Cursul nr.

Principalele noţiuni
privitoare la cercetarea
ştiinţifică
 Ştiinţa

 ansamblul sistematic de cunoştinţe veridice

despre natură, societate şi gândire
 factorul primordial al progresului
 urmăreşte să prevadă desfăşurarea
fenomenelor
Reproducerea, reflectarea generalizată şi abstractizată a
realităţii

Ştiinţa

 Reflectarea  Reflectarea
 Reproducerea
Realității generalizată abstractizată
a realităţii
a realităţii
 Abstractizarea

 Operație fundamentala a gandirii

 asimilată atenției selective

 constă în:
 a) a retine pe plan mintal ceea ce este esential
pentru clasa de obiecte, fenomene
 b) a înlătura pe plan mintal ceea ce nu este
esential, ceea ce este intamplator
 Exemplu: am retinut forma si am facut abstractie de
marime,
 Abstractizare
- exprimare (prea) generală, teoretică,
ruptă de realitate;
- despre un proces de gândire - greu de
înțeles;
- numește o însușire sau o calitate, și nu un
obiect concret.
- « Frumusețe », « curaj », « înțelepciune »
- Exemplu din activitatea sportivă
 Generalizarea

 operatia fundamentala a gandirii

 de extindere - pe plan mental - a unei insusiri de la
un obiect sau fenomen, la toate de acelasi fel
 însuşirile extrase cu ajutorul abstractizării sunt
extinse la o întreagă clasă de obiecte, fenomene

 Rezultatele abstractizării şi generalizării sunt

cuprinse în legi, teorii şi modele explicative
 Exemplu din A.S. – toate tipurile de alergare în
pantă au ca rezultat dezvoltarea forței m. Inf.( de
scris)
 Concretizarea

 În procesul pedagogic – exemplificarea

 se lamurește un concept cu ajutorul unui
exemplu
 Scrieți un exemplu
 Probele atletice de alergări – probe de
semifond 800 și 1500m
 Particularizarea

 opusa generalizarii
 a individualiza,
 a spune (ceva) cu amănunte,
 a restrânge la un singur caz

 Cuplurile abstractizare - concretizare si

generalizare - particularizare sunt operatii
inverse
 Exemple
 Particularizare – metodele de dezvoltare a
forței se vor aplica diferențiat pe niveluri
de vârstă, funcție de etapa de pregătire
 Concretizare – exerciții specifice de forță
în funcție de vârstă sau gradul de
pregătire, de disciplina sportivă practicată
 Sub cele mai puternice microscoape,
lucrurile capata un aspect de-a dreptul
spectaculos
 Virusul HIV - ilustratie 3D - el nu mai este
atat de infiorator
 fusul mitotic - se formeaza in jurul
cromozomilor - diviziunea celulara
 colaborarea fizicienilor, biologilor si
informaticienilor
 Galbenul din imagine reprezinta ADN-ul. 
 Samanta de rosie.
 Definiţii ale ştiinţei
 Ştiinţa este ceea ce înţelegem suficient
de bine pentru a-i explica unui computer
Donald Knuth

 Ştiinţa este magie care funcţionează

Kurt Vonnegut
  Max Gluckman

 O ştiinţă este orice disciplină în care

prostul din această generaţie poate merge
mai departe decât geniul din generaţia
precedentă
 Ruy Perez Tamayo

Ştiinţa e un organism viu:

 scheletul e format din fapte
 muşchii şi nervii sunt sensurile atribuite
faptelor
 ideile reprezintă sufletul ştiinţei
 Albert Einstein

 Toată ştiinţa nu este nimic mai mult decât

o rafinare a gândirii de zi cu zi
 Carl Gustav Jung

 Ştiinţa nu e decât arta de a făuri iluzii

adevărate
 Ioan Gyuri Pascu  În căutarea armoniei

 Ştiinţa este suma momentelor de graţie

care au permis omului accesul în
laboratorul eternului proces de Creaţie
 Victor Babeş

 Ştiinţa este adevărul, este cunoaşterea şi

întrebuinţarea forţelor naturii pentru
fericirea omului
 
 Kevin Kelly

 Ştiinţa este metoda noastră de a-i face

surprize lui Dumnezeu
 James Randi

Ştiinţa este cel mai bine definită ca

 o căutare atentă, disciplinată, logică

 de cunoştinţe despre absolut toate aspectele universului

 obţinute prin examinarea celor mai bune dovezi disponibile

 şi întotdeauna subiect de corecţie şi îmbunătăţire pe baza

descoperirii unor dovezi mai bune
 
 Se consideră ştiinţa
 un ansamblu de cunoştinţe sistematice
referitoare la un anumit domeniu
 dobândite prin metode obiective
 prin activitatea unor specialişti
 aplicate în practică
 servind progresul
 Elementele care compun ştiinţa

 ipotezele
 teoria generală
 metodologia
 rezultatele

 La acestea, M. Epuran (1992) adaugă şi specialiştii şi practica

 Clasificarea ştiinţelor
 În diferitele scheme privitoare la clasificarea
ştiinţelor nu este trecută disciplina activităţilor
corporale sau a educaţiei fizice şi sportului

 este o ştiinţă relativ nouă, care până nu

demult era cuprinsă în ramura pedagogiei sau
a medicinei
 CLASIFICAREA STIINTELOR

 Stiintele vietii
 Matematica,fizica si astronomie
 Chimie si materiale
 Stiintele pamantului
 Stiintele mediului
 Inginerie si stiinte aplicative
 Stiinte sociale si comportamentale
 Denumirea de stiinta activitatilor corporale a fost
propusa de M. Epuran (1969).

 Argumentul care sta la baza acestei denumiri

 in acest domeniu de activitate, scopul este

optimizarea activitatilor corporale, cu efecte
formative caracteristice.
In sfera activitatilor corporale, M. Epuran
diferentiaza urmatoarele forme

 - Activitati corporale ludice (de joc);

 - Activitati corporale agonistice (de lupta, intrecere);

 -Activitati corporale gimnice (de orientare spre

autoperfectionare);

 -Activitati corporale de loisir (caracter recreativ);

 -Activitati corporale compensatorii.

Disciplina activităţilor corporale
 ştiinţă interdisciplinară
 utilizează ipoteze, metode şi tehnici
din domeniile biologiei, sociologiei,
psihologiei, antropologiei şi medicinei
 fiind ea însăşi în acelaşi timp ştiinţă
biologică-psihologică-pedagogică-
sociologică
 Cele mai cunoscute metode de
cercetare
 observaţia
 experimentul
 modelarea
 statistica
 ancheta
 În domeniul educaţiei fizice
 sefolosesc metode din ştiinţele
biologice şi sociale
 într-o
unitate caracteristică
numită metodă complexă
 Metoda

 de la grecescul methodos = drum, cale

 mod de cercetare
 mod de cunoaştere
 mod de transformare a realităţii obiective
Metodologia cercetării

 sistemul de metode, procedee, tehnici,

reguli, postulate, principii şi instrumente
precum şi know-how-ul aferent

 angajate în procesul cunoaşterii ştiinţifice

 Metodologia
(methodos = cale, mijloc ; logos = ştiinţă)

 Reprezintă ansamblul metodelor folosite

într-o anumită ştiinţă

 este ştiinţa despre metodă

 Tehnici şi procedee de cercetare
specifice domeniului
 constituie modul particular în care este
aplicată o metodă la domeniul specific al
cercetării

 sunt modalităţi practice de acţionare în

cadrul metodei
 Exemplu
 aplicarea metodei observaţiei presupune
atât perceperea sistematică a fenomenului
cât şi înregistrarea obiectivă a datelor

 În acest scop se folosesc tehnicile foto-

cinematografice, înregistrările magnetice,
actografice

 Transcrierea, sistematizarea şi prelucrarea

datelor se face după diferite procedee
grafice, statistice
 Cunoaşterea

 procesul complex de reflectare a realităţii

obiective în conştiinţa oamenilor
 Cunoaşterea umană implică

 două trepte de cunoaştere

 senzorială
 raţională

 două tipuri de cunoaştere:

 empirică
 teoretică
 Cunoaşterea empirică

Ce înseamnă cunoaștere empirică?

 bazată (numai) pe experienţa practică
 limitat la datele senzoriale, fără prelucrarea lor
teoretică

metodele specifice implicate sunt:

 observaţia, descrierea
 Pe această treaptă are loc culegerea faptelor, a datelor
 Cunoaşterea teoretică

 este adâncirea cunoaşterii prin intermediul gândirii

 pătrunderea în esenţa lucrurilor

 sesizarea legăturilor lor interne, a cauzelor şi

legilor lor

 are loc pe baza prelucrării datelor obţinute de

cunoaşterea empirică, prin procese ca: analiza şi
sinteza, inducţia şi deducţia
 Temă referat

 Clasificarea ştiinţelor şi locul ştiinţei

activităţilor corporale ca o ştiinţă
interdisciplinară în această clasificare
 Maxim două pagini , document word
 6-10 slideuri, power point