicii OER,
specificând activitățile-cheie și cine ar trebui să fie implicat în aceste
procese.

Masterplanul este documentul format din elemente de bază specifice

pentru întreaga politică. Aceste elemente de bază oferă politicii o fundație
operațională.
Informațiile din capitolele anterioare –înțelegerea OER (capitolul 1),
viziunea politică (capitolul 2), cadrul de politică (capitolul 3) și, în
special, analiza lacunelor (capitolul 4) – ar trebui să fie ghid de proiectare
a masterplanului.
 Elemente de bază pentru
un masterplan OER

 Adoptarea unui cadru deschis de acordare a licențelor

 Integrarea OER în curriculum
 Asigurarea dezvoltării, stocării și accesibilității OER
 Alinierea procedurilor de asigurare a calității la OER
 Dezvoltarea, susținerea și conștientizarea importanței
programelor OER
 Promovarea cercetării bazate pe dovezi privind impactul OER
 Mecanismul de guvernanță al politicii OER
Cap. 6: Planificare guvernamentală și implementare

o Planul de guvernanță și punere în aplicare este cea mai înaltă strategie

administrativă și operativă din spatele politici (modul în care politica
stabilită în masterplan va fi guvernată și executată pentru a asigura
implicarea principalelor părți interesate, precum și stabilirea indicatori de
performanță pentru monitorizarea progreselor.

o punerea în aplicare poate avea o abordare de sus în jos sau de jos în sus
sau o abordare mixtă care să acopere ambele metode.

o Planul de punere în aplicare trebuie puse în aplicare printr-un consiliu de

conducere și/ sau un organism de coordonare care reprezintă toate părțile
interesate majore.
Lansarea politicii OER

o După finalizarea etapelor de planificare, politica va trece prinr-un proces de

aprobare și lansare.
Lansarea unei politici este un eveniment/un proces sprijinit printr-o strategie de
comunicare pentru a se asigura că părțile interesate și publicul sunt suficient de
informate cu privire la obiectivele politicii și la activitățile planificate în cadrul
masterplan ului.

o O revizuire a punerii în aplicare și a impactului acesteia ar trebui să conducă la

o discuție despre forma pe care ar trebui să o ia politica de generație următoare
și modul în care domeniul de aplicare și amploarea acestei politici pot fi extinse.
 The 5 Rs of OER (cei 5 R ai Resurselor Educaționale Deschise)

1.Rețineți – dreptul de a face, de a deține și controla copii ale conținutului (de

exemplu, de a descărca, duplica, stoca și gestiona)
2.Reutilizați – dreptul de a utiliza conținutul într-o gamă largă de moduri (de
exemplu, într-o clasă, într-un grup de studiu, pe un site web, într-un videoclip)
3.Revizuiți – dreptul de a adapta, ajusta, modifica sau modifica conținutul în sine
(de exemplu, traduceți conținutul într-o altă limbă)
4.Remixați – dreptul de a combina conținutul original sau revizuit cu alte materiale
pentru a crea ceva nou (de exemplu, să includă conținutul într-un mashup)
5.Redistribuiți – dreptul de a partaja copii ale conținutului original, ale revizuirilor
sau ale remixurilor cu alte persoane (de exemplu, oferiți o copie a conținutului unui
prieten)

https://ssl.microsofttranslator.com/bv.aspx?ref=TAns&from=&to=ro&a=http%3A
%2F%2Fopencontent.org%2Fdefinition%2F
.
 Concluzii
Resursele educaționale deschise (Open Educational Resources) se referă la
accesul deschis la resurse educaționale, facilitat de tehnologiile informației și
comunicațiilor, pentru consultare, utilizare și adaptare de către comunitatea
utilizatorilor, în scopuri necomerciale.

Resursele educaționale deschise cuprind:

• materiale pentru predare - învățare: proiecte deschise (open courseware și

open content), cursuri free, directoare de obiecte de învățare (learning
objects), jurnale educaționale;
• software open source - pentru dezvoltarea, utilizarea, reutilizarea,
căutarea, organizarea și accesul la resurse; includ si medii virtuale de
învățare ( LMS - Learning Management Systems ), comunități de
învățare;
• licențe de proprietate intelectuală care promovează publicarea deschisă a
materialelor, principii de design și bune practici, localizarea conținutului.
• Tehnologiile informaționale permit educatorilor accesul și schimbul de
resurse online. Pâna în urmă cu câțiva ani, majoritatea materialelor create
erau protejate, necesitând autentificarea utilizatorilor. Astăzi cele mai multe
resurse sunt create si publicate liber pe Web, făcând uz de sistemele
colaborative Web 2.0.

• Resursele educaționale deschise implică o schimbare fundamentală în

procesul educațional, contribuind la centrarea pe elev / student.
BIBLIOGRAFIE
Achieve. (2011). Rubrics for evaluating open education resource (OER) objects. Retrieved from
http://www.achieve.org/files/
AchieveOERRubrics.pdf
Allen, I. E., & Seaman, J. (2016). Opening the textbook: Educational resources in U.S. higher
education, 2015–16. Babson Survey
Research Group. Retrieved from
http://onlinelearningsurvey.com/reports/openingthetextbook2016.pdf
Allen, N. (2010). A cover to cover solution – how open textbooks are a path to textbook affordability.
Center for Public Interest
Research. Retrieved from http://www.studentpirgs.org/reports/cover-cover-solution
Andrade, A., Ehlers, U.-D., Caine, A., Carneiro, R., Conole, G., Kairamo, A.-K., … Holmberg, C.
(2011). Beyond OER: Shifting focus to
open educational practices (full report). Open Educational Quality Initiative. Retrieved from
https://oerknowledgecloud.org/
sites/oerknowledgecloud.org/files/OPAL2011.pdf
Arinto, P. B., Hodgkinson-Williams, C., King, T., Cartmill, T., & Willmers, M. (2017). Research on
open educational resources for
development in the Global South: Project Landscape. In C. Hodgkinson-Williams & P. B. Arinto
(Eds.), Adoption and impact
of OER in the Global South (pp. 2–26). African Minds, University of Cape Town. Retrieved from
https://www.idrc.ca/en/book/
adoption-and-impact-oer-global-south
Barker, J., Jeffery, K., Jhangiani, R. & Veletsianos, G. (2018). Eight Patterns of Open Textbook
Adoption in British Columbia.
International Review of Research in Open and Distributed Learning, 19 (3).
https://doi.org/10.19173/irrodl.v19i3.3723
Bemelmans-Videc, M.-L., Rist, R. C., & Vedung, E. (Eds.). (1998). Carrots, sticks, and sermons:
Policy instruments and their evaluation.
Benkler, Y. (2006). The wealth of networks: How social production transforms markets and freedom.
New Haven, CT: Yale
University Press.
Bossu, C., Brown, M., & Bull, D. (2013). Feasibility protocol: An instrument to assist institutional
adoption of OER. University of New
England. Retrieved from http://dehub.edu.au/publications/occasional-papers
Boston Consulting Group & The William and Flora Hewlett Foundation. (2013). The open education
resources ecosystem: An
evaluation of the OER movement’s current state and its progress toward mainstream adoption.
Retrieved from http://www.
hewlett.org/sites/default/files/The Open Educational Resources Ecosystem_1.pdf
Butcher, N. (2015). A basic guide to open educational resources (OER). UNESCO and Commonwealth of
Learning. Retrieved from
http://unesdoc.unesco.org/images/0021/002158/215804e.pdf
Center for American Progress. (2012). Open educational resources: Tools to help 21st century students
achieve their postsecondary
education goals and keep America competitive. Retrieved from https://eric.ed.gov/?id=ED535607
Centola, D., Becker, J., Brackbill, D., & Baronchelli, A. (2018). Experimental evidence for tipping points
in social convention.
Science, 360(6393), 1116–1119. Retrieved from https://doi.org/10.1126/science.aas8827
Cerna, L. (2013). The nature of policy change and implementation: A review of different theoretical
approaches. OECD Publishing.
Retrieved from http://www.oecd.org/edu/ceri/The Nature of Policy Change and Implementation.pdf
COL. (2017a). Open educational resources: Global report 2017. Burnaby: Commonwealth of Learning.
Retrieved from http://oasis.
col.org/bitstream/handle/11599/2788/2017_COL_OER-Global-Report.pdf
COL. (2017b). Towards a national policy on open educational resources in Bangladesh. Burnaby:
Commonwealth of Learning.
Retrieved from http://oasis.col.org/bitstream/handle/11599/2740/2017_COL_Towards-National-Policy-
OER-Bangladesh.
pdf
COL. (2017c). Towards national policy guidelines on open educational resources in Malaysia. Burnaby:
Commonwealth of Learning.
Retrieved from http://oasis.col.org/bitstream/handle/11599/2739/2017_COL_Towards-National-Policy-
OER-Malaysia.pdf