Tema lecţiei:

Inecuaţii logaritmice

clasa X
 Să ne amintim:

 Noţiunea de logaritm
 Proprietăţile logaritmilor
 Noţiunea de inecuaţie
 Cum se rezolvă o inecuaţie
 Inecuaţii logaritmice
Vom numi logaritmul numărului
b în baza a, a R , a≠1, numărul
*

real c pentru care

logab=c.

recapitulăm
 Proprietăţile logaritmilor:

1) log a a  1 2) log a 1  0
3) a
log x a
x
4) log a  xxy   log a x  log a y
5) log a y  log a x  log a y

6) a 1 log a x
log x
log x  log x
7) a

a

log c x 1
8) log a x  9) log a c 
log c a log c a
recapitulăm
Vom numi inecuaţie inegalitatea ce
conţine o necunoscută.

recapitulăm
 Pentru a rezolva o inecuaţie este necesar
mai întîi de aflat domeniul valorilor
admisibile.
Mulţimea valorilor necunoscutei pentru
care au sens (există) toate expresiile
inecuaţiei se numeşte domeniul valorilor
admisibile(DVA).
recapitulăm
 Definiţie: Vom numi inecuaţie
logaritmică – inecuaţia în care necunoscuta
sau expresia care conţine necunoscuta, apar ca
bază şi/sau ca argument al unor logaritmi.

continuare
Exemplu:

Inecuaţiile:
log5x<2
log0,2(3x-1)0
logx+1(x-3)>0
lg2x-lgx-60
sînt inecuaţii logaritmice.
 La rezolvarea inecuaţiilor logaritmice
vom ţine cont de DVA şi de afirmaţiile
fundamentale referitoare la echivalenţa
inecuaţiilor.
Vom analiza cele mai frecvent întîlnite
tipuri de inecuaţii logaritmice.
 Inecuaţii logaritmice de tipul:
logaf(x)>logag(x),unde a≠1, a R* .


Teoremă: Dacă a>1, atunci inecuaţia:

logaf(x)>logag(x) (1)
este echivalentă cu următorul sistemul:
 g ( x)  0

 f ( x)  g ( x)
Dacă 0<a<1, atunci inecuaţia (1) este
echivalentă cu sistemul:
 f ( x)  0

 f ( x)  g ( x) .
 Exemplu: Să se rezolve în R inecuaţia:
log2(3x-1)>log2(5-x).

Rezolvare: Observăm că baza logaritmului este:

a=2, adică a>1, deci inecuaţia dată va fi echivalentă
cu următorul sistem:
5  x  0
 
3x  1  5  x

x  5 x  5
    x  (1,5;5)
4 x  6  0  x  1,5

Răspuns: S=(1,5;5)
 Inecuaţii logaritmice de tipul:
logh(x) f(x)>logh(x) g(x)

Teoremă: Dacă h(x)>1, atunci inecuaţia:

logh(x) f(x)>logh(x) g(x) (1)
este echivalentă cu următorul sistemul:
 g ( x)  0

 f ( x)  g ( x)
Dacă 0<h(x)<1, atunci inecuaţia (1) este
echivalentă cu sistemul:
 f ( x)  0

 f ( x)  g ( x) .
 Exemplu: Să se rezolve în R inecuaţia:
logx+1(2x+1)≥logx+1(x-1)

Rezolvare: Observăm că baza logaritmului este

h(x)=x+1, deoarece nu cunoaştem valoarea lui x,
vom analiza ambele cazuri, adică obţinem că:
log x 1 (2 x  1)  log x 1 ( x  1) 
 x  1  1  x  1  1
 
 x  1  0  x  1  0
2 x  1  x  1 2 x  1  x  1
 x  (1;)
     
0  x  1  1 0  x  1  1 
 2 x  1  0  2 x  1  0
 

2 x  1  x  1 
2 x  1  x  1

Răspuns: S=(1;+)
 Metode de rezolvare a inecuaţiilor logaritmice:
Cele mai simple inecuaţii logaritmice:

Exemplu: Să se rezolve inecuaţia:

log5(3x+1)<1
Rezolvare: DVA : 3x-1>0  3x>1  x>1/3
log5(3x-1)<1  log5(3x-1)<log55  3x-1<5 
 3x<6  x<2
Deoarece în DVA am obţinut că x>1/3, avem:
x(1/3,2)
Răspuns: S=(1/3,2)
 Metoda aducerii la inecuaţii logaritmice:

Exemplu: Să se rezolve inecuaţia:

lg2x-lgx-60
Rezolvare: DVA : x>0
Vom nota lgx=t , astfel obţinem:
t2-t-60  (t+2)(t-3)0  t-2 şi t≥3
Trecînd înapoi la x, avem:
lgx  -2  lgx  lg10-2 x  0,01
lgx ≥ 3  lgx ≥ lg103  x ≥ 1000
Ţinînd cont de DVA, obţinem: x (0;0,01) (1000;+)
Răspuns: S=(0;0,01)  (1000;+)
 Metoda aducerii la aceeaşi bază:
Exemplu: Să se rezolve inecuaţia:
log 5 x  log x 5  0
Rezolvare:
1 1 1
log 5 x  log x 5  0  log 5 x   0  log 5 x   0  log 5 x  0
log 5 x log 1 x 2 log x
2 5
5

Notînd prin log5x=t, avem:

t  0
1
t  0  2t  t  0  t (2t  1)  0  
2

2t t  1
 2
Trecînd la x, obţinem:
log 5 x  0 log 5 x  log 5 5 x  1
     x 5
log 5 x  1
1
log x  log 5 2 x  5
 2  5 5

Răspuns: S=(5 ,+)

 Metoda potenţierii:
Exemplu: Să se rezolve inecuaţia:
1
log 3  ( x  2)( x  4)  log 1 ( x  2)  log 3 7
3
2
Rezolvare: DVA : ( x  2)( x  4)  0
  x  2  0  x  2
x  2  0
1 1
log 3  ( x  2)( x  4)  log 1 ( x  2)  log 7  log 3 ( x  2)  log 3 ( x  4) log 31 ( x  2)  log 1 7 
3
2 3
2 32
1
 log 3 ( x  2)  log 3 ( x  4)  log 3 ( x  2)   2 log 3 7 
2
log 3 ( x  4)  log 3 7  x  4  7  x  3

Ţinînd cont de DVA x  2 , obţinem: x  (2,3)

Răspuns: S=(-2,3)
 Metoda logaritmării:
Exemplu: Să se rezolve inecuaţia:
x lg x  4  x 3
Rezolvare: DVA : x0

x lg x  4  x 3  lg x lg x  4  lg x 3  (lg x  4) lg x  3 lg x 

lg x  lg1 x  1
lg x  4 lg x  3 lg x  0  lg x  lg x  0 
2 2 lg x  0  
lg x  1  lg x  lg 1  0  x  1 

 10  10

1
 x  (0, )  (1,)
10
Răspuns: S=(0,1/10)(1,+)
 Inecuaţii logaritmice cu parametru:
Exemplu: Să se rezolve inecuaţia:
log a (1  x 2 )  1
 a  1
  a  1
Rezolvare:  a  0 
1  x  a
2
1  x 2  a

log a (1  x 2 )  1  log a (1  x 2 )  log a a    0  a  1 
0  a  1 
 a  1   x  1
1  x  0
2
 2 
x  1  a   
 1 x2  a

1  x  a
2

 
0  a  1   1  a  x  1  a
 x  1
 2
 x  1  a

Răspuns: S=  1  a  x  1  a
Temă pentru acasă:
 De rezolvat exerciţiile: