Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu”

Catedra de Fiziopatolgie și Fiziopatologie clinică

Etiopatogenia și manifestările reacției alergice

de tip (IV) întârziat
Student:
Facultatea Medicină nr. 1
Grupa:
Coordonator:
Categoria acestor tulburări include:
- reacţiile de hipersensibilitate de tip întârziat, mediate de limfocitele T,
subtipul CD4;
- citotoxicitatea celulară directă, mediată L T CD8;
- constituie un model de răspuns imunologic nu numai pentru germenii
microbieni intracelulari de tipul lui Mycobacterium tuberculosis, dar şi
pentru numeroase infecţii virale, fungice, para-zitoze;
- în această categorie mai intră senzitivitatea cutanată de contact la
agenţi chimici şi rejecţia de grefă.
Hipersensibilitatea tip IV
(hipersensibilitatea celulară)
- reprezintă reacţii alergice de tip întîrziat care au la bază reacţii imune
celulare şi se manifestă peste 24-36 ore după contactul repetat cu Ag
specific.

Spre deosebire de celelalte tipuri de hipersensibilitate mecanismul de

producere nu implică prezența de Ac.
Etapele reacţiei alergice de tip întîrziat:
Etapa imunologică constă în:
Etapa imunologică constă în:
 pătrunderea exoalergenului în organism sau formarea endoalergenului;
 contactul alergenului cu celulele sistemului histiofagocitar, maturarea şi
prezentarea sa limfocitelor T;
 activarea limf. T de alergen cu formarea clonului imunologic de limfociteT
activizate şi marcate cu receptori specifici;
 sinteza de receptori specifici antigenului sensibilizant, care se fixează pe
membrana citoplasmatică.
Limfocitele sensibilizate reprezintă substratul celular al reacţiilor alergice de
tip întîrziat.
• Stadiul patochimic - apare la contactul repetat cu alergenul şi
presupune eliberarea, activarea sau sinteza de mediatori chimici din
limfocitele sensibilizate.

• Stadiul fiziopatologic – implică apariţia manifestărilor clinice

declanşate la acţiunea mediatorilor.
 Primul contact cu Ag – Faza de
sensibilizare
• necesită 1-2 săptămâni pentru dezvoltarea unui
răspuns imun.
Ag sunt preluate de către celulele prezentatoare de antigen
↓
transportate la nivelul ggl. limfatici
↓
prezentate limfocitelor T
↓
activarea şi proliferarea clonală a limfocitelor T
Al doilea contact cu Ag – Faza efectoare
• necesită 48-72 de ore.
LTh1 sensibilizate secretă citokine proinflamatorii în
cantităţi crescute:
–IL-3, GM-CSF - stimulează hematopoeza pe linia
granulocitară şi monocitară;
–TNF-γ, TNF-β - acţionează pe celulele endoteliale,
facilitând extravazarea celulelor inflamatorii;
–MCAF (factorul activator şi chemotactic al monocitelor)
→ atragerea şi activarea macrofagelor → stimularea
fagocitozei şi eliberarea de mediatori citotoxici L. C.
• Inflamația se extinde și se creează condiții pentru
formarea granulomei.
 Granulomul
• imposibilitatea eliminării Ag induce un răspuns inflamator intens = reacţie
granulomatoasă.
• macrofagele activate aderă una la alta, preiau o formă epitelioidă, iar uneori
fuzionează → celule gigante multinucleate
• enzimele litice eliberate provoacă distrugerea vaselor sanguine → necroză
tisulară
• clinic se caracterizează prin apariţia unor noduli palpabili.
Reacţia la tuberculină.

Nodulul apărut la 8-10 ore după injecţie, atinge mărimea

maximă în 24-72 ore, după care dispare.
 Dermatita de contact
• molecule antigenice de dimensiuni mici formează
complexe cu proteine din piele
↓
• fagocitarea complexelor
↓
• prezentarea de către APC din piele (celule Langerhans)
împreună cu HLA clasa II către LTh
↓
• sinteză de citokine
↓
• vasodilataţie cu migrarea limfocitelor şi a macrofagelor
la locul reacţiei și eliberare de enzime litice