SIMPTOME GENERALE

CEFALEEA
 Definiţie: Durerea resimţită la nivelul capului, şi care se datorează
unei stimulări anormale a formaţiunilor sensibile ale craniului şi feţei.

Mecanismele de producere: sunt variate şi adeseori intricate. Ele

sunt reprezentate de:
 excitaţia receptorilor durerii de la nivelul durei mater,
arterelor şi venelor cerebrale,
 stimularea asociată a nervilor cranieni senzoriali şi a
ramurilor lor vegetative, prin procese inflamatorii,
 vasodilataţie,
 vasoconstricţie,
 presiune,
 tracţiune.
 Cauzele cefaleei
1. Vasculare
 cefaleea vasomotorie este
cea mai frecvent legată de:
- surmenaj intelectual sau fizic
- foame
- situaţii conflictuale
- intoxicaţie cronică (CO, metale
grele)
- consum de alcool, cafea, tutun
- postmedicamentos
(nitroglicerină, nifedipin)
 Caractere:
- apăsare, difuză, chinuitoare
- înţepătură, sfredelire
 cefaleea prin modificările
tensiunii arteriale
 HTA:
- are apariţie matinală
- este asociată cu ameţeli,
tulburări vizuale (fosfene) sau
auditive (acufene)
- este localizată: occipital,
temporooccipital (în cască)
sau frontal
 hTA:
- are localizare frontală
- este declanşată de schimbările
de poziţie
 cefaleea prin tulburări
vasculare determinate de:
- spasme de acomodare
(localizare frontală, apariţie
consecutivă cititului sau
scrisului)
- stază cerebrală – apare în
cordul pulmonar cronic –
cefaleea este bifazică (miezul
nopţii şi dimineaţa), are caracter
difuz şi se asociază cu somno-
lenţă
- edemul cerebral – din
glomerulonefrita acută difuză –
cefaleea evoluează cu anasarcă
 migrena (hemicrania)
- este determinată de
vasoconstricţie urmată de
vasodilataţie intensă a vaselor
intracraniene
- are caracter pulsatil
- se însoţeşte de
hipersensibilitate la lumină şi
zgomot, precum şi de
hipersensibilitatea pielii
păroase a capului
- paloare a hemifaciesului
- ameţeli, tahicardie,
transpiraţii, greţuri, vărsături
 2. Procese intracraniene
 tumori cerebrale

- cefaleea este progresivă, permanentă

- are simptome asociate: tulburări vizuale, vărsături explozive neprecedate
de greaţă, bradicardie
- intensitatea durerii poate fi influenţată de schimbările poziţiei capului

 alte cauze: encefalite, meningite, abces cerebral, hematoame cerebrale,

după puncţie rahidiană sau boli ale cutiei craniene (boala Paget, mielom
multiplu)
3. Cauze extracraniene
 de vecinătate:
- spondiloza cervicală – cefaleea este accentuată la mişcările capului
- otite, mastoidite - cefaleea este temporală, unilaterală, intermitentă
- sinuzita frontală, etmoidală, maxilară – cefaleea are caracter de durere
persistentă, accentuată dimineaţa şi la aplecarea capului
- afecţiuni dentare
- nevralgiile nervilor cranieni
 la distanţă: infecţii, boli digestive: boala ulceroasă, suferinţe hepatice şi
biliare, parazitoze, boli renale, boli hematologice, boli endocrine şi boli
metabolice (mai ales diabetul zaharat decompensat)
DUREREA
 - simptom des întâlnit printre motivele internării
- capătă denumirea organului sau părţii din corp unde este
localizată (durere precordială, toracică, abdominală, lombară)

- se descriu următoarele caractere:

 factori provocatori, de accentuare sau de ameliorare
 calitatea durerii (junghi, apăsare, arsură)
 localizare
 iradiere
 durată
 severitate
- ea poate sau nu să fie însoţită de greţuri, vărsături, tulburări
vizuale, digestive, neurologice sau de diureză
OBOSEALA
 Definiţie: Oboseala reprezintă diminuarea capacităţii funcţionale a unui
aparat, sistem funcţional sau a întregului organism.
Forme clinice:
A) Oboseala fiziologică (surmenajul fizic) – secundară unui efort fizic
excesiv
B) Oboseala patologică are următoarele forme clinice:
- psihogenă - apare în situaţii de stress
- boli febrile (virale, bacteriene)
- boli endocrine:
- boala Addison – oboseala are caracter vesperal, apoi devine
permanentă
- tireotoxicoza – bolnavul este mai obosit dimineaţa
- hiperaldosteronismul primar (boala Conn)
- boli metabolice - diabet decompensat (hipoglicemie)
- boli cardiovasculare: valvulopatii, insuficienţă cardiacă
- boli hepatice: oboseala este postprandială
- boli renale: insuficienţă renală cronică - oboseala are caracter progresiv
- tumori maligne
- boli hematologice: anemii, limfoame
- intoxicaţii cronice: alcool, Pb, nicotină
TULBURARILE
SOMNULUI
 Necesităţile fiziologice de somn pentru un adult sunt de 7-9 ore/zi,
ele variind cu vârsta şi cu munca depusă în timpul zilei.

INSOMNIA
Definiţie: reducerea duratei normale de somn prin adormire dificilă,
trezire în cursul nopţii sau trezirea foarte matinală.
Cauze:
 ocazională (incidentală) – condiţii excitante pentru sistemul nervos
central
- interne (endogene)
- muncă intensă de concentrare
- oboseală fizică excesivă
- preocupări, griji, anxietate
- externe (exogene)
- ambianţă excitantă (căldură, lumină, zgomot)
- condiţii speciale meteorologice (vânt, furtună)
- ingestie alimentară sau medicamentoasă excitantă
(cafea, ciocolată, digitală)
  de durată (de fond)
- afecţiuni neuropsihice: traumatisme craniene, tumori cerebrale
- infecţii acute sau subacute: dureri şi/sau febră
- toxice: etilismul cronic
- afecţiuni viscerale diverse
- tusigene şi dispneizante (bronşită cronică, bronşiectazii, astm
bronşic, insuficienţă cardiacă stângă)
- dureri nocturne: ulcer duodenal
- tulburări urinare: cistită, adenom de prostată
- endocrinopatii: hipertiroidia

HIPERSOMNIA
Definiţie: stare caracterizată printr-un exces de somn
Cauze:
 fiziologice:
- oboseală excesivă
- convalescenţa unor boli prelungite
 patologice:
- neurologice - ateroscleroza cerebrală
- tumori cerebrale
- endocrine: hipotiroidie (mixedem)
TRANSPIRATIA
 Definiţie: Transpiraţia
reprezintă creşterea secreţiei
sudorale a pielii, ea fiind
semnalată de pacient la anamneză
sau remarcată la examenul
obiectiv.
Cauze:
a). Transpiraţia generalizată
apare în:
 boli febrile, când scade
temperatura
 necorelată cu febra, rece,
profuză: IMA, EPA, HDS
 după valuri de căldură -
menopauză
 nocturne – TBC, RAA, boala
Hodgkin
b). Transpiraţia localizată
 la faţă şi palme:
– hipertiroidie
– rahitism
 la palme şi plante:
– hipertiroidie
– nevrotici, anxioşi
 hemicorporală - hemiplegii
c). Transpiraţia acută,
explozivă sau în accese
 IMA
 HDS
 hipoglicemie
 intoxicaţie acută (CO,
benzină)
 hipertensiunea paroxistică
(feocromocitom)
PRURITUL
 Definiţie: Pruritul reprezintă senzaţia subiectivă produsă de o
stimulare de natură chimică, mecanică sau termică a receptorilor
specializaţi situaţi la joncţiunea dermoepidermică.

Cauze:
 afecţiuni alergice – urticarie, şoc anafilactic
 afecţiuni metabolice – diabet zaharat
 afecţiuni hepatice - icter (de retenţie, insuficienţa hepatică)
ciroză
 afecţiuni renale – insuficienţă renală cronică (stadiul uremic)
 afecţiuni hematologice - boala Hodgkin
- policitemia vera
 afecţiuni parazitare – ţânţari, scabie, oxiuri
 afecţiuni dermatologice – eczeme, herpes
SUGHITUL
 Definiţie: Sughiţul este un simptom datorat excitaţiei nervului
frenic care determină o contracţie bruscă a diafragmului şi un spasm
al corzilor vocale, manifestat printr-un zgomot caracteristic.

Tipuri: - sughiţul de lungă durată

- sughiţul trecător

Sughiţul de lungă durată este condiţionat organic şi după

mecanismul de producere poate fi:
a) de origine centrală: meningită, tumori, ateroscleroză, comă
diabetică, etilism, uremie
b) de origine periferică: adenopatii cervicale, hilare, guşă,
neoplasm bronşic, neoplasm esofagian
c) de origine reflexă: peritonită, ascită, abcese subfrenice

Sughiţul trecător: după consumul de băuturi gazoase, tahifagie,

psihopaţi.
SETEA
 Definiţie: Setea reprezintă senzaţia de uscăciune a mucoasei buco-
faringiene care necesită ingestia de lichide.

Tipuri a). Setea fiziologică

b). Setea patologică
Setea patologică – 2 variante - polidipsia
- hipodipsia (adipsia)
Polidipsia – creşterea senzaţiei de sete şi a consumului de lichide
 primară (dipsomania) - nevroze
 hipertiroidie
 diabet insipid
 diabet zaharat
 transpiraţii abundente (efort, febră)
- diaree, vărsături abundente
 hemoragii masive
 insuficienţă cardiacă
 etilism cronic
 postmedicamentoasă: după diuretice

Hipodipsia/adipsia
 leziuni hipotalamice
MIROSUL
 Are importanţă atât ca senzaţie
olfactivă particulară percepută de
medic, cât şi ca tulburare senzorială
percepută de bolnav.
a). Tulburările senzoriale
olfactive sunt:
 anosmia – pierderea totală a
simţului mirosului (cauze locale,
nazale sau centrale)
 hipoosmia – diminuarea senzaţiei
olfactive (fumători)
 hiperosmia – perceperea
exagerată a mirosului (cocainomani,
histerie)
 paraosmia( confuzia mirosurilor ) -
aprecierea unor mirosuri dezagreabile ca
fiind agreabile (la gravide)
b). Senzaţii olfactive percepute de
medic:
 foetor “ex ore” – halenă fetidă: carii
dentare, amigdalită, pioree alveolară,
stenoză pilorică
 miros de acetonă (mere
fermentate) – diabet zaharat cu
acidocetoză
 miros amoniacal (urină) – uremici,
prostatici
 mirosul fetid al hepaticilor (fructe
putrede) – ciroze
 miros putrid – abces pulmonar,
bronşiectazii
 miros fecaloid – ocluzie intestinală
sau fistule gastrocolice
 mirosuri particulare apar în
intoxicaţii:
- miros de migdale amare (intoxicaţia
cu cianuri)
- miros de usturoi (intoxicaţia cu
organofosforate)
FRISONUL
 Definiţie: Senzaţia bruscă de frig, asociată cu tremurături
inegale, neregulate, de scurtă durată şi piloerecţie.

Tipuri:
 frison psihic – provocat de frică
 frison reflex – determinat de acţiunea bruscă a frigului asupra
pielii
 frison febril
 frison iatrogen - după perfuzii sau transfuzii
 MODIFICĂRILE VOCII ŞI
TULBURĂRILE DE VORBIRE
 A. Modificările vocii
- fiziologice: graviditate, pubertate, perioadă premenstruală
- patologice: laringite, neoplasm laringian, mixedem
B. Tulburările de vorbire
 răguşeala (disfonia) reprezintă diminuarea intensităţii şi tonalităţii sunetelor.
- acută - laringita acută
- intoxicaţiii acute (alcool, barbiturice)
- accident vascular cerebral
- cronică - laringită cronică nespecifică şi specifică (TBC, lues)
- polipi laringieni
- neoplasm laringian
- paralizie de nerv recurent (neoplasm esofagian, adenopatii
mediastinale)

 afazia este tulburarea de înţelegere şi întrebuinţare a cuvintelor

Apare în: encefalite, epilepsie, abcese cerebrale, tabes, accidente vasculare cere-
brale, tumori cerebrale

 dizartria este dificultatea de vorbire cu sau fără tulburări de deglutiţie

Cauze: ateroscleroza cerebrală, accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale,

boală Parkinson
FEBRA
 În mod normal temperatura corpului nu depăşeşte 37C.

Se descriu:
 Temperatura periferică (cutanată) – se determină la nivelul axilei

sau al plicii inghinale (pentru copii)

 Temperatura centrală – se determină la nivelul cavităţii bucale,

rectului, vaginului. Temperatura centrală este cu aproximativ 0,5C
mai mare decât cea axilară.

Febra reprezintă ridicarea temperaturii corpului de cauze

patologice (fervere=a fi fierbinte)
 Cauze:
 infecţioase
- infecţii generalizate acute sau
cronice fără semne de localizare
(viroze, bacteriemii)
- infecţii generale cu semne de
localizare: TBC, endocardită
- infecţii localizate superficiale
(celulite)
- infecţii localizate profunde
(flegmon, abces subfrenic)
 neinfecţioase
- neoplazii: ficat, rinichi
- hemopatii maligne: boala
Hodgkin
- boli de colagen: LES
- boli neurologice: accidente
vasculare cerebrale
- boli metabolice: uremie, acidoză
- postmedicamentoasă
Grade de febră:
- stare subfebrilă (37-38C)
- stare febrilă - moderată 38-39C
- ridicată 39-41C
- hipertermie 41-42C
Creşterea temperaturii urmează 3
etape:
- perioada incipientă – stadium
incrementi
- perioada de stare - fastigium
- perioada de declin – stadium
decrementi: încet (in lizis) sau brusc
(in crisis)
Simptome asociate: tahicardie,
cefalee, frison, transpiraţii, mialgii,
herpes labial, astenie, anorexie.
Tipuri de febră
1. Febră continuă (în platou)
- diferenţa de temperatură între dimineaţă şi seară este sub 1C
- apare în pneumonia francă lobară, osteomielită, erizipel

2. Febră remitentă
- diferenţa între dimineaţă şi seară este peste 1C dar nu scade
sub 37C
- apare în TBC, septicemii

3. Febră intermitentă
- febră cu variaţii mari, bolnavul devenind uneori afebril
- survine la intervale diferite
– cotidiană: febra apare după o zi de afebrilitate (în septicemii)
– terţă: febra apare după două zile de afebrilitate (malarie cu Plasmo-
dium Falciparium)
– quartă: febra apare după trei zile de afebrilitate (malarie cu Plasmo-
dium malariae)

4. Febră hectică
- cu oscilaţii zilnice foarte mari, 3-5C
- tuberculoză, septicemie
 5. Febră recurentă
- două sau mai multe episoade febrile separate de câteva episoade
afebrile
- apare în febra recurentă, boala Hodgkin, infecţii urinare,
episoade biliare, tuberculoză

6. Febră ondulantă
- prezintă o curbă febrilă ascendentă până la apogeu, apoi
urmează o descreştere treptată până la afebrilitate
- apare în boala Hodgkin, neoplasme, endocardite

7. Febră inversă
- temperatura matinală este mai mare decât cea vesperală
- apare în unele forme de tuberculoză pulmonară şi supuraţii
închise

8. Febră neregulată
- nesistematizată
- apare în tuberculoză cavitară, supuraţii, septicemii