CAPITOLUL 2

FIZIOLOGIA CELULEI VEGETALE

Procesele vitale ale celulelor individuale

formează baza indispensabilă şi fundamentală
pentru fiziologia vegetală.
M.J. Schleiden (1838)
Celula - unitatea morfologică, structurală şi
funcţională de bază a plantelor

Robert Hooke - 1667 - fraţii Janssen -1590

cella = cameră, cellula = cămăruţă

- Schleiden - 1838
- Schwann – 1839

Teoria celulară - toate organismele vii sunt

alcătuite din celule
Celula vegetală – capacitatea de totipotenţă -
totalitatea proceselor fiziologice
de care sunt capabile organismele
vegetale

Fiziologia celulei - studiul fenomenelor vitale

care au loc în interiorul
celulelor vegetale
 STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE
COMPONENTELOR CELULARE
Microscopul optic – studierea structurii
microscopice a celulelor

Componentele celulare vizibile sunt:

- membrana celulară
- nucleul
- vacuolele
- cloroplastele
Tehnici moderne de investigaţie
a structurii celulelor
Microscopia fluorescentă

Microscopia cu contrast de fază

Microscopia polarizantă şi electronică

Ultrasecţionarea şi ultacentrifugarea

Spectroscopia în ultraviolet şi Roentgen

Autoradiografia cu folosirea de izotopi radioactivi

 Celula vegetală cuprinde:

♦protoplasmă

♦paraplasmă

 Protoplasma - sediul proceselor vitale

fundamentale - alcătuită din:

- citoplasmă
- nucleu
CITOPLASMA - masă transparentă în care se
disting unele componente celulare

Se compune din:

Hialoplasmă

Membrane citoplasmatice

Organite citoplasmatice
Fig. 2.1. – Structura celulei vegetale (www.eukarya.ro/celula)
 Hialoplasma

La microscopul optic:

- masă transparentă, omogenă

– matrice citoplasmatică - hyalos = sticlos

La microscopul electronic:

- proteine globular - fibrilare, dispuse în reţea

Hialoplasma - este un
hidrosol, numit citosol şi
hidrogel.

Structura:
- microscopică -
matrice citoplasmatică
(hyalos = sticlos);
- submicroscopică -
citoschelet.
Formaţiunile din citoschelet
A – microtubul; B – microfilament;
(după Hopkins, 1995)
Din punct de vedere fizic - sistem coloidal
vâscos, nemiscibil cu
apa, în care:

- proteinele globulare - conferă starea de sol

- proteinele fibrilare – conferă starea de gel

Din punct de vedere chimic conţine:
Din
Dinpunct
punctde
devedere
vederechimic
chimicconţine:
conţine:
♦ proteine
pproteine
♦ apă roteine; ;
 apă
apă; ;
substanţe minerale
minerale; ;
substanţeminerale
♦ substanţe
substanţe
substanţeorganice
organice: :nucleoproteine,
nucleoproteine,lipide,
lipide,
glucide,
glucide,aminoacizi,
♦ substanţe organiceenzime,
aminoacizi, vitamine,
:enzime, vitamine,
nucleoproteine,
hormoni
hormoni
lipide, ;;
glucide, aminoacizi, enzime,
produşi
produşisecundari
secundariaiaimetabolismului.
metabolismului.
vitamine, hormoni
♦ produşi secundari ai metabolismului
 MEMBRANELE CITOPLASMATICE

Sunt:
PLASMALEMA

TONOPLASTUL

Plasmalema - 2 foiţe dense şi omogene, 75-90 Å,

separate printr-un spaţiu clar de
200-1000Å
Citomembrană - 2 straturi de molecule proteice
dispuse paralel, între care se
găsesc 2 straturi demolecule
fosfolipidice, transparente

Singer şi Nicolson - 1972 - ipoteza mozaicului

fluid - membranele plasmatice sunt alcătuite
dintr-un strat dublu de fosfolipide ce constituie o
matrice fluidă, lichid-cristalină, în care sunt
incluse proteinele membranale globuloase
Structura schematică a citomembranei
Structura membranelor plasmatice
 Plasmalema

Structura submicroscopică: Mozaicul fluid este un

mozaic de proteine, iceberguri care plutesc într-o
mare de lipide
Compoziţia chimică a plasmalemei:

2/3 lipide - asigură permeabilitatea pentru

substanţele liposolubile

1/3 proteine - reglează pătrunderea ionilor

hidrosolubili
imprimă rezistenţa mecanică
şi elasticitatea membranei

- prin pori pătrund plasmodesmele

 Tonoplastul

 limitează citoplasma la interior, spre vacuolă

 are o structură asemănătoare plasmalemei,

dar prezintă un număr dublu de foiţe fosfolipo-
proteice

 este mai riguros semipermeabil, având un

control mai strict al pătrunderii substanţelor
în vacuolă
Fig. 2.1. – Structura celulei vegetale (www.eukarya.ro/celula)
 ORGANITE CITOPLASMATICE

Reticulul endoplasmatic

Reţea de canalicule tubuloase, simple sau

ramificate ce fac legătura:
- dintre diferiţi compuşi ai celulei
- între diferite celule
- între diferite ţesuturi şi organe
RE – constituit dintr-un sistem de membrane, cu
structură fosfolipo- proteică, asemănătoare
membranelor plasmatice
 RETICULUL ENDOPLASMATIC

Membrana nucleară
nucleu

RE granular

ribozomi
RE neted
 Reticulul endoplasmatic poate fi:

- neted sau agranular - rol în sinteza şi transportul

lipidelor şi glucidelor
complexe

- rugos sau granular - ribozomi ataşaţi pe partea

externă – ergastoplasmă -
cu rol în sinteza proteinelor
Reticulul endoplasmatic
Funcţii fiziologice

Sinteza şi transportul proteinelor, lipidelor şi

glucidelor

Formarea vacuolelor prin dilatări numite

cisterne

Formarea plasmodesmelor
Condriozomii - organite celulare cu rol
energetic

După formă pot fi:

mitocondrii - granule sferice sau ovale

condrioconte - bastonaşe

condriomite - lanţuri de grăuncioare

Ultrastructura unei mitocondrii
Structura submicroscopică a mitocondriei

La exterior - membrană dublă - 2 foiţe cu

structură fosfolipo-proteică:

- foiţa externă - netedă

- foiţa internă - pliată spre interior creste
mitocondriale

La interior - plasmă mitocondrială – matrix

 Pe creste - oxizomi
Fig. 2.1. – Structura celulei vegetale (www.eukarya.ro/celula)
Funcţii fiziologice

Rol în respiraţia celulelor – degradarea

acidului piruvic în ciclul Krebs, cu degajarea
CO2, H2O şi a energiei

Condriozomii - centrii respiratori ai celulelor

“uzine energetice, baterii energetice, care
realizează producerea,
transformarea şi stocarea energiei”
Ribozomii sau granulele lui Palade
Formaţiuni sferice situate:

- pe reticulul endoplasmatic

- apropierea unor organe active ca :

nucleu

condriozomi

cloroplastele
 Ribozomii (granulele lui Palade)

Subunitate Subunitate
mică mare

Sinteza proteinelor la nivelul reticulului

endoplasmatic rugos
Se găsesc în hialoplasmă:

- în stare liberă, legaţi în filamente ca

polizomi

- dispuşi pe reticulul endoplasmatic

ergastoplasma
 Structura chimică a ribozomilor conţine:
- la exterior: proteine histonice, ioni de Ca2+, Mg2+

- la interior: ARN, enzime: ribonuclează şi

proteinaze

Funcţii fiziologice
- sinteza proteinelor - efectuată mai intens în
ergastoplasmă
Plastidele - organite celulare prezente numai în
plante
Structura submicroscopică
Membrană dublă - de natură fosfolipo-proteică
numită anvelopă
- foiţa externă este netedă
- foiţa internă este pliată tilacoide

La interior - stroma alcătuită dintr-o masă

fundamentală – matrix
Pe lamelele stromei - formaţiuni discoidale sau
lenticulare, suprapuse – grane
 Plastidele pot fi:

- colorate - cloroplaste şi cromoplaste

- incolore - leucoplaste
Cloroplastele – cele mai mari organite
citoplasmatice

La plantele superioare:

sunt în număr mare – 20-200

au dimensiuni mici

au formă ovală sau discoidală

poartă numele de grăuncioare de

clorofilă
Fig. 2.1. – Structura celulei vegetale (www.eukarya.ro/celula)
Structura submicroscopică - Buvat

Pe lamelele granei sunt dispuse moleculele

pigmenţilor fotosintetici:

- clorofilieni - clorofila a şi clorofila b

- carotenoizi - carotina şi xantofila

 Ultrastructura unui coloroplast
Ultrastructura unui cloroplast
Funcţia fiziologică principală – fotosinteza

În grana - realizează absorbţia energiei solare de

către clorofilă şi transformarea ei
în energie chimică potenţială

În stroma - energia chimică potenţială este

utilizată la sinteza substanţelor
organice
Cromoplastele - plastide de culoare galbenă,
portocalie sau roşie,
datorită pigmenţilor
xantofilă, alfa şi beta
caroten sau licopen
Se găsesc în diferite organe:
• flori de crizanteme - crizantemaxantină
• flori de păpădie - taraxaxantină
• rădăcini de morcov - caroten
• fructe de tomate şi ardei - licopen şi
capsorobină
 Cromoplastele mai conţin:

50% lipide

20% proteine

ARN

Funcţii fiziologice
– de a atrage insectele pentru polenizare în flori
- de răspândire a fructelor
Leucoplastele - plastide incolore care se găsesc:
ţesuturile embrionare
albumenul seminţelor
organele de rezervă:
- bulbi
- rizomi
- tuberculi
petalele florilor
 Leucoplastele pot fi:

♥amiloplaste - formă de grăuncioare de

amidon

♦proteoplaste - formă de grăuncioare

de aleuronă - ce conţin
proteine

♦oleoplaste - ce conţin lipide

 Dictiozomii sau aparatul Golgi
 în celulele animale - anul 1898
 în celulele vegetal - anul 1935

Structură lamelară - 2-10 saculi cu membrană dublă şi

aspect de discuri suprapuse, concrescute la centru şi
libere la periferie

Din saculi – desprind vezicule secretorii care migrează

în citoplasmă şi deversează prin membrană
Funcţia fiziologică - constă într-o
activitate secretoare

Dictiozomii – rezervoare de deşeuri metabolice

- în diviziunea celulară – au o
activitate membrano-
formativă sinteză de
hemiceluloză şi substanţe
pectice
Fig. 2.1. – Structura celulei vegetale (www.eukarya.ro/celula)
APARATUL GOLGI (Dictiozomii)
Complex Golgi
Complex Golgi
Lizozomii - formaţiuni sferice care prezintă:

 la exterior - membrană fosfolipo-proteică

simplă

 în interior - stroma - conţine 12 tipuri de

enzime hidrolizante

lysis = topire
 Funcţii
- descompunerea substanţelor organice
macromoleculare - prin eliberarea enzimelor
hidrolizante în hialoplasmă

- germinaţia seminţelor - prin hidroliza

substanţelor de rezervă

- inaniţia şi moartea celulelor - constituind

adevărate tunuri de sinucidere a celulei