1) Persoana fizică, pentru a dobândi calitatea de administrator, trebuie să dispună de capacitatea

de exerciţiu deplină. Dacă instanţa de insolvabilitate nu dispune altfel, în perioada de

observaţie organele de conducere ale debitorului nu pot emite decizii și nu pot efectua
operaţiuni și plăţi fără acordul administratorului provizoriu, iar persoanele cu drept de
reprezentare a debitorului nu pot încheia acte juridice fără participarea administratorului
provizoriu.
2) lichidator
3) bunuri generice
4) Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura
genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.
Titular al patentei de întreprinzător poate fi orice cetăţean al R.Moldova, cetăţean străin sau
apatrid, cetăţenia persoanei care solicită patenta neavând nici o importanţă. O cerinţă
semnificativă, în cazul patentei de întreprinzător, este principiul stabilirii de domiciliu, adică
locuirea permanentă pe teritoriul R.M. O altă cerinţă faţă de titularul de patentă este
corespunderea abilităţii personale cu cerinţele de calificare necesare pentru practicarea
genurilor de activitate indicată în patentă. Un aspect important pentru desfăşurarea activităţii
de întreprinzător în temeiul patentei este lipsa necesităţii de înregistrare a activităţii sau de
primire a licenţei. Mai mult decât atât, titularul de patentă nu cade sub incidenţa cerinţelor ce
presupun prezentarea dărilor de seamă financiare şi statistice, de ţinere a evidenţei contabile
şi financiare, de efectuare a operaţiunilor şi decontărilor de casă.

Gospodăria ţărăneasca se poate constitui şi dintr-o singura persoană fizică. Activitatea

gospodăriei ţărăneşti este reglementată de Legea cu privire la gospodăriile ţărăneşti, de
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, de Codul civil, Codul funciar, Codul fiscal,
Codul muncii şi de alte acte normative.
Dreptul la constituirea gospodăriei ţărăneşti îl au persoanele fizice care au atins vârstă de 18
ani, dispun de capacitate de exerciţiu deplină şi posedă teren cu drept de proprietate privată.
O persoană fizică poate fi fondatorul (membrul) numai al unei gospodării ţărăneşti.
Pentru constituirea gospodăriei ţărăneşti persoana fizică trebuie să depună o declaraţie de
constituire semnată de fondator şi de potenţialii membri ai acesteia în formă autentică.
5) La o analiză a actului de constituire, se disting 4 caractere juridice, care ilustrează că actul
este solemn, plurilateral, cu titlul oneros şi comutativ.
 a)Caracterul solemn al actului de constituire rezultă din dispoziţiile art. 246 al Codului civil,
potrivit căruia acesta se autentifică notarial. Nerespectarea solemnităţii actului juridic atrage
nulitatea lui (art.249 CC).
b) Caracterul plurilateral al a actului de constituire rezultă din definiţia legală a
societăţii comerciale al cărei capital social este constituit din participaţiuni ale fondatorilor
(membrilor). Folosind pluralul, legiuitorul a vrut să ilustreze că, de regulă, societatea se
constituie din mai multe persoane care doresc să lucreze în interes propriu, implicând
activitatea şi bunurile acestora.
Ca excepţie, apar societăţile cu răspundere limitată şi societăţile pe acţiuni care pot fi
constituite şi de o singură persoană, iar actul lor de constituire va fi unilateral.
c) Caracterul oneros al actului de constituire decurge din faptul că fiecare asociat
înţelege să devină membru al viitoarei entităţi colective în scopul - vădit patrimonial - de a
obţine o cotă predeterminată din câştigul prezumabil sau, altfel spus, din „foloasele ce ar
putea deriva" şi care trebuie împărţite intre ei.
d)Caracterul comutativ. Printre actele de natură oneroasă al actelor de constituire se înscrie
în categoria celor comutative, întinderea obligaţiilor pe care şi le asumă fiecare fondator nu
depinde de un eveniment viitor (aleas), ci este cunoscută de părţi, adică este certă şi
determinantă la momentul semnării contractului. Faptul că rezultatele economice ale
activităţii desfăşurate în comun se pot concretiza nu numai în beneficii, ci şi în eventuale
pierderi, nu transformă contractul de societate într-o operaţiune aleatorie.

e) Caracterul comercial al actelor de constituire este determinat de obiectul de activitate al

viitoarei societăţi care desemnează activitatea de întreprinzător preconizată de societate şi care
trebuie să fie indicat în actul de constituire. Totul ce face o societate comercială o face în scopul
obţinerii profitului, faptul acesta fiind de esenţă. Actele cu titlu gratuit constituie o excepţie. El
se face numai dacă adunarea generală a decis să atribuie o parte din profit realizării scopurilor
filantropice.

6) Asociatul poate deţine o singură parte socială, care nu este mai mică de un leu. Părţile sociale pot
avea mărimi diferite. Partea socială trebuie să se împartă fără rest la o unitate exprimată în lei. Partea
socială sau o fracţiune a părţii sociale poate fi înstrăinată liber soţului, rudelor şi afinilor în linie
dreaptă fără limită şi în linie colaterală pînă la gradul doi inclusiv, celorlalţi asociaţi şi societăţii,
dacă actul de constituire nu prevede altfel. Asociatul nu poate înstrăina partea socială pînă la
vărsarea integrală a aportului subscris, cu excepţia cazului de succesiune.
7) Societatea cu raspundere limitata
8) Introducerea în instanța de judecată a unei cereri privid procedurii insolvabilității asupra
debitor reclamă luarea măsurilor necesare pentru soluționarea cererii. O primă măsură este punerea
sub observaţie a debitorului prin desemnarea unui administrator provizoriu.
În perioada de observaţie, debitorul poate să continue activităţile curente şi să efectueze plăţi
către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente,
sub supravegherea administratorului provizoriu, dacă nu i s-a ridicat dreptul de administrare, ori sub
conducerea administratorului provizoriu, dacă i s-a ridicat dreptul de administrare.
Activităţi curente sînt tranzacţiile şi operaţiunile financiare propuse de către debitor pentru a fi
efectuate în perioada de observaţie, în cursul normal al activităţii economice, cum ar fi:
a) continuarea activităţilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi de plăţi aferente acestora;
c) asigurarea finanţării cheltuielilor curente.
Actele, operaţiunile şi plăţile care depăşesc condiţiile enumerate mai sus vor putea fi
autorizate şi/sau efectuate de administratorul provizoriu numai cu aprobarea prealabilă a instanţei de
insolvabilitate, care se va expune în acest sens printr-o încheiere motivată emisă în cel mult 5 zile de
la data primirii cererii de aprobare, care poate fi atacată cu recurs în condiţiile legii.
Niciun furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice sau altele
asemenea – nu are dreptul, în perioada de observaţie, să schimbe, să refuze ori să întrerupă temporar
un astfel de serviciu către debitor sau către patrimoniul debitorului în cazul în care acesta are
calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
9) Deciziile Consiliului Municipal Chișinău
10) Obligaţiunile, ca şi acţiunile, sunt valori mobiliare emise de societate. În timp ce acţiunile
sunt titluri reprezentative ale părţilor sociale ce constituie fracţiuni ale capitalului social, iar
acţionarii, în sens larg, sunt membri ai societăţii, obligaţiunile sunt titluri de împrumut (de credit)
care se prezintă ca fracţiuni ale unui împrumut acordat societăţii de către anumite persoane
(obligatari). În consecinţă, aceste persoane devin creditori ai societăţii pentru suma reprezentând
valoarea obligaţiunii având dreptul de a cere dobânzile aferente.
Spre deosebire de acţionar, obligatarul nu este asociatul societăţii. Obligatarul nu are dreptul la
dividende şi nici la celelalte drepturi pe care le are un acţionar, dar nici nu participă la pierderile
societăţii. Cu toate acestea, obligatarii au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi
din profitul societăţii sub formă de dobândă sau alt profit [1.5, art.16 alin.(3)].
 Pentru obligatar, profitabilitatea obligaţiunii constă în dobânda pe care acesta o primeşte. De
regulă, obligaţiunea are o dobândă fixă, pe când acţiunea are o valoare speculativă, profitabilitatea ei
variind în funcţie de valoarea beneficiului înregistrat de societate.
11) Unităților farmaceutice
12) Avantaje:
• organizarea si functionarea se face in baza actului constitutiv al SRL
• numar asociati: minim unu ( asociat unic ) – maxim 50 asociati
• raspunderea pentru obligatiile asumate de societate nu se întinde pâna la asociatii acesteia, ci
se opreste la capitalul social al societatii;
• asociatii participa la luarea deciziilor in unanimitate; exceptie fac situatiile in care prin actul
constitutiv este prevazut altfel;
• capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 de lei si se
divide în parti sociale de valoare egala, parti sociale care nu pot fi mai mici de 10 lei;
• participarea la capitalul social se poate face in numerar si in natura, dar cel putin 1 parte
sociala sa fie varsata in numerar din valoarea totala a acestuia;

Dezavantaje:
• o persoana nu poate fi asociat unic decat intr-un
• de la un numar de 15 asociati intervine obligativitatea existentei comisiei de cenzori
• hotararile privind activitatea firmei se iau in comun de toti asociatii
• în cazul întreprinderilor de mai mica anvergura, complexitatea administrarii si mecanismul
adunarilor generale ale societatilor comerciale pot complica desfasurarea activitatii
• posibilitati mai limitate de acces la credite.
• Pentru constituirea capitalului social si / sau si pentru majorarea capitalului social, aporturile
în creante au regimul juridic al aporturilor în natura, nefiind admise la societatile cu raspundere
limitata. Aporturile în creante sunt liberate.
• prestatiile în munca sau servicii nu pot constitui aport la capitalul social