ETAPELE DE REALIZARE A

PROTEZEI TOTALE

RECAPITULARE

1
1. Examinarea

2
2. Amprenta preliminara

3
3. Realizarea modelului preliminar

4
** Trasarea limitelor campului protetic

5
4. Realizarea port-amprentei individuale

6
 5. Amprenta functionala
• Def
= inregistreaza detaliile campul protetic, cu
maximum de precizie pentru suprafata de
sprijin si zonele de mentinere si stabilizare.
• Scopul:
– obţinerea modelului functional / final / de lucru.

7
 Etapele amprentei functionale

a. Adaptarea portamprentei individuale

b. Alegerea materialului de amprentă
c. Amprenta propriu-zisa
d. Verificarea amprentei.

8
a. Adaptari ale lingurii individuale
- pe model
- in cavitatea orala

9
 b. Alegerea materialului de amprenta
functionala
 Materiale de amprenta folosite:
 Rigide şi semirigide : ghips, paste de zinc-oxid-
eugenol;
 rigide reversibile : termoplastice (Stents), gutaperca,
bucoplastice (ceruri);
 elastice : siliconi, polieteri.
 CEL MAI FRECVENT FOLOSITE in practica la
ora actuala:
 Siliconii fluizi
 Ceruri bucoplastice.

10
 c. Amprenta functionala propriu-zisa
• Numeroase tehnici
• In functie de autor, materialul folosit,
prinicipiul care sta la baza sunt diverse
clasificari
• Cea mai simpla:
– Amp.Muco-statica
– Amp.Muco-dinamica

11
 1. Amp. muco-statica

 pacientul nu executa miscari functionale (nu

este o amprenta dinamica)
 inregistrarea periferiei campului protetic se
face prin miscari executate de medic – prin
tractiunea obrajilor, buze, comisuri bucale… 12

 nu se exercita presiune pe camp

 se folosesc portamprente cu margini scurte,
distantate de campul protetic.
!! miscarile de functionalizare a zonei
de succiune

13
 2. Amp. muco-dinamica

 cea mai folosita in practica

 foloseste o port-amprenta individuala foarte
bine adaptata marginal
 se utilizeaza 2 materiale:
 unul consistent pentru modelaj marginal
 altul fluid pentru toată suprafaţa câmpului
protetic.

14
!! miscarile de functionalizare a zonei
de succiune

15
Amprenta functionala maxilara

16
Amprenta functionala mandibulara

17
 *Testele Herbst
• Maxilar:

1.Deschiderea moderată a gurii – premolar, primul

molar

2.Deschiderea maximă – al doilea molar

3.Surâs forţat – premolar doi, primul molar

4.Fluierat – între cei doi canini

5.Tuşit – linia Ah
 *Testele Herbst
• Mandibular:
Mandibula:
11. Deschidere moderată ( punga lui
Fish),respectiv deschidere largă a gurii ( zona
maseterină)
2.Se umezesc buzele – lingual posterior
3. Vârful limbii în obraz – zona glandelor
sublinguale
4. Vârful limbii spre nas – lingual central
5.Fluierat – vestibular anterior
6.Deglutiţie – lingual în dreptul tuberculului
piriform
d. Verificarea amprentei

20
 Verificarea amprentei
• Centrarea portamprentei
• Modelarea marginilor:
– pot apare fie o cantitate de material prea mica,
modelare insuficienta cu margini prea subtiri
– Poate apare un exces de material margini prea groase
– Lipsa materialului, se vede marginea lingurii individuale
(lingura prea lunga- adaptari)
• fractura amprentei (amprenta cu ghips) sau
• fractura portamprentei (cele din placa baza).

21
Amprenta functionala madibulara inregistrata cu materiale de 22
amprenta elastice (siliconi de aditie) de consistenta fluida
Amprenta functionala maxilara inregistrata cu materiale de amprenta 23
elastice (siliconi de aditie) de consistenta fluida
 6.MODELUL FUNCTIONAL / FINAL /
DE LUCRU

• Realizat pe baza amprentei functionale

• Din ghips extra-dur
• Pregatirea amprentei: prin indiguire si
cofrare

24
Indiguirea si cofrarea amprentei
functionale

25
26
27
MODELUL MODELUL FINAL
PRELIMINAR • realizat pe baza amprentei
finale;
• realizat pe baza • gips dur/extradur;
amprentei preliminare; •
reda fundurile de sac de
• gips obisnuit;
grosime si latime
• reda aproximativ corespunzatoare situatiei
fundurile de sac. din cavitatea orala;
• serveste la realizarea
sabloanelor de ocluzie +
• Serveste la realizarea restul etapelor pana la
portamprentelor finalizarea protezei.
individuale.
7. ŞABLOANE DE OCLUZIE

29
 Sabloane de ocluzie
• Def:
• Elemente componente:
– Baza
– Bordura (valul) de ocluzie

30
• Dimensiunile bordurilor de ocluzie:
– Zona frontala:
• Inaltime = 10 mm
• Latime V-O = 8mm
– Zona laterala:
• Inaltime = 6 mm
• Latime V-O = 8mm
• Limita distala a bordurilor de ocluzie: la 1,5 cm
anterior de limita distala a tuberozitate si
tuberculul piriform.
31
• Materiale necesare:

– Pt baza sablonului:
• Placa baza sau
• placi de ceara roz
– Pt bordurile de ocluzie:
• Pre-fabricate
• Realizate in conformator special
• Din placi de cera roz prin formarea unui rulou

32
Baza sabloanelor

33
Bordurile (valurile)
de ocluzie

34
 Rolul clinic al sabloanelor
 determinarea curburii vestibulare
 determinarea direcţiei şi nivelului planului
de orientare ocluzală
 stabilirea dimensiunii veticale a etajului
inferior
 determinarea D.V.O.
 determinarea relaţiei centrice
 trasarea unor repere în vederea montării
dinţilor.
35
 Rolul tehnic al sabloanelor
 permanentizarea relaţiei intermaxilare prin
montarea în simulatoare ale A.D.M.
 montarea arcadelor artificiale.

36
- Finisarea suprafetei ocluzale a bordurii de ocluzie maxilare

37
38
39
 8. Determinarea Relatiei Intermaxilare (RIM)

• La pacientul dentat, putem obtine RIM prin:

– contactele stabilite intre arcade in pozitia de
intercuspidare maxima (PIM), cu condilii mandibulari
aflati in relatie centrica la nivelul cavitatii glenoide
(RC)
• La pacientul edentat total pt a obtine RIM in
absenta oricaror contacte dentare, trebuie sa:
– pozitionam condilii in RC deoarece:
• RC = singura pozitie cranio-mandibulara independenta de
prezenta dintilor, se mentine la edentatul total, constanta de-
a lungul vietii!! (vezi Anul I Morfologia dintilor)
– Obtinem o pozitie de echilibru muscular la muschii
mobilizatori ai mandibulei.
40
 8. Etape in determinarea RIM

I. Determinarea curburii vestibulare a

bordurilor de ocluzie
II. Directia si nivelul planului de orientare
ocluzala
III. Determinarea dimensiunii verticale
(D.V.) a etajului inferior al fetei
IV. Determinarea dimensiunii verticale de
ocluzie (DVO)
V. Determinarea relaţiei centrice (RC).
41
I. Determinarea curburii vestibulare a
bordurilor de ocluzie

42
 I. Determinarea curburii vestibulare a
bordurilor de ocluzie
 este importanta pentru montarea dinţilor frontali
 primeaza aspectul estetic si fonetic
 Prima etapa = doar cu sablonul maxilar pe campul
protetic:
• se face analiza estetica din profil:se adauga ceara sau se
indeparteaza din curbura Vestibulara astfel incat sa exista un
profil corect al buzei superioare
• Marginea libera a sablonului maxilar la 1-2 mm sub marginea
buzei superioare
• Sablonul mandibular in functie de cel maxilar
– Curbura V = un raport corect al buzelor
– Inaltimea: marginea libera a bordurii de ocluzie la nivelul marginii
buzei inferioare
43
II. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala

44
 II. Directia si nivelul planului de orientare
ocluzala
A) DIRECTIA
 In zona frontala:
 Paralel cu linia bipupilara
 In zona laterala:
 Paralele cu planul Camper (tragus - subnasale)
 Se determina cu 2 rigle

45
 II. Directia si nivelul planului de orientare
ocluzala
B) NIVELUL
 In zona frontala:
 La 1-2 mm sub marginea buzei superioare
 In zona laterala:
 La jumatatea distantei dintre crestele edentate
maxilara si mandibulara.

46
 III. Determinarea dimensiunii verticale a
etajului inferior (DV i)

 Etajul inferior al feţei =

distanta dintre 2 puncte
antropometrice Nasion –
Gnathion
• TESTE
ANTROPOMETRICE :
– egalitatea între etajul
mijlociu şi cel inferior al
figurii;
– Se determina cu
ocluzometrul Willis.
47
Ocluzometrul WILLIS
48
• DV etaj inferior
– F variabila - functie de pozitia mandibulei:
• D.V.O. = dimens verticala de ocluzie = dimens etaj
infer cu arcadele in pozitie PIM
• D.V.R = dimens verticala de repaus = dimens etaj
infer cu mand in pozitie de repaus (postura)
– D.V.R. – D.V.O. = spatiul de inocluzie fiziologic
= spatiul minim de vorbire

49
 Pozitia de repaus (postura) mandibulei

 Metoda deglutiţiei :
 se bazează pe relaxarea musculaturii în urma unui
act reflex repetat
 Metoda relaxarii :
 se bazează pe obţinerea unui confort fizic şi psihic
asociat cu obosirea musculaturii masticatorii
 Metoda fonetica :
 pronuntarea anumitor foneme “M, S” - se determina
spaţiul minim de vorbire.

50
 IV. Determinarea D.V.Ocluzie (DVO)
• Evaluarea antropometrică a D.V.O.
– cel mai des utilizate
• Determinarea spaţtiului de inocluzie fiziologica
• Teste estetice
– urmaresc realizarea unei armonii faciale
– plenitudinea partilor moi si relaxarea musculara
• Teste fonetice
– prin pronuntarea consoanelor S, M = spatiul minim de vorbire
– se masoara DV etaj infer in acesta pozitie, apoi se scad 2-3 mm;
• Teste electromiografice
– utilizate in cercetare, nu in practica
• Metode combinate
– cele mai utilizate în practică.
51
DVO normal 52
DVO supradimensionat 53
 V. Determinarea RC
• RC =
= un raport mandibulo-cranian
= in care condilii mandibulari sunt situati in pozitia
cea mai inalta (superioara), anterioara si nefortata
in cavitatea glenoida, cu discul articular interpus
intre cele 2 suprafate articulare.
• O pozitie reproductibila, constanta de-a lungul
vietii
• Independenta de prezenta / absenta dintilor

54
 Metode de determinare a RC
• Metoda deglutitiei
• Ghidarea uni sau bimanuala
• Oboseala musculara
• Homotropia linguo-mandibulara
• Metoda reflexului molar
• Hiperextensia extremitatii cefalice.

55
solidarizarea şabloanelor de ocluzie

56
 solidarizarea şabloanelor de ocluzie
prin:
• aplicarea de agrafe (două lateral, una
paramedian)
• lipirea şabloanelor prin plastifierea benzii de
ceara
• In practica:
– Cel mai frecvent = ambele combinat: se plastifiaza
bordura inferioara, se conduce mandibula in RC, se
aplica agrafele suplimentar.

57
 !!! REPERE trasate pe sabloane:

• Linia mediana
• Liniile caninilor
• Linia surâsului
• Planul de orientare ocluzală

58