Sunteți pe pagina 1din 13

Studiul Individual

La Disciplina
“Merceologia și expertiza mărfurilor”
Cu tema :
“Sortimentul mărfurilor de sticlă la Întreprinderea de Stat Fabrica de Sticlă din Chișinău”

Realizat de : Bocșa Anatolie, grupa BAr193;


ÎS Fabrica de sticlă
din Chișinău
ÎS Fabrica de sticlă din Chişinău – cea mai mare
întreprindere din domeniul producerii sticlei din
Moldova. Înfiinţată în 1970, Fabrica de sticlă din
Chişinău este astăzi unul dintre liderii
indiscutabili pe piaţa internă a Moldovei, care
asigură necesităţile fabricilor locale de vinuri şi
coniacuri, de băuturi alcoolice, ale
întreprinderilor pentru prelucrarea şi
conservarea legumelor şi fructelor, ale
producătorilor de băuturi răcoritoare, de produse
alimentare pentru copii, ketchupurilor,
etc.Temelia asortimentului producţiei fabricate îl
constituie:- butelii din sticlă incoloră cu volumul
de 0,1-3,0 litri de diferite configuraţii cu gîtul
obişnuit şi filetat;- borcane din sticlă incoloră cu
volumul de 0,1-5,0 litri de configuraţie diferită
(tip I şi twist-off).
Materiile prime folosite la obţinerea
sticlei 
În cadrul Fabricii de sticlă din Chișinău, la obţinerea sticlei sunt utilizate materii
prime principale, care dau marea majoritate a proprietăţilor, în rândul cărora intră
vitrifianţii, fondanţii şi stabilizanţii, precum şi materii prime secundare, care cuprind
afinanţii, opacizanţii, decoloranţii şi coloranţii.
 Materiile prime principale sunt principalele trei categorii de oxizi care alcătuiesc
compoziţia sticlei cu un rol bine determinat în formarea proprietăţilor acesteia.
 Vitrifianţii sunt materialele care intră în cantitatea cea mai mare în masa sticloasă,
având rolul principal în formarea sticlei, deoarece prin topire şi răcire conferă starea
vitroasă, specifică sticlei (corp solid transparent). Materiile prime cu rol de vitrifianţi
sunt: nisipul cuarţos, cu un conţinut în dioxid de siliciu (SiO2) de peste 95 %;
boraxul şi acidul boric din care rămâne în sticlă trioxidul de bor (B2O3) şi
pentaoxidul de fosfor (P2O5).
 Fondanţii au rolul de a coborî temperatura de topire a vitrifianţilor (sub 1500 oC) şi de a
realiza trecerea sticlei solide în stare păstoasă la o temperatură mai scăzută. Fondanţii
folosiţi la obţinerea sticlei sunt: carbonatul de sodiu - soda calcinată (Na 2CO3) şi carbonatul
de potasiu K2CO3. Oxizii alcalini rămaşi după adăugarea fondanţilor participă la
îmbunătăţirea unor proprietăţi ale sticlei cum sunt: luciul şi transparenţa.
 Stabilizanţii au rolul de a mări stabilitatea chimică şi de a îmbunătăţi proprietăţile mecanice
şi termice ale sticlei. Se foloseşte în cantităţi mari oxidul de calciu (calcarul), oxidul de
magneziu, iar în cantităţi mai mici oxidul de bariu, oxidul de plumb, oxidul de zinc.
 Materiile prime secundare sunt substanţe care se adaugă în proporţii mai mici pentru a-i
conferi anumite proprietăţi sticlei.
 Afinanţii au rolul de a limpezi masa sticloasă topită, eliminând bulele de aer şi de gaze
rezultate din reacţiile chimice dintre componenţi prin antrenarea acestora la suprafaţă. În
calitate de afinanţi se folosesc: trioxidul de arsen, sulfatul de sodiu, azotatul de sodiu sau
potasiu, sultaful de calciu.
 Opacizanţii sunt substanţe, care dacă se află fin dispersate în sticlă, fac ca aceasta să fie
opalescentă. Opacizarea se face prin adăugarea de bioxid de staniu, bioxid de titan, fluorină,
criolită sau bioxid de zirconiu.
 Decoloranţii se introduc cu scopul de a înlătura culoarea imprimată sticlei de
către diferite impurităţi din materiile prime, de exemplu culoarea verzuie datorită
prezenţei fierului. În acest scop, se folosesc amestecul de trioxid de arsen şi
azotatul de sodiu.
 Coloranţii se utilizează pentru obţinerea unor sortimente de sticlă cu diferite
culori. Cei mai utilizaţi coloranţi pentru sticlă sunt: oxizii de fier (dau nuanţe de
albăstrui sau galben), oxidul de mangan (albastru), oxizii de mangan (roz-gălbui),
oxidul de nichel (violet), oxidul de crom (verde) etc.
 Se pot folosi ca materii prime şi cioburile de sticlă, care contribuie la reducerea
consumului de materii prime, concomitent cu ameliorarea proprietăţilor sticlei.
Procesul tehnologic de obţinere a articolelor din
sticlă în Fabrica de sticlă din Chișinău
 Procesul tehnologic de obţinere a articolelor din sticlă cuprinde patru faze mai
importante: obţinerea masei sticloase, fasonarea, recoacerea şi finisarea.
• Obţinerea masei sticloase are loc prin:
 topirea amestecului de materii prime, controlate conform reţetei de fabricaţie, în
cuptoare speciale;
 afinarea se realizează prin adaosul de afinanţi, eliminându-se bulele de aer şi
gazele, prin antrenarea lor la suprafaţă;
 omogenizarea compoziţiei chimice a masei sticloase, pentru a obţine o viscozitate
care să permită prelucrarea sticlei în condiţii favorabile.
Fasonarea
 Fasonarea constă în transformarea masei sticloase în ob iecte, prin utilizarea procedeelor ca: suflare,
presare, tragere sau laminare.
 Suflarea este procedeul prin care se obţin produse cu pereţi groşi şi cu cavităţi interioare de forme diferite,
suflarea se poate realiza cu maşini automate, semiautomate sau de către muncitori, printr-o ţeavă de oţel
care are la un capăt masa de sticlă vâscoasă. Astfel se obţin diferite produse de uz casnic şi articole tehnice.
 Presarea constă în introducerea unei cantităţi de sticlă topită în forma unei matriţe urmată de presarea
materialului. Sticla se introduce într-o formă metalică, se presează cu poansonul; prin presare sticla umple
întreaga formă, obiectul fasonat poate fi scos din formă după ridicarea poansonului.
 Tragerea se foloseşte la fabricarea geamurilor, plăcilor şi a ţevilor şi constă în trecerea masei de sticlă
printr-un sistem de valţuri, din care unul este fix, iar celălalt este mobil. Este o metodă eficientă, iar
produsele sunt de calitate superioară.
 Laminarea constă în introducerea masei sticloase între doi cilindri laminori, care se rotesc în sens invers.
Prin acest procedeu se obţin geamuri, cu suprafaţa insuficient de netedă, fiind necesară şlefuirea şi
polizarea sticlei pentru obţinerea unor suprafeţe perfect netede.
 Recoacerea constă în răcirea lentă a produselor fasonate de la temperatura de fasonare la temperatura
mediului ambiant. Scopul acestei operaţii este de a elimina tensiunile interne ce apar în sticlă datorită
răcirii rapide, tensiuni care ar diminua mult rezistenţa la şoc termic şi mecanic a produselor finite.
Finisarea obiectelor din sticlă 
 Finisarea obiectelor din sticlă este necesare pentru conferirea unor proprietăţi
estetice, se poate realiza prin trei categorii de metode, şi anume:
 mecanice: tăierea, şlefuirea, lustruirea mecanică, sculptarea, perforarea, matisarea
mecanică (sablarea) etc.;
 fizice: pictarea, depunerea de sticlă colorată;
 chimice: lustruirea chimică, gravarea chimică, matisarea chimică (opalizarea).
Sortimentul mărfurilor din sticlă 
din Fabrica de sticlă din Chișinău
 Tipurile de sticlă se diferenţiază după structură, compoziţie chimică, proprietăţi şi
destinaţie.
 După compoziţia chimică se disting:
 sticle unitare, care conţin un singur tip de oxizi ca vitrifianţi, de exemplu sticla de
cuarţ, care conţin cca. 98 % dioxid de siliciu;
 sticle binare, care conţin două tipuri de oxizi, de exemplu sticla silico-sodică;
 sticle ternare, care conţin trei tipuri de oxizi, de exemplu sticla silico-plumbo-
potasică.
• După destinaţie se disting următoarele grupe de sticlă: sticla comună; sticla cristal;
sticla optică; sticla specială.
Sortimentul mărfurilor din sticlă 
din Fabrica de sticlă din Chișinău
 Mărfurile din sticlă se clasifică în două grupe:
 mărfuri din sticlă pentru menaj;
 mărfuri din sticlă pentru construcţii.

 Sortimentul mărfurilor din sticlă pentru menaj cuprinde, după compoziţia chimică


a sticlei, două grupe:
 Articole din sticlă comună;
 Articole din sticlă cristal.
Articolele din sticlă se pot comercializa sub formă de servicii (seturi de pahare, servicii
de lichior, de vin, de apă etc.) sau sub formă de piese separate (obiecte de uz casnic,
ambalaje de diferite forme, articole din sticlă termorezistentă, articole decorative etc.).
Sortimentul mărfurilor din sticlă 
din Fabrica de sticlă din Chișinău
o Articolele din sticlă comună formate prin suflare au pereţii subţiri, sunt incolore sau
transparente, translucide sau opace, sunt finisate prin şlefuire. Cele obţinute prin presare
au pereţii groşi, sunt grele, au ornamentaţii în relief pe partea exterioară. Articolele
suflate manual au cea mai mare diversitate de forme şi în acelaşi timp valoare artistică
ridicată. Dintre acestea se remarcă articolele suflate manual fără ajustări sau adăugiri,
articole din sticlă suprapusă, articole din sticlă colorată, marmorată, filată, irizată etc.
o Articolele din sticlă cristal se caracterizează prin omogenitate şi transparenţă ridicată,
luciu puternic şi produc prin lovire un sunet cristalin, prelung. Sunt finisate prin şlefuire
cu şlifuri adânci şi faţete care au efect deosebit la trecerea luminii.
o Diversificarea sortimentului de articole din sticlă se realizează pe baza tipului de sticlă
folosit (reţetei de fabricaţie), cât şi prin folosirea diferitelor metode de fasonare şi
finisare. Prin folosirea de reţete cu constituenţi identici, dar în proporţii diferite, se obţin
articole din sticlă cu caracteristici diferite în privinţa culorii, luciului, transparenţei.
Marcarea mărfurilor de sticlă la
Fabrica de sticlă din Chișinău
• Marcarea produselor din sticlă la Fabrica de sticlă din Chișinău se face diferit după calitate. Marcarea
articolelor din sticlă pentru menaj se face pe fiecare ambalaj, prin aplicarea unei etichete, care trebuie să
conţină cel puţin următoarele menţiuni:
 denumirea produsului;
 marca de fabrică a producătorului;
 calitatea;
 modelul;
 numărul bucăţilor ambalate;
 numărul lotului;
 semnul care defineşte fragilitatea.
 Obiectele de cristal au etichetă sub formă de bulină, pe care se trece marca de fabrică şi conţinutul în oxizi
de plumb, în procente. Pentru cristal superior etichetarea va fi însoţită de un marcaj rotund, de culoare aurie,
inscripţionat cu specificaţia Pb 30 % pentru cristalul superior şi 24 % pentru cristalul cu plumb; marcaj
pătrat, de culoare argintie, în cazul sticlei cristaline; marcaj sub formă de triunghi echilateral, de culoare
argintie în cazul cristalinului (sticlei sonore).
Ambalarea și depozitarea mărfurilor
din sticlă la Fabrica de sticlă din
Chișinău
 Ambalarea se realizează folosind ca materiale de protecţie hârtia de diferite calităţi şi
cutii de carton.
 Transportul se face cu atenţie pentru păstrarea integrităţii articolelor din sticlă.
 Depozitarea este efectuată în spaţii uscate pentru a evita unele modificări de luciu şi
transparenţă datorate acţiunii prelungite a umidităţii.

S-ar putea să vă placă și