Genul Staphylococcus

Stafilococi coagulazo-pozitivi: S. aureus

Stafilococi coagulazo-negativi (SCN) cu importanţă clinică: S. lugdunensis, S. epidermidis, S.
haemolyticus, S. saprophyticus

Produs patologic
- portaj: secreţie din cavitatea nazală anterioară, secreţie faringeană, probe de pe tegumente (zona axilară,
perianală)
- plăgi, otite, infecţii tegumentare  puroiul (S. aureus)
- infecţii urinare  urină (S. saprophyticus, S. aureus)
- infecţii gastro-intestinale, toxiinfecţii alimentare  materii fecale, vomismente, alimente.
- meningite  LCR
- septicemie, febră puerperală  sânge (S. aureus, SCN)
- pneumonie  spută.
- infecţii nosocomiale - S. aureus meticilino-rezistent (MRSA, SARM), SCN meticilino- rezistent

-1-
 urcior

impetigo stafilococic

carbuncul
furuncul • afectaţi mai mulţi foliculi piloşi
adiacenţi
• centrul necrotic se elimină –
ulceraţie – cicatrice
 carbuncul
hidrosadenită

Formă Formă
uşoară severă

impetigo bulos al feţei

panariţiu • S.aureus
– infecţie superficială a pielii
– erupţie iniţial în jurul nasului, gurii –
diseminare rapidă la late zone
– vezicule cu puroi – se sparg – cruste
– copii, tineri
– invazie sistemică -deces

impetigo - pustule
impetigo - cruste
• vezicule – sparte - cruste • adult
• pustule
• diseminare sistemică
– rară
 mastita
Plagă chirurgicală infectată

sindromul pielii opărite

• cauză: S.aureus producător de sindromul pielii opărite –
exfoliatină
– exotoxină epidermolitică Boala Ritter

• La nou-născut
 Genul Staphylococcus

1.Examenul direct al pp:

- macroscopic: puroi cremos, filamentos, gălbui.
- microscopic: coloraţia Gram: coci gram (+), dispuşi în grămezi asemănătoare
ciorchinilor de strugure

Col. Gram, S. aureus –

Col. Gram, S. aureus coci G+, pot fi văzuţi de obicei în
– preparat de pe
perechi, dar cîţiva sunt dispuşi
geloză-sânge – se
observă dispoziţia în ciorchine (x1000
tipică în ciorchine
(x1000)
2. Izolare:
- mediul de îmbogăţire: mediul hiperclorurat lichid
- Chapman (Ch)
- nepretenţios, poate fi cultivat pe geloză simplă sau geloză
sânge, Incubare aerobă la 37C, 18 – 24 ore.
-descompune S.epidermidis
manitolul - nu descompune
manitolul

S. aureus pe G-sg – coloniile sunt de 1-2

mm, netede
S. epidermidis pe G-sg: această specie
are
de obicei colonii albe
 Genul Staphylococcus
3. Identificarea bacteriei:
- Caractere morfotinctoriale: frotiu din cultură pură  coci Gram (+), în
grămezi. aureus, S.

- Caractere de cultură: col “S” cu pigment galben-auriu până la citrin

- Caractere biochimice:
- S. aureus:catalază
\
+;oxidază -;coagulaza liberă +, producerea de DN-ază,
descompunerea manitolului ,coagulaza legată + (clumping factor – CF),
producerea de hemolizine ;
- producere de pigment: de la auriu la portocaliu, galben citrin (S. aureus, S.
lugdunensis, S. chromogenes, ş.a.);
- SCN: coagulaza liberă ;
4.Determinarea patogenităţii:
- in vitro: producerea de coagulază, hemolizine, descompunerea
manitolului
- in vivo: inoculare la animale de laborator (cobai, iepure)

5.Tipizarea bacteriilor:

-pentru identificarea sursei de infecţie

-prin lizotipie (determinarea sensibilităţii stafilococului faţă de
bacteriofagi; este o sensibilitate stabilă a stafilococului)
-prin metode de biologie moleculară

6. Antibiograma
 Genul Streptococcus

S. pyogenes
S. agalactiae
S. grup viridans
S. pneumoniae (Pneumococ)

Podus patologic:

S. pyogenes: secreţie faringiană, secreţie din leziuni tegumentare, sânge pentru serologie
S. agalactiae: secreţie vaginală, secreţia canalului cervical –la mamă LCR,
sânge, aspirat bronşic – la nou-născut

S. grup viridans: se găsesc în mod normal în secreţia faringiană; prin leziuni ale mucoasei
bucale pot pătrunde în sânge, cauzând endocardită subacută la pacienţi cu leziuni ale
endocardului valvular
Pneumococ: spută, LCR, sânge
 I. Grupul piogenic - S. pyogenes
I. Grupul piogenic - S. pyogenes
• Boli invazive datorate streptococilor piogeni
• singura specie a grupului Lancefield A – Erizipelul
• sunt beta-hemolitici – Celulite
• starea de portaj naso-faringian este prezentă la 10-30% – Fasceite necrozante
din oameni – Febra puerperală
• principalul patogen uman asociat cuinvazia locală sau – Sepsisul streptococic.
sistemică
– şi cu dezordini imunologice post-streptococice

Boli invazive
Erizipel al gambei

ERIZIPEL convalescenţă
faza acută

Boli invazive
Erizipel al feţei

faza acută ERIZIPEL convalescenţă

 Boli invazive Boli invazive
Celulită Fasceită necrozantă

I. Grupul piogenic - S. pyogenes

• Boli localizate:
– Faringita streptococică
– Scarlatina
– Impetigo streptococic

• Endocardita infecţioasă
– Foarte rară
– Severitate înaltă angina streptococică, limfadenită

Boli localizate
Faringită / amigdalită

Amigdalită ulcero-necrotică
Amigdalită purulentă tonsilita streptococică cu exsudat
tonsilita streptococică fără exsudat tonsilita streptococică foliculară

Boli localizate Boli localizate

Scarlatină
Scarlatină

Limbă albă – la debut Limbă zmeurie – după câteva zile

Boli localizate
Impetigo streptococic

FAŢĂ PICIOR
1. Examen direct
a.Exam. macroscopic:
- S. pyogenes, S. de grup viridans, enterococii - nu este necesar exam. macroscopic a
produsului patologic
- Pneumococ  spută ruginie
b. Exam. microscopic:
- col GRAM: coci Gram (+)
o S. pyogenes: coci rotunzi, dispuşi în lanţuri
o S. de grup viridans: coci rotunzi sau ovalari dispuşi în lanţuri
o Pneumococii: coci lanceolaţi, dispuşi diplo cu capetele ascuţite spre exterior
şi înconjuraţi de o capsulă proprie.
2. Izolarea bacteriei:
- mediul de îmbogăţire: PIKE
- Geloză-sânge
- Bulion-sânge; Bulion ser; Bulion glucozat; Geloză ser
 3. Identificare:
- Caractere morfotinctoriale
- Caractere de cultură:
o col “S” cu hemoliză  (clară, transparentă)  Streptococi -hemolitici

sensibilitate faţă de Determinarea hidrocarbonatului C din

BACITRACINĂ - peretele bacterian prin reacţii de
identificare grup A precipitare şi aglutinare – stabilirea
Testul CAMP pentru identificarea S. de grup B
grupelor Lancefield

o col “S” cu hemoliză  (incompletă, de culoare verde datorită reducerii Hb la MetHb)

Bilă Optochină Inuliină Esculină Rafiinoză
S. de grup viridans Rezistent Rezistent - - +
Pneumococi Sensibil Sensibil + - -

Descompunerea Inulinei, Esculinei, Rafinozei se realizează pe mediul cu indicator Andrade.

4. Antibiograma
- Streptococul de grup A: şi-a păstrat sensibilitatea faţă de penicilină – nu se efectuează
ABG (numai în situaţii speciale, de ex. alergie la penicilină sau monitorizarea rezistenţei la penicilină şi alte
antibiotice, fără comunicarea rezultatului)
- Pentru ceilalţi streptococi se efectuează ABG
 Caractere antigenice
Antigenele somatice:
Antigenul capsular, Ia cei cu capsulă şi care poate fi distrus de o enzima
proprie, hialuronidaza.
Antigenul M, se găseşte pe suprafaţa peretelui, pe baza acestui antigen se
împart în cca. 80 de serotipuri, iar organismul produce anticorpi anti-M.
Carbohidratul C (se găseşte în profunzimea peretelui bacterian). Pe baza
acestui antigen, streptococii se împart în 19 serogrupuri (notate de la A, B, C,
etc.), este clasificarea lui Lancefield.
Antigene solubile
Exotoxina se numeşte eritrotoxina, are afinitate pentru piele, determina
exantem (la nivelul pielii) şi enantem (la nivelul mucoaselor).
Exotoxina apare doar când streptococii sunt lizogeni, deci purtători de
bacteriofag.
Exotoxina determină scarlatina, este aceeaşi pentru toţii streptococii, de aceea
anticorpii anti-exotoxina, oferă protecţie pentru toţii streptococii.
Alte antigene solubile:hialuronidaza, fibrinolizinele,
(streptolizina O şi S), proteinaze, DN- şi RN-azc. carbohidrazc.
Caractere de patogenitate
Multiplicare şi invazivitate
Multiplicare – proteina M care determină afecţiuni la poarta de intrare.
Invazivitatea - enzimele litice, care determină apariţia de focare secundare propagate din
aproape în aproape.
Infecţiile datorate multiplicării şi invazivităţii sunt: infecţii cutanate (erizipel, abcese,
colecţii purulente), angine, infecţii respiratorii (rinite, sinuzite, pleurezii), meningite,
abcese în diferite organe, endocardita lentă malignă, cele mai multe afecţiuni sunt date de
streptococul grupul A. Streptococul grupul B dă cele mai grave afecţiuni ale nou-născutului
şi ale gravidei.

Toxigeneza
Doar streptococii de grup A au această proprietate, pentru că ei au receptori pentru
bacteriofagi, devenind lizogeni. Ei dau Scarlatina.

Boli prin hipersensibilizare

Apar în urma mecanismului de hipersensibilizare de tip II sau 111 (citotoxic respectiv al
complexelor imune), pot să apară boli autoimune post-streptococice: reumatism articular
acut, cardită reumatismală, eritem nodos, glomerulonefrita
 Evidenţierea Ac
- Streptolizina “O” = SLO= Ag  determină formarea de Ac anti-SLO =
ASLO
- ASLO creşte în primele 7 zile până în săptămânile 3-4 când se menţine în
platou şi apoi scade titrul până la valori normale până la 6 luni, dacă s-a
intervenit cu un tratament corespunzător (vindecare);
- sau poate să crească titrul Ac dacă nu a fost tratat bolnavul sau s-a produs
o complicaţie (RAA, afectare cardiacă, glomerulonefrită renală acută,
coreea minor etc.).
- Val  1/200 UI/ml  nu există infecţie streptococică
- Val  1/200 UI/ml  este infecţie streptococică în evoluţie.

-Ac anti-streptokinază = ASK

-Ac anti-streptodornază = ASD
 Genul Enterococcus
- enterococii au fost inclusi iniţial în grupa D Lancefield a genului Streptococcus
- în 1984 pe baza diferenţelor genetice s-a separat din genul Streptococcus
Enterococcus faecalis, Enterococcus faecium
Podus patologic:
- urină
- secreţie uretrală, secreţie prostatică, secreţia canalului
cervical
- puroi din plăgi
- bilă
- materii fecale
- sânge
1. Examen direct
Exam. microscopic:
 se face doar pentru produsele patologice în mod
normal sterile
 coci Gram +, ovalari, mari, dispuşi în lanţuri scurte sau în diplo, imobili, necapsulaţi, nesporulaţi
2. Izolarea bacteriei:
 geloză sânge
 ABE (agar-bilă-esculină)
3. Identificare:
- Caractere morfofotinctoriale
- Caractere de cultură:
o colonii S, α hemolitice sau nehemolitice
- C. biochimice:
o catalază –
o oxidază –
o rezistent la bilă
o hidrolizează esculina în prezenţa a 40% bilă sau săruri biliare
 pe mediul ABE – coloraţie neagră
pe baza fermentării zaharurilor se pot împărţi în 5 grupe, în cadrul cărora se pot diferenţia speciile tot pe baza
fermentării zaharurilor
Esculină Xiloză Arabinoză

Enterococcus spp. + + +

E. faecium + - +

E. faecalis + - -

4. Identificare antigenică
- latexaglutinare

5. Antibiograma
- sunt germeni cu rezistenţă crescută la antibiotice
- antibiograma se efectuează obligatoriu