Definirea și caracterizarea

conceptului de șomaj
Cojocar Rodica
Caracteriazarea conceptului de șomaj

Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o

parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca.
Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi
angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii
economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu
numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de
piata.
• Conform “Biroului International al Muncii” este somer orice persoana care are
mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii:
• -este apt de munca;
• -nu are loc de munca;
• -esta disponibil pentru o munca salariata;
• -cauta un loc de munca.
Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese :

- Pierderea locurilor de muncă de către o parte a populației ocupate

- Creșterea ofertei de muncă prin realizarea de către noile generații a vîrstei legale
pentru a se putea angaja și afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de
muncă, dar inactive, în condițiile unei cereri de muncă inferioare, acestei
creșteri.
• In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determina, se disting mai
multe forme sau genuri de somaj, dintre care se mentioneaza :
• a) somajul ciclic sau conjunctural, cauzat de crize si conjuncturi defavorabile, trecatoare dar
care se repeta la intervale de timp mai lungi, sau mai scurte.
• b) somajul stuctural, derminat de modificarea structurii economiei pe activitati, ramumuri si
subramuri sub incidenta evolutiei nevoilor, crizei energetice, revolutiei tehnico-stiintifice ;
• somajul tehnic, format ca urmare a locuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si
restrangerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme ;
• d)somaj de “fictiune”. Exista intotdeauna persoane care isi schimba locul de munca si sunt
inregistrate temporar ca someri. Numarul lor poate fi redus prin fluxuri mai bune de
informatii ( punand la un loc posturile vacante si pe someri) si prin instruire.
• e)somajul sezonier. Agricultura constructiile si turismul sunt in mod special vulnerabile la
variatiile sezoniere.
• f)somajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de
neangajat, poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in lumea moderna.
Cel de-al doilea proces genereaza somajul datorita starii economiei care prin nivelul
dezvoltarii dinamica, strunturala si alte caracteristici, nu poate asigura creerea de
locuri de munca in pas cu cresterea ofertei de munca.
POLITICI DE COMBATERE A
SOMAJULUI
• Principalele actiuni, masuri de promovare politicilor active, sunt :organizarea de cursuri de
calificarepentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea
somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca ;
• -stimularea agentilor economici prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii
economice ;
• - incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a
crearii de noi locuri de munca ;
• - acordarea de facilitati intreprinderilor - care angajeaza someri, precum si tineri absolventi(prin
subvenctionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din salariul net).
• - incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau national
• - dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la
domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare.
In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri,
actuini, ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de
la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul(indemnizatii de transfer,
locuinte, etc.); incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu ;
racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii
interne si internationale; formarea si specializarea tinerilor in domenii de
perspectiva indelungata care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata ;
dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii,
utilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile ; introducerea de restrictii privind
imigrarea.
In Moldova, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze
piata bunurilor si serviciilio, dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii, si
anume : sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector,
tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatiei.
• Masuri active vizeaza populatia ocupata in vederea preintampinarii riscului de
somaj. Adaptarea fortei de munca ocupate la cerintele mereu in dinamica ale
unitatii in care lucreaza diminueaza riscul persoanelor respective de a deveni
someri.
• Politici pasive: acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure
somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta.
Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in masura in care, pe de o parte,
stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si, pe de alta parte, fixeaza un
cuantum al venitului incitator la munca.
Piaţa muncii în Republica Moldova s-a format şi evaluează ca o piaţă a
dezechilibrelor pe care, în mod sistematic, oferta de muncă, la nivel global,
sectorial, etc. este superioară cererii sistemului economico-social. Dezechilibrele
pieţei muncii sunt determinate, în principal, de factorii economici care au condus la
scăderea cererii de muncă, urmare a declinului drastic şi prelungit al economiei, al
incoerenţelor şi inconsecvenţelor în planul reformei economice. Pe de altă parte, în
special sub aspectul structurilor ocupaţional-profesionale, educaţional-formative,
comportamentale, dezechilibrele sunt influenţate şi de factori care ţin de oferta de
muncă. De asemenea, aceste dezechilibre sunt generate şi de segmentarea pieţei
muncii, de rigidităţile specifice acesteia, de slaba eficienţă a mecanismelor de
ajustare a cererii şi ofertei de muncă.
• În contextul dezvoltării pieţii muncii în Republica Moldova prin prisma abordării
problematicii şomajului, recomandăm următoarele propuneri:
• 1. Stimularea cererii agregate având ca scop diminuarea şomajului, în special în
condiţiile de deflaţie;
• 2. Reforma pieţei de muncă în sensul asigurării unei mai mari flexibilităţi a
salariului;
• 3. Reducerea efectului de hysteresis, prin eliminarea hazardului moral. Se
propune limitarea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj, impunerea unor
cursuri obligatorii pentru şomeri, efectuării de către aceştia a unor munci publice
ş.a.;
• 4. Atenţie mai mare acordată educaţiei şi pregătirii profesionale în concordanţă
cu cerinţele existente pe piaţa muncii.