Tumori renale

parinchimatoase

Caraman Natalia M 1702

Incidenta.
Tumorile renale au o incidenţă relative rară şi
constituie circa 2-3% din totalul patologiilor tumorale
ale adultului. Pot sa apara în principiu la orice vîrstă, dar
cu predelecţie la vîrsta de 40-60 ani, avînd o frecvenţă de
2-3 ori mai mare la bărbaţi.
Dintre toate patologiile tumorale întîlnite la copii,
incidenţa tumorilor renale (nefroblastomul Wilms) este
mult mai mare şi constituie circa 20-50%. În Republica
Moldova incidenţa tumorilor renale este de 2,8 la 100
mii populaţie.(1997)
Etiopatogenie
Cauzele exacte ale aparitiei tumorilor renale nu sunt cunoscute. In urma studiilor
experimentale si a observatiilor clinice, majoritatea cercetatorilor incrimineaza următorii
factori, ca fiind cauza lor.
• Factori hormonali (în special hioperestrogenemia, fapt demonstrat experimental pe cobai
)
• Expuneri profesionale (petrol, azbest, cadmiu)
• Radiatia ionizanta (aparitia cancerului renal la sobolani dupa iradiere)
• Caracter ereditar (de exemplu sindromul Hipell-Lindau, manifestat prin angiom retinian,
carcinom renal bilateral, hemangioblastom cerebelos)
• Transmisii genetice (bazate pe studii cromosomiale)
• Fumatul (în ultimul timp e considerat unul din factorii notorii de risc, fiind responsabil
de circa 30% din cancerele renale aparute la fumători.)
• Medicamente (Fenacetina)
• Inflamaţiile cronice ale rinichiului, urolitiaza sau malformaţiile congenitale.
Clasificarea.
O clasificare simplă si sumară va difrencia tumorile renale în:
• tumori ale parenchimului renal şi
• tumori ale cailor exceretorii.
Tumorile renale parenchimatoase la rindul lor se clasifică în:
• Tumori renale benigne: Adenomul renal, oncocitomul renal,
angiomiolipomul (hamartromul renal), leiomiomul, hemangiomul,
lipomul, tumori celulare juxtaglomerulare, chistul dermoid, etc..
• Tumori renale malinge: adenocarcinomul renal (tumora Gravitz
sau hipernefromul), sarcomul renal, nefroblastomul sau tumora
Wilms.
• Tumori renale secundare, metastatice
Clasificasrea Floks si Kadescy (1958)
Stadiul I. Tumora limitata la capsula renala.
Stadiul II. Invadeaza pedicolul renal si sau tesutul celulo-grasos perirenal.
Stadiul III. Se determina invazia ganglionilor regionali.
Stadiul IV. Prezenta Mt la distanta, indiferent de extensia regionala.

Clasificarea Mostofi, adoptatia de UICC (1992)

Go nu exixta anaplazie celulara, adenom renal
G1 grad foarte mic de anaplazie.
G2 grad inremediar de anaplazie
G3 anaplazie foarte importanta
Clasificarea TNM (1992).
T - tumora primara
Tx - nu s-au facut investigatii pentru evaluarea tumorii.
T0 - nu există evidenta tumorii primare.
T1 - tumora mica, limitata la rinichi, diametrul maxim sub 2,5 cm.
T2 - Tumora mai mare de 2,5 cm, cu deformarea si măriea rinichiului, dar limitată la rinichi.
T3a - Tumora invadează grasimea perinefritică, şi/sau venele renale mari, glanda suprarenală, dar nu se extinde dincolo
de fascia Gerota.
T3b - Tumora se extinde la vena renala sau vena cava.
T4 - Tumora se extinde dincolo de fascia Gerota.
N – ganglioni limfatici regionali si juxta regionali.
Nx - Nu s-au efectuat investigatii minime pentru evaluarea ganglionilor.
N0 – Ganglionii limfatici regionali nu sunt invadaţi.
N1 - Invadarea unui ganglion regional homolateral cu diametrul sub 2 cm.
N2 – Invadarea unui singur ganglion sau mai multi ganglioni cu diametre între 2-5 cm.
N3 - ganglioni regionali fixati sau cu diametrul peste 5 cm.
M - Mt la distanta.
Mx - nu s-au efectuat investigatii pentru depistarea
Mt M0 - Nu există Mt la distanţă
M1 - Mt la distanta prezente.
Anatomie patologica:
Tumorile renale au dimensiuni variabile de la cîţiva cm la dimensiuni
gigantice (peste 10 cm). Afectează ambii rinichi în aceiaşi proporţie, cu o o
localizare preponderant la poli (40-45%), restul de 10-15% fiind situate
mediorenal.
Aspectul macroscopic al adenocarcinomului renal este caracteristic: In
circa 80% din cazuri va fi un nodul rotunjit, ferm şi solid, pe secţiune cu
aspect galbenoranj datorită lipidelor şi a colesterolului, uneori are aspect de
mozaic cu arii de necroză, hemoragie, zone chistice, calcificate, etc...
Consistenta tumorii de obicei este moale, elastica. Tumoriile de dimensiuni
mici sunt înconjurate de o capsulă vizibilă cu ociul liber.
Propagarea tumorală. Creşterea locală a adenocarcinomul renal este relativ lentă, cu
invadarea cavitaţilor peilo-caliceale din aproape în aproape prin extensie directă şi infiltrea
ulterioară a grasimii perirenale şi a organele vecine (colon, glanda suprarenala,splina).
Dedublarea celulii tumorale se produce în circa 400- 500 zile
Metastazare. Tumorile renale metastazea pe cale hematogenă şi limfatică. Metastazarea
hematogenă este mai frecventă şi este indepententă de marimea tumorii sau de tipul său
histopatologic. Iniţial sunt afectate venele mari intrarenale, apoi vena renală principală şi
vena cava inferior. Trombul neoplazic obturează lumenul venos, adera la endovenă sau
penetrează peretele. Afectarea tumorală a venei cava inferior se determina în 10-14% din
cazuri chiar în momentul diagnosticului. Extensia limfatică este prezenta în circa 25-38%
manifestată prin adenopatie periaortocavală, mai rar prin afectarea ganlionilor
sundifragmatici sau supradifragmatici